1,801 matches
-
contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI": STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu: (2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
luminile stinse, după cum putem avea și: (3) Dacă-i spun, dacă nu-i spun, el tot ce știe face, sau (4) Dacă sunt întrebat, sau/ori dacă văd că lucrurile se complică, spun tot ce știu; dacă nu - să vedem. Condiționalul dacă nu este factiv (și nici contrafactiv 6) și nu are caracter presupozițional: implicația este postulată în momentul aserțiunii, acceptarea acesteia din urmă nefiind condiționată de vreun consens al colocutorilor asupra unei relații oarecare între propozițiile conectate; ca dovadă, putem
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ca enunț valid (și, deci, îl putem eventual contesta ca afirmație adevărată, fără a-i contesta însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ar putea să reușească. 2.3. Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și cu asta basta. − prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și cu asta basta. − prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional dacă (mai rar că) sau cu elipsa acestuia: (11) Ori/sau (dacă/că) mă duc, ori/sau (dacă/că) nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional dacă (mai rar că) sau cu elipsa acestuia: (11) Ori/sau (dacă/că) mă duc, ori/sau (dacă/că) nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar este posibil B și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului introduce o expectație de relevanță: "este posibil și B, în alte circumstanțe" (altfel ce rost ar avea sa-i condiționez realizarea?). Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]