1,852 matches
-
din numărul fiarei care zici că este nume de om adică a unui neam care ție îți stă în gușă precum jăraticul pe limbă. În limba aramaică pe care ivriții au folosit-o din secolul V î.e.n. se scriau numai consoanele iar deasupra lor se puneau niște semne care arătau ce vocale tre-buie citite și dacă ele sînt în față sau după consoană. Cuvîntul Gog se scrie cu alfabetul geților wow iar după regulile limbii aramaice dar folosind aceleași semne avem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe limbă. În limba aramaică pe care ivriții au folosit-o din secolul V î.e.n. se scriau numai consoanele iar deasupra lor se puneau niște semne care arătau ce vocale tre-buie citite și dacă ele sînt în față sau după consoană. Cuvîntul Gog se scrie cu alfabetul geților wow iar după regulile limbii aramaice dar folosind aceleași semne avem WW, pentru Magog scriem cu literele strămoșilor noștri mawow și în aramai- că MWW. În tradiția talmudică, unele litere puteau reprezenta și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sciți” în textele vechi, au făcut o mare invazie către Asia și Palestina bătînd la porțile Egiptului. După această învolburare a urdiilor din Hiperboreea, o parte a lor s-au așezat în sudul Asiei, formînd o tabără militarizată. La semiți, consoana r de multe ori trecea în l și astfel tabăra sciților sau a geților a ajuns să fie pronunțată tabala sau Tabal cum apare în documentele asiriene care erau atunci stăpînii locurilor. Dar în limba română veche cuvîntul tabar înseamnă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se transcrie ia, conform ortografiei actuale. De exemplu, datoriea → datoria; earbă → iarbă; eată → iată; Mariea → Maria; trebuea → trebuia; sfătuiea → sfătuia; Vieana → Viana; vieața → viața etc.; - oă și ue se transcriu uă În: zioă → ziuă; doă → două; noue → nouă; doue → două; - consoanele duble nu se păstrează decât În cazurile prevăzute de ortografia actuală; - ch s-a transcris h În următoarele cazuri: Christos → Christos; chor → cor; character → caracter; duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh etc.; - qu se transcrie c În următoarele situații: qualitate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1949-1951. Astfel, se arăta că, În ziarul Uzina și ogorul, care apărea la Caransebeș, În nr. 165 din 5 decembrie 1951, În Mesajul adresat lui Stalin de către participanții la Conferința Unională a Partizanilor Păcii din URSS, din cuvântul muncii dispăruse consoana n, astfel că apăruse expresia „mucii tovarășului Stalin” (Ficeac, 1999, p. 57). În Scânteia tineretului din 21 noiembrie 1950, În loc de „forței economice socialiste” a apărut „fostei economii socialiste”. În Sportul popular din 20 decembrie 1950, În loc de „CC al PMR” a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a buzelor, a limbii, a palatului moale simularea mușcăturii; simularea suflatului la un instrument muzical; fluieratul; ținerea strânsă, cu buzele, a unei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a buzelor, a limbii, a palatului moale simularea mușcăturii; simularea suflatului la un instrument muzical; fluieratul; ținerea strânsă, cu buzele, a unei eșarfe trase
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scrie cât mai multe cuvinte asociate cu acesta; ulterior se compară și se discută listele de cuvinte 4; * exerciții de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
301-317, vezi și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro tru, fra fre fri fro fru etc. (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * cuvinte care conțin aglomerări de consoane: altminteri, abstract, altfel, altcumva, amnezie, acvatic, bâjbâială, brambureală, congruent, constant, dimprejur, dezmint, ecvestru, figurant, gurmand, ingredient, înzdrăvenesc, monstruos, membru, mlaștină etc. (Grigore, 2008, pp. 52-54); * sintagme care conțin aglomerări de sunete sau repetări de sunete/grupuri de sunete, pronunțate într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ei, reprezintă o ramură a istoriei culturale. Așa cum proceda și Croce, Vossler repudiază metoda de lucru și concluziile neogramaticilor pe care îi identifică cu pozitiviștii. Astfel, arată el, se susține că dispariția flexiunii nominale latinești este o urmare a căderii consoanelor finale și, de aceea, vechea franceză și vechea provensală, care au păstrat pe -s final pînă în secolul al XIV-lea, cunosc pînă atunci distincția între cazul subiect și cazurile oblice. Se pune însă întrebarea de ce limba spaniolă, care păstrează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de modificare a sunetelor, mai ales în transformările pe care le suferă o limbă cînd este adoptată de un popor (cum este cazul adoptării latinei de către populațiile cucerite de romani), și în timbrul vocalic care însoțește în mod necesar rostirea consoanelor (timbrul vocalic implicit, cum a fost denumit de G. Ivănescu). Philippide admite opinia lui Saussure, potrivit căreia nu există un raport necesar între comunitatea de rasă și comunitatea de limbă, dar susține că aceasta nu exclude posibilitatea ca trăsăturile specifice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistem cazual bine reprezentat de desinențe, avea deseori și posibilități de a exprima valori precum cele de genitiv sau de dativ cu ajutorul prepozițiilor și cu substantivul în cazul ablativ. Cînd sistemul desinențial s-a dezorganizat prin pronunțarea slabă (sau nepronunțarea) consoanelor finale, a căpătat importanță primordială și s-a generalizat exprimarea raporturilor cu ajutorul prepozițiilor, care a devenit caracteristică pentru tipul romanic. Prin urmare, pentru a realiza anumite explicații, este greu de evitat încercarea de a afla cum au fost înlocuite faptele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
evoluția corectării ne-a dezvăluit aceste categorii diferite de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat greutăți în analiza și sinteza fonetică a cuvintelor. Aceștia ori 93 repetă numai prima silabă, ori omit consoana finală din silaba inițială (Sandu; pușcă; carte; vulpe; castel.) Pentru unii din această categorie trecerea la cuvinte multisilabice, presupune mai mari dificultăți. Ei rețin doar silabele marginale, pe celelalte le omit sau le adiționează. La acest lot, sunt întâlniți copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de articulare și de repartizare în timp a enunțului. După forma sa clinică și după deficitul motor este vorba de o dizartrie pseudobulbară, care comportă diminuarea forței de articulare și o deperdiție nazală care reduce suflul, vocalele închise și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plânsul spasmodic). Vorbirea este neclară, estompată, trunchiată din cauza tensiunii nervoase și excesive a mușchilor, organelor fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aplicarea unui sistem bine chibzuit de exerciții motricomuzicale, care urmăresc formarea simțului ritmului și dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se fenomenele de înlocuire, omisiune și inversiune. Din punct de vedere al dezvoltării vocabularului și al însușirii structurii gramaticale a limbajului cercetările au relevat că mai mult decât în alte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a-și corecta tulburările, alții fiind marcați puternic de tulburări. Din punct de vedere al tulburărilor de limbaj, acești preșcolari au dezvoltare anormală, dizartrii (tulburări în ritmul și articularea sunetelor ca și în expresivitatea vocii); afonie, dislalii polimorfe (tulburări de consoane pe toată linia) sau cu diferite aspecte predominante (sigmatisme, parasigmatisme, rotacisme, pararotacisme etc.); rinolalii închise, deschise și mixte înnăscute sau dobândite postoperator; bâlbâieli caracteristice prin tulburări convulsive ale vorbirii, însoțite uneori și de mișcări aritmice ale mâinii, capului sau piciorului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]