3,668 matches
-
a Yemenului (Yemenul de Sud) în 1967, toate celelalte războaie de eliberare s-au desfășurat pe continentul african. Din punct de vedere areal-geografic se remarcă existența a două arii ce au concentrat de-a lungul timpului acest tip de stări conflictuale, situate la extremitățile lumii arabe (fig. 69): regiunea maghrebiană (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală), poziționată în extremitatea vestică a spațiului arab și regiunea adiacentă strâmtorii Bab-elMandheb (Yemen și Eritrea), așezată la extremitatea sudică. Fiecare din cele două regiuni se află în proximitatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
un moment în care, deși tensiunile anticoloniale erau în creștere (în Algeria, Yemen), încă nu se declanșase în lumea arabă nici un conflict deschis împotriva puterilor hegemonice. B. Cauzele de ordin politico-ideologic și confesional-ideologic reprezintă a doua mare determinantă a situațiilor conflictuale din statele arabe, după cauzele etno-confesionale. Deși mobilul confesional-ideologic constituie cauza conflictelor și în alte regiuni din spațiul musulman, iar cel politico-ideologic aproape peste tot pe Glob, în statele arabe aceste două cauze au trăsături particulare ce derivă din resorturile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diferite forme radicale ale Islamului politic. Ca și în situația cauzelor etnice și confesionale ale conflictelor, și factorii genetici politico-ideologici și cei confesional-ideologici pot acționa singular (exclusiv o categorie de factori) sau conjugat în procesul de declanșare a unei stări conflictuale. De asemenea, trebuie subliniat faptul că toate aceste disensiuni interne de factură politico sau confesional-ideologică, au fost abil exploatate și manipulate de-a lungul timpului de centrii de putere din exterior interesați după caz, de penetrarea spațiului arab, menținerea hegemoniei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a neînțelegerilor dintre corpurile de armată și facțiunile politice originare din cele două foste republici yemenite, încheiate în același an cu victoria celor din Nord. b. Conflictele interne din Oman se înscriu în categoria conflictelor derivate, prin “externalizarea” unor stări conflictuale din arealele învecinate și prin urmare, alimentate politic și doctrinar-ideologic din afară, fiind în fapt câteva episoade colaterale ale înfruntării Est-Vest în logica războiului rece din lumea bipolară postbelică. rebeliunea din 1962 - 1975 având drept scop secesiunea provinciei vestice Dhofar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Hammas în anul 2005. Acest lucru a accentuat diferendele interspațiale dintre grupările palestiniene, datorită administrării diferite a celor două teritorii de către formațiuni rivale, respectiv de către mișcarea Fattah în Cisiordania și mișcarea Hammas în Gaza, fapt ce “oferă” perspectiva perpetuării stărilor conflictuale interpalestiniene, cel puțin pe termen scurt și mediu. d. Conflictele separatiste din Insulele Comore au cunoscut două puseuri de acutizare în 1997 și în 2003, ca urmare a tendințelor secesioniste manifestate în insulele Anjouan și Mohéli, determinate pe de o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
manifestate în insulele Anjouan și Mohéli, determinate pe de o parte de existența divergențelor de interese între guvernul central și autoritățile din insule, iar pe de altă parte de susținerea franceză, tacită și discretă, acordată entităților insulare secesioniste. Pentru ca tabloul conflictual din Comore să fie complet, mai trebuie adăugate cele 17 lovituri de stat petrecute la Moroni de la obținerea independenței și până în prezent. e. Conflictul intern din Somalia început în 1989 s-a generalizat după înlăturarea președintelui Mohammed Siad Barre în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
guverne formate în exil (în Djibouti - 2000, în Kenya - 2004), deși recunoscute pe plan internațional, nu reușesc în interiorul țării să controleze în întregime nici măcar capitala, datorită confruntărilor dintre milițiile rivale, facțiuni, triburi și potentați locali. Ca și în alte situații conflictuale interne din zona arabofonă și în Somalia s-au făcut resimțite din plin influențele unor puteri străine interesate. Facțiunile combatante din aria sudică sunt sprijinite politic și militar de Egipt și de Arabia Saudită pentru a prelua controlul asupra capitalei, iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
adversitate implicită sau chiar deschisă la adresa guvernelor secularizate. Organizațiile islamist-militante au creat astfel în timp o stare de spirit în care atitudinea politică, alimentată din valorile Islamului, și-a înfipt adânc rădăcinile în țesutul social și a generat premisele stărilor conflictuale interne dezvoltate în lumea arabă: în Algeria mișcarea islamistă grupată în jurul Frontului Salvării Islamice (F.S.I.), a reușit chiar să câștige primul tur al alegerilor legislative din 26.12.1991, anulate de guvernul laic pentru a preveni instalarea unui regim fundamentalist
