4,590 matches
-
cu cererea sa. Prin Decretul nr. 3520/1926 "se înființează pe ziua de 1 octombrie 1926 un consulat de categoria a II-a (onorar) al României la Sydney, în Noua Galie de Sud, iar dl. Allan Jay Way e numit consul onorar". La 22 februarie 1927, A. J. Way a depus jurământul. La 18 martie 1968, România și Australia au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă (reședință la Belgrad și ambasadă la Canberra). În perioada 1968-1983, Ambasada Română la Canberra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
18 martie 1968, România și Australia au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă (reședință la Belgrad și ambasadă la Canberra). În perioada 1968-1983, Ambasada Română la Canberra a fost condusă de un însărcinat cu afaceri. În perioada 1969-1972, întâiul consul general al României la Sydney a fost consilierul Romulus Budura, ca prim reprezentant diplomatic român în Australia (Sydney, 18 martie 1968, la Belgrad). Prin schimb de note verbale, între cele două ambasade s-a confirmat reciproc existența relațiilor diplomatice între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1994, la Sydney a funcționat Consulatul general al României. În 1994, a fost redeschisă Ambasada României la Canberra și a fost acreditat un ambasador rezident. La 22 februarie 2002, a fost înființat Consulatul General al României la Sydney. Din 2011, consul general al României la Sydney este dl. Floricel Mocanu. În luna ianuarie 2003, s-a redeschis Consulatul General al României la Sydney, condus de dl. Marius Dragolea, consul general. La 3 octombrie 2002, la Melbourne a fost înființat un Consulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
2002, a fost înființat Consulatul General al României la Sydney. Din 2011, consul general al României la Sydney este dl. Floricel Mocanu. În luna ianuarie 2003, s-a redeschis Consulatul General al României la Sydney, condus de dl. Marius Dragolea, consul general. La 3 octombrie 2002, la Melbourne a fost înființat un Consulat Onorific. În statul Victoria, consul onorific al României este dl. Nicolae Cojocaru. De la data de 10 februarie 2009, ambasadorul român la Canberra era dl. Mihai Stuparu, care și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Sydney este dl. Floricel Mocanu. În luna ianuarie 2003, s-a redeschis Consulatul General al României la Sydney, condus de dl. Marius Dragolea, consul general. La 3 octombrie 2002, la Melbourne a fost înființat un Consulat Onorific. În statul Victoria, consul onorific al României este dl. Nicolae Cojocaru. De la data de 10 februarie 2009, ambasadorul român la Canberra era dl. Mihai Stuparu, care și-a încheiat misiunea în ianuarie 2013. La 31 iulie 2010, la București a fost numit consul onorific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Victoria, consul onorific al României este dl. Nicolae Cojocaru. De la data de 10 februarie 2009, ambasadorul român la Canberra era dl. Mihai Stuparu, care și-a încheiat misiunea în ianuarie 2013. La 31 iulie 2010, la București a fost numit consul onorific al Australiei dl. George Prelea. Cooperarea economică și în domeniul relațiilor comerciale În ceea ce privește începutul schimburilor comerciale propriu-zise nu există date. În deceniul al treilea, România exporta cherestea de rășinoase și importa lână. Tot atunci s-a încheiat și primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Londra, la 6 august 1930, de către reprezentanții diplomatici ai celor două țări în capitala britanică). Comerțul bilateral a crescut de la 20 milioane lei, în anul 1926, la 64,6 milioane lei, în anul 1936, rezultatele datorându-se eforturilor depuse de consulul onorific, care a solicitat în anul 1936 să fie ridicat la rangul de consul general, argumentând cererea sa prin creșterea schimburilor comerciale. Prin Decretul 4116 nr.7, din 9.12.1937, Consulatul onorific (categoria a II-a) a fost ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
britanică). Comerțul bilateral a crescut de la 20 milioane lei, în anul 1926, la 64,6 milioane lei, în anul 1936, rezultatele datorându-se eforturilor depuse de consulul onorific, care a solicitat în anul 1936 să fie ridicat la rangul de consul general, argumentând cererea sa prin creșterea schimburilor comerciale. Prin Decretul 4116 nr.7, din 9.12.1937, Consulatul onorific (categoria a II-a) a fost ridicat, la 1 decembrie 1937, la rangul de Consulat General onorific, iar Allan Jay Way
