4,975 matches
-
realitatea domestică și căsnicia sunt cadrele existenței noastre ce se Învață din mers, prin Întâmpinarea unor diferite situații, și nu printr-o experimentare sau vizare „teoretică”. Chiar dacă În școală se vorbește despre familie, dragoste, copii etc., acestea primesc o adevărată consistență atunci când cei În cauză „plonjează” cu ardoare În aceste sfere ale existenței. Orice retorică privind aceste realități pălește și nu mai folosește la nimic. Teoria devine searbădă, iar cuvintele nu mai spun nimic. E nevoie de un alt reazem, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Ei sunt cei care asistă la metamorfozarea unei inițiale prietenii sau iubiri În familie (desigur, metamorfozarea nu anulează trăirile inițiale: prietenia și iubirea). Experiența matură a nașilor și entuziasmul specific al tinerilor căsătoriți aduc o boare de prospețime, speranță și consistență care dau sens și fac viața tuturor mai valoroasă. Întemeierea și reîntemeierea, ca atitudini și acțiuni, sunt contaminante și circulă de la unii la alții. Finii Învață cumpătarea și Înțelepciunea din experiența nașilor, iar aceștia Învață (sau Își aduc aminte) cum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
descoperit ce nu are În subsidiar dorința folosirii sale În beneficiul semenilor nu are nici o valoare. Adevărul devine adevăr atunci când vine În Întâmpinarea armoniei lumii și a fericirii celor care o locuiesc. Prin ea Însăși, cunoașterea nu are sens și consistență. Va primi valoare numai atunci când este direcționată de finalitatea iubirii (pentru semeni, pentru umanitate sau pentru divinitate). Dar nu numai anterioritatea iubirii față de cunoaștere trebuie luată În calcul, ci și derularea lor simultană. Considerăm că e bine să mizăm și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de determinări nu au putut fi puse la zid. E drept că această mare sărbătoare nu ținea de agora, nu era „recunoscută” oficial, se consuma Într-un registru mai intim, Într-un perimetru domestic, dar destul de intens și cu o consistență destul de paradoxală, dacă e să ne raportăm la acele vremuri și avatarurile ei. Nici un Însemn exterior, „societal” nu anunța ceea ce se petrecea. În schimb, În casele noastre, se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
E o formă subtilă și definitivă de solidarizare cu transcendentul, cu devenirea absolută. Sărbătoarea presupune ieșire din sine, expansiune socială, difuziune de atitudini și simțire, coparticipare și comuniune. Adorând aceleași valori, oamenii se Întâlnesc și se regăsesc, dând o nouă consistență corpului social. Având o funcționalitate eminamente colectivă, sărbătorile aduc o nouă dimensiune funcțională unei societăți, dincolo de afirmarea identității, imprimându-i și o anumită performativitate În raport cu alta. Sărbătoarea aduce Împăcare la nivel individual și la nivel comunitar. Gândurile noastre triste se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
culturală a persoanelor, cu atât mai mult cu cât finalitățile importante ale vârstei preșcolare clamate În documentele menționate sunt constituite de socializarea și culturalizarea copiilor. Ne-ntrebăm cum a fost posibil acest lucru. Neglijând palierul spiritual-valoric ce imprimă unitate și consistență identitară, lăsând la voia Întâmplării virtuțile formative ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la nivelul bunicilor sau părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu tot bagajul său cultural), se valorizează pe măsură și se relaționează cu Înțelegere și respect față de cei din jur. Conturarea profilului religios al individului nu vine În contradicție cu pluralismul și diversitatea, ci o potențează, Îi dă substanță și consistență. Europa are nevoie de oameni bine centrați spiritual și religios. Prin delimitare și comparare, ne prezentăm propria ființă, ne proiectăm diferit Într-o unitate de conștiință și de evoluție. În al cincilea rând, prin educația religioasă ne desăvârșim ca persoane
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cunoștințe solide de limbi străine, promotori activi ai interesului național și ai concepției de "Real politic" și impunerea punctelor de vedere ale MAE și noii școli diplomatice românești, într-o măsură crescută în deciziile conducerii politice a țării au dat consistență și eficiență actiunilor de politică externă ale României. Toate aceste elemente au facilitat atingerea de către diplomația româna a posturii privilegiate, inedite de a putea fi agreată și a acționa în procesul de normalizare a relațiilor americano chineze, proces de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a stârnit multe îndoieli. Și voi încerca să examinez modul în care această ipoteză este testată. Orice ipoteză trebuie supusă la două tipuri de teste: un test teoretic și unul empiric. Testul teoretic constă în analiza corectitudinii sale conceptuale și consistența ei logică cu contextul teoretic existent. 