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o problemă vizibilă după atentatul din 12.10.2000 împotriva distrugătorului american “U.S.S. Cole” ancorat în rada portului Aden, atac atribuit ipotetic formațiunii teroriste Al-Qaida. C. Cauzele de ordin socio-economic au fost într-o mai mică măsură “promotoarele” stărilor tensionale/ conflictuale în spațiul arab, unde, după cum am văzut, determinantele majore ale neînțelegerilor interne s-au circumscris în cea mai mare parte domeniului relațiilor umane intercomunitare (etnice, confesionale, politicoideologice). Totuși, în unele state arabe au existatsituații în care anumite condițiisau măsuri economice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
domeniul francez și cel britanic în Africa central-nordică, iar extinderea atât de vastă pe latitudine a teritoriului sudanez a fost intenționat concepută astfel de Marea Britanie pentru a pune la un loc populații diferite a căror asociere urma să declanșeze stări conflictuale, ceea ce făcea situația mai ușor controlabilă de către autoritățile coloniale. Proiectele teritoriale specificate se regăsesc astăzi, ca o remanență istorico administrativă, în corpul celor trei state arabofone sahariene, care au moștenit totodată și conflictele interetnice inițiate și concepute demult în cabinetele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
administrativ din regiune, dar și din cauza dezinteresului organismelor militare și administrative marocane, interesate în menținerea statu quo-ului actual de stăpânire neoficială a Saharei Occidentale, ce asigură Marocului controlul asupra întregii coaste atlantice din nord-vestul Africii. E. Cauzele complexe ale stărilor conflictuale interne reprezintă de fapt acțiunile conjugate ale mai multor tipuri de elemente cauzale. Date fiind particularitățile diferite ale fiecăruia dintre acestea din punctul de vedere al manifestării teritoriale și al consecințelor în timp, rezultanta însumării efectelor lor generează de regulă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de vedere al manifestării teritoriale și al consecințelor în timp, rezultanta însumării efectelor lor generează de regulă, conflicte prelungite, cronicizate, a căror soluționare necesită eforturi politico-diplomatice foarte laborioase, care de multe ori reușesc să-și atingă scopul doar parțial, stările conflictuale rămânând în stare latentă, înghețată, gata oricând să reizbucnească, funcție de reactivarea unor condiții/cauze favorizante. Majoritatea stărilor conflictuale cu cauzalitate complexă constituie, prin amploarea, durata, volumul forțelor angajate și miza reprezentată, evenimente majore (megaevenimente) nu doar la scara spațiului arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
prelungite, cronicizate, a căror soluționare necesită eforturi politico-diplomatice foarte laborioase, care de multe ori reușesc să-și atingă scopul doar parțial, stările conflictuale rămânând în stare latentă, înghețată, gata oricând să reizbucnească, funcție de reactivarea unor condiții/cauze favorizante. Majoritatea stărilor conflictuale cu cauzalitate complexă constituie, prin amploarea, durata, volumul forțelor angajate și miza reprezentată, evenimente majore (megaevenimente) nu doar la scara spațiului arab, ci și la scară mondială. Ele reușesc să redimensioneze liniile de forță ale priorităților politice regionale și să
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
externe, explicabilă prin țesutul intereselor și încărcătura mizelor pe care le poartă. Relevante sub acest aspect sunt conflictele derulate în Liban și Irak, ilustrative pentru ceea ce înseamnă evenimente majore cu implicarea profundă a intereselor polilor de putere exteriori spațiului de conflictual propriu-zis. a. Conflictul libanez declanșat în 1975, după câteva decenii de remarcabilă stabilitate în care Libanul își dobândise reputația de “Elveția Orientului”, a demarat inițial prin confruntări armate între miliții creștine și musulmane, ce au erodat rapid fragilul echilibru politico-constituțional
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în 1990, conducând la dezangajarea treptată a forțelor implicate, retragerea trupelor israeliene și dezarmarea așa-numitei armate a Libanului de sud (creată și finanțată de Israel) în anul 2000, retragerea celor 15.000 de militari sirieni în 2005. b. Situația conflictuală internă din Irak ce a urmat înlăturării regimului lui Saddam Hussein în 2003 a fost marcată pe de o parte de intensificarea confruntărilor între diferitele grupări șiite, sunnite și kurde din Irak, precum și între unele dintre acestea și noile autorități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
anterior evidențiază o repartiție spațială diferențiată a factorilor de risc, identificându-se areale și state în care predomină diferite tipuri de cauze declanșatoare ale conflictelor interne. Analiza distribuției acestora la scara întregului domeniu arab dă măsura spațierii teritoriale a cauzelor conflictuale și a frecvenței conflictelor interne pe categorii tipologice (Tabelul nr. 33). Pe ansamblul lumii arabe în perioada 1950 - 2007 s-au înregistrat un număr de 94 de conflicte interne de diferite mărimi și amplitudini. Distribuția spațială inegală a acestora, cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o pondere de doar 3,3% din totalul conflictelor interne din lumea arabă. Remanențele respective se referă la modul în care au fost trasate unele din frontierele actuale și sunt responsabile de existența unor comunități fără patrie, purtătoarele unui potențial conflictual semnificativ. Din această categorie fac parte conflictele dintre minoritatea kurdă din nordul Irakuluiși autoritățile de la Bagdad, tensiunile dintre comunitatea kurdă și autoritățile siriene (nematerializate în conflicte deschise datorită ponderii mai scăzute a kurzilor în Siria - 7%) și luptele interne din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de la Bagdad, tensiunile dintre comunitatea kurdă și autoritățile siriene (nematerializate în conflicte deschise datorită ponderii mai scăzute a kurzilor în Siria - 7%) și luptele interne din Sahara Occidentală conduse de Frontul Polisario. O pondere la fel de redusă (3,3%) o dețin stările conflictuale cu substrat socio economic, ce caracterizează statele arabe cu un nivel superior de organizare socio-politică, asemănător modelului european, unde forțele și relațiile de producție sunt mai apropiate de modelul capitalismului de tip occidental și, prin urmare, și relațiile socio-economice conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflictuale cu substrat socio economic, ce caracterizează statele arabe cu un nivel superior de organizare socio-politică, asemănător modelului european, unde forțele și relațiile de producție sunt mai apropiate de modelul capitalismului de tip occidental și, prin urmare, și relațiile socio-economice conflictuale sunt mai “europene”. Aici se înscriu conflictele sociale și revendicările economice de anvergură ce au zguduit Algeria în anii ’80, Iordania în anii ’90 și Marocul în anul 2000. Conflictele complexe, în a căror panoplie cauzală se regăsesc toate elementele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cunoscut un nivel mediu al conflictualității intrastatale, cu o valoare medie de 9 - 10 conflicte/an, distingându-se totuși anul 1990 cu 14 conflicte interne înregistrate pe ansamblul lumii arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă, fiind epoca marilor bulversări la nivel mondial ce au urmat prăbușirii sistemului sovietic și lumii bipolare. Au fost ani de căutări și reașezări geopolitice, de redimesionări și reevaluări geostrategice, de care lumea arabă, ca scenă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în medie cca. 13 conflicte/an, cu recordul maxim absolut de 15 conflicte în anul 2000. intervalul 2001-2007 a cunoscut o ușoară scădere a ratei conflictualității interne, cu o medie de 10 conflicte/ an și un maxim de 13 stări conflictuale în anul 2003. Apariția și dezvoltarea în timp a stărilor conflictuale interne a cunoscut însă o dinamică cu accente cantitative diferențiate spațial (Tabelul nr. 35), ceea ce ne îndreptățește să abordăm această problemă din viziunea unei dinamici crono-spațiale. Până în 1975, “vârful
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
15 conflicte în anul 2000. intervalul 2001-2007 a cunoscut o ușoară scădere a ratei conflictualității interne, cu o medie de 10 conflicte/ an și un maxim de 13 stări conflictuale în anul 2003. Apariția și dezvoltarea în timp a stărilor conflictuale interne a cunoscut însă o dinamică cu accente cantitative diferențiate spațial (Tabelul nr. 35), ceea ce ne îndreptățește să abordăm această problemă din viziunea unei dinamici crono-spațiale. Până în 1975, “vârful de sarcină” al conflictelor interne s-a înregistrat în intervalul 1962
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lovitura de stat din Algeria din 1965 prin care a fost înlăturat președintele Ahmed Ben Bella, “revoluțiile” lovituri de stat din 1969 din Libia, Sudan și Somalia. După 1975, s-au înregistrat alte două maxime regionale de manifestare a fenomenului conflictual intrastatal. Astfel, între 1985 - 1990 (suprapusă peste perioada finală a războiului rece)s-au cronicizatși intensificat conflictele interne din Liban, Sudan și Ciad, precum și lanțul nesfârșitelor lovituri de stat din Insulele Comore. Al doilea maxim dintre 1997 - 2000 a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
înscriindu-se ca o puzderie de miniepisoade ale vieții politice interne cotidiene ale fiecărui stat, ce vin să tulbure o regiune a Globului și așa afectată de un noian de probleme spinoase care își așteaptă rezolvarea. Doar unele dintre stările conflictuale interne ar putea fi incluse în clasa evenimentelor de însemnătate medie (mezoevenimente), de natură a genera mutații de un anumit nivel în raporturile geopolitice regionale. În această categorie este încadrabilă dubla lovitură de stat desfășurată simultan în Siria și în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
despărțite de strâmtori de mici dimensiuni: dyadele frontaliere dintre Arabia Saudită și Bahrain, dintre Bahrain și Qatar, dintre Yemen și Djibouti, dintre Yemen și Eritrea. În perioada postbelică în spațiul arab au fostsau sunt în derulare un număr de 64 stări conflictuale/tensionale, care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]