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
schimburilor comerciale. Prin Decretul 4116 nr.7, din 9.12.1937, Consulatul onorific (categoria a II-a) a fost ridicat, la 1 decembrie 1937, la rangul de Consulat General onorific, iar Allan Jay Way a fost înaintat la gradul de "consul general onorar"57. Relații comerciale (milioane lei valută 1975): 52,8 din care 37,3 export australian (rutil, lână, piei crude ș.a.) și 15,5 import din România (tricotaje, încălțăminte ș.a.); dinamica comerțului exterior (mil. lei valută) 1960,1970: sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
element deosebit de semnificativ. Asemenea fapte de cultură au fost prezente în memoria cărturarilor iordanieni și a celorlalți din Orientul Apropiat, care vor rămâne ca mărturii de prietenie ce lega popoarele arabe de poporul român 61. Între anii 1937-1939, Marcu Beza, consulul general al României la Ierusalim, a cercetat arhivele muzeale și bibliotecile și a comunicat Academiei Române, al cărui membru era, un număr însemnat de manuscrise, documente și opere de artă care dovedesc locul ocupat de români în dezvoltarea culturală a comunității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Externe a răspuns pozitiv solicitantului, hotărând să deschidă consulat la Alep. Decretul nr. 3015, privind numirea lui A. Homsy a fost semnat de rege la 30 octombrie 1925, în baza raportului M.A.E., și opt ani mai târziu fiul consulului general Edmond Homsy a fost numit viceconsul onorific la Alep de la data de 1 aprilie 1935. La 9 august 1955, Reprezentanțele diplomatice ale României și Siriei la Roma au avut tratative în urma cărora prin decret, publicat la București și Damasc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și între alte instituții. În mai 1991, ministrul afacerilor externe și cooperării din Mauritania a efectuat o vizită în România. La 17 noiembrie 2003, la Nouakchott s-a deschis un Consulat onorific al României, condus de Ould Jidana Saadna, în calitate de consul onorific. În perioada 28-29 septembrie 2006, președintele Mauritaniei a condus delegația țării sale la a XI-lea summit al francofoniei la București. La 29 septembrie 2012, a avut loc la New York, la O.N.U., o întrevedere bilaterală între ministrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
M.A.E. francez, fiindu-i solicitat avizul, a sugerat deschiderea unui consulat la Casablanca, adevăratul centru economic al Marocului. Doctorul Cunea, român de origine, a sugerat deschiderea unui consulat român la Marrakech, solicitând, la 5 octombrie 1933, postul de consul. În anul 1935 (la 27 martie), Legația română din Belgia propunea ministrului de externe, Nicolae Titulescu, candidatura lui Elia Hassan pentru postul de consul onorific la Tanger, dar acesta fusese deja numit în acel post la 1 aprilie 1935 pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
origine, a sugerat deschiderea unui consulat român la Marrakech, solicitând, la 5 octombrie 1933, postul de consul. În anul 1935 (la 27 martie), Legația română din Belgia propunea ministrului de externe, Nicolae Titulescu, candidatura lui Elia Hassan pentru postul de consul onorific la Tanger, dar acesta fusese deja numit în acel post la 1 aprilie 1935 pentru întregul teritoriu al Marocului, primul consulat român deschis în Maroc. "Consulatul român de la Tanger a funcționat până la 1 septembrie 1942, când a fost desființat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a II-a , onorifice, neremunerați, activitatea acestora desfășurându-se potrivit prevederilor Regulamentului consular din 12 iunie 188086. Primul Consulat român în statele nordice a fost cel de la Stockholm, înființat pentru cele două state, Suedia și Norvegia, la 6 martie 1880, consul general fiind numit C. O. Berg, propunerea aparținând ministrului afacerilor externe, V. Boerescu, care a justificat cererea prin "necesitatea de a se înființa"87. Boerescu a solicitat ministrului de externe și Norvegiei să acorde noului consul general execuatorul pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la 6 martie 1880, consul general fiind numit C. O. Berg, propunerea aparținând ministrului afacerilor externe, V. Boerescu, care a justificat cererea prin "necesitatea de a se înființa"87. Boerescu a solicitat ministrului de externe și Norvegiei să acorde noului consul general execuatorul pentru a putea acționa și dezvolta relațiile comerciale între cele două țări88. La 22 martie 1882, pe lângă consulul general a fost numit un viceconsul onorific (Simion Sachs), care avea în subordine oficiile consulare din nordul Europei. Berg s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