1. Prima critică teoretică. Justificarea conceptualizării ipotezei cu expresia „a treia cale”. Expresia „contactul cu Occidentul este «a treia cale» a tranziției” mi s-a părut, la prima vedere, o idee interesantă. La o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Culorile rostirii (1986) și Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei (1995), ultimul un jurnal liric-retoric postrevoluționar, aparține unui modernism întârziat: un lirism pur, concentrat, intens metaforic, vizionar-simbolic. Totuși, acestei lumi de „semne” nu-i lipsește o anumită materialitate, consistență, chiar dacă epurată de „contingent”. A. este un poet orfic, care mizează pe efectul auditiv, pe sonoritatea ritualică a poemelor (se remarcă frecvența figurilor de sunet, în special a asonanței). Temele poeziei sale sunt singurătatea, rostirea (Cuvântul), tăcerea, moartea, iubirea, înstrăinarea
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
Ungaro), dar și a sportului (David Beckham, de pildă) sunt cvasidandy. Ei au doar o trăsătură-două care Îi Înrudesc cu dandysmul: eleganța sau excentricitatea sau homosexualitatea sau un tip de marginalitate asumată. Așadar, dandysmul se perpetuează numai fragmentar, parțial, fără consistența și forța de șoc a mișcării din jurul unui Brummell ori măcar Wilde. Nu credem că orice tip șic e dandy, după cum nici că un simplu gay sau orice rebel fără cauză Îi pot asigura dandysmului continuitatea. Să-i dăm Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
perenitatea unei opere, nici Într-un sentiment puternic, nici În bogăția eventualei comunicări cu un altul. Iată de ce Își Întemeiază viața pe crearea propriei statui, pe efemera sa seducție, pe acest nimic căruia e dator să-i dea o provocatoare consistență.”3 Viața, o operă de artătc "Viața, o operă de artă" Cum se poate deja deduce, dandy-i proiectează nostalgia unei morale a negării nu doar direct, ci și oblic, estetizând trăitul prin acel „În fața oglinzii”, la propriu și la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trocului este una, în esență, despre nivelul mai mult sau mai puțin sofisticat al acestuia. Putem discuta despre mai multe tipuri de troc, raportându-ne la nivelul de conștiență a omului în raport cu nevoile sale, cu munca sa, cu utilitatea și consistența economică a bunurilor schimbate. Momentul apariției conștienței valorii mărfurilor schimbate va produce o nouă lumină, o nouă viziune asupra schimbului marfă contra marfă. Deși valoarea și valoarea economică sunt concepte complexe, ne mărginim să echivalăm, în acest context al dezbaterii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
431. La mijloc se pot afla și "interesele teoreticienilor care le formulează"432, dar și lipsa unei clarități în înțelegerea sensului funcționării monedei de-a lungul a mii și mii de ani. Cele mai multe poziții sunt lipsite de relevanță și de consistență. Definim moneda (sau banii) ca fiind rezultatul (produsul practic) al unei gândiri superioare, o instituție socială, care a apărut și funcționează în legătură cu evaluarea și transferul valorii în economie. Pentru ca un instrument monetar să poată fi denumit monedă, trebuie să îndeplinească
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în direcția popoarelor din stepă și din taiga (siberiană), cât și în cea a civilizațiilor sedentare ale epocii: chineză, arabă (islamică) și creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător executate, ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aduna în jurul său alte formațiuni politice sud-carpatice, aflate de o parte și de alta a Oltului, și de a deveni leagănul statal al Țării Românești. Astfel, la răsărit de Olt, la sfârșitul secolului al XIII-lea, în împrejurări obscure, capătă consistență acțiunea de unificare și neatârnare statală, în aria voievodatului lui Seneslau, nucleul statului muntean. Această obscuritate, de fapt, penuria documentelor istorice, a reprezentat temeiul (osatura) tradiției istorice endogene, în principal muntenească, de coloratură câmpulungeană, prin care nașterea Țării Românești era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul căruia organizația dobândește coerență și consistență. El permite realizarea coordonării și controlului activităților, însă pentru aceasta trebuie ca acest concept să fie „demarcat” într-un mod cât mai clar. Teoria sugerează o serie de caracteristici ale unui obiectiv „bun”, ca și o serie de arii de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