justificat cererea prin "necesitatea de a se înființa"87. Boerescu a solicitat ministrului de externe și Norvegiei să acorde noului consul general execuatorul pentru a putea acționa și dezvolta relațiile comerciale între cele două țări88. La 22 martie 1882, pe lângă consulul general a fost numit un viceconsul onorific (Simion Sachs), care avea în subordine oficiile consulare din nordul Europei. Berg s-a retras de la post din motive de sănătate. În locul său a fost numit consul general Carl Gunat Horngren. Consulatele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
țări88. La 22 martie 1882, pe lângă consulul general a fost numit un viceconsul onorific (Simion Sachs), care avea în subordine oficiile consulare din nordul Europei. Berg s-a retras de la post din motive de sănătate. În locul său a fost numit consul general Carl Gunat Horngren. Consulatele din Suedia îndeplineau și alte sarcini decât cele de natură politică; așa a fost cazul lui Berg, din anul 1881, care a transmis din partea regelui Suediei o scrisoare regelui României în legătură cu conflictul unional dintre Norvegia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în anul 1883 au sosit cinci nave, încărcate cu 2.500.000 kg grâu. În anul 1894, la Stockholm a fost numit un viceconsul, dat fiind cursul dezvoltării relațiilor comerciale româno-suedeze. Cursul pozitiv al schimburilor comerciale româno-suedeze îl determinaseră pe consulul României la Stockholm să solicite deschiderea unui consulat la Malmo, port situat în partea de sud a Suediei; exporturile românești, inclusiv cele de cereale în Suedia, atinseseră o linie ascendentă, în special după anul 1886, când relațiile româno-suedeze se concretizaseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la începutul anului 1949, publicându-și impresiile într-o lucrare interesantă 95. Primele contacte oficiale româno-cubaneze au fost prilejuite de demersurile pentru deschiderea la Havana a unui consulat onorific al României 96. La 2 mai 1919, Roger Lefebure era numit consul onorific al României la Havana. Desființat la scurt timp după această dată "Consulatul a fost reînființat la 1 iulie 1928 prin numirea lui Perez de la Riva Francesco, în calitate de consul onorific, care a funcționat până în anul 1942, când consulatul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al României 96. La 2 mai 1919, Roger Lefebure era numit consul onorific al României la Havana. Desființat la scurt timp după această dată "Consulatul a fost reînființat la 1 iulie 1928 prin numirea lui Perez de la Riva Francesco, în calitate de consul onorific, care a funcționat până în anul 1942, când consulatul a fost desființat"97. Cuba a intenționat în anul 1927 să înființeze un oficiu diplomatic la București. Problema a fost abordată la Praga, la 13 aprilie 1927, între miniștrii României și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Jose. A fost exprimată speranța ca acesta va contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale, atât în planul cooperării biși multilaterale, cât și al extinderii schimburilor comerciale și cultural-educative. La finalul ceremoniei a fost semnat Protocolul care stabilește atribuțiile, drepturile și obligațiile consulului onorific. Consulatul onorific al României la San Jose va contribui la susținerea relațiilor bilaterale pe plan politic, economic, comercial și cultural și va acorda asistență consulară membrilor comunității române din această țară. Obiective aflate în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Parcurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și în anii 1881-1882, prin schimb de scrisori, efectuat între șefii celor două state, în favoarea dezvoltării legăturilor de prietenie româno-venezuelene. Hotărârea celor două țări de a înființa reprezentanțe consulare onorifice, așa cum a fost cazul numirii lui V. A. Urechia în calitate de consul onorific la București, a avut loc și în alte cazuri