conturate, dar mai există și o abordare fixată intuitiv, care ar avea drept consecință construirea unui instrument analitic cu valențe practice. Conceptele enunțate trebuie clarificate, astfel încât să se realizeze o structură mai profundă de analiză, iar această structură să ofere consistență explicării fenomenelor de interes. 6.1. Segmentarea strategică externătc "6.1. Segmentarea strategică externă" Segmentarea strategică este un concept care semnifică divizarea unei arii de interes intern cu implicații majore pentru organizație. Segmentarea se face, de regulă, pentru obținerea unui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care relațiile de rivalitate sunt slabe, iar dacă aceasta este tratată în sens restrâns, atunci industria se poate reduce la un segment sau, la limită, la o singură firmă. Sunt necesare, în mod evident, elemente suplimentare pentru a da o consistență operațională conceptului, cu atât mai mult cu cât se pot da exemple de produse cu substituibilitate „perfectă” care aparțin unor industrii diferite. Unele dintre aceste tentative semnificative de a da consistență conceptului sunt citate în Băcanu (2006). Totuși, pentru susținerea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în mod evident, elemente suplimentare pentru a da o consistență operațională conceptului, cu atât mai mult cu cât se pot da exemple de produse cu substituibilitate „perfectă” care aparțin unor industrii diferite. Unele dintre aceste tentative semnificative de a da consistență conceptului sunt citate în Băcanu (2006). Totuși, pentru susținerea unei metodologii bine articulate în vederea realizării unei segmentări strategice, definirea industriei trebuie să fie mai precisă și încă și mai consistentă decât într-o analiză a mediului înconjurător concurențial. Atamer și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
competențele organizației. Date fiind cele două definiții, ale resursei și, respectiv, ale competenței, nu se poate nega că resursa este o categorie ce include și competența. Pe de altă parte, toate celelalte resurse nu pot fi valorificate și nu au consistență economică, decât cu ajutorul competenței. Capabilitatea este puterea (aptitudinea sau posibilitatea) organizației de a folosi resursele generatoare de valoare de care dispune, pentru a folosi oportunitățile existente și pentru a-și crea un avantaj față de concurenți. Principial, capabilitatea strategică presupune existența
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
strategice vizează concomitent firma Atlassib și grupul Atlassib, cu tot ceea ce cuprinde el, și este legată în mod direct de Ilie Carabulea. Transportatorul internațional este principalul generator de resurse al grupului, iar sistemul de management creat de inițiatorii săi dă consistența rețelei care este centrată pe imaginea Atlassib, chiar dacă au apărut și vor mai apărea nume noi ce se vor constitui în branduri separate. Chiar din momentul apariției sale, în 1993, Atlassib a fost talonată de firma-soră, specializată în transportul de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
țâșnite din totuși preaplinul unei trăiri interioare profund umane. Este o carte a cărei densitate invită la refacerea scării de valori a literaturii de sertar de după decembrie 1989, meritând a fi luată ca reper. Fără a avea aceeași vibrație și consistență, scrisă însă tot cu nervii la pândă, Evadarea imposibilă, cea de a doua poveste adevărată de gulag românesc, este nu mai puțin impresionantă ca mărturie umană. În fond, țâșnită din același univers al suferinței absurde, într-o lume a dezumanizării
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
șlagăre ale momentului, unele au automobil propriu etc. E o lume de epicurei cam cinici unii dintre ei, chiar abjecți, alții, mai puțin reliefați, par „pozitivi” moralmente, în ultimă analiză. Nu se poate contesta însă o anumită validitate a reconstituirii consistenței trăitului, a cotidianului, detaliile percepției fiind convingător consemnate, fără „zboruri” majore. E o panoramare - convențională, dar pitorească, cu un vag farmec retro - la nivelul cotidianului, a epocii barului Katanga, a muzicii lui Adamo, a ceaiurilor dansante cu magnetofon, a generalizării
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
obținerea unui „joc secund, mai pur”: o lume paradisiacă, de arhetipuri, eternul cer platonician în care sălășluiesc doar ideile lucrurilor. Poetul e catalizatorul acestei uluitoare, unice levitații către realitate, în cursul căreia se de-realizează, se eliberează de povara propriei consistențe, tinzând spre idee: „Poetul ridică însumarea/De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi...” Altfel spus: „Punctul ideal de unde ridicăm această hartă a poeziei argheziene se așază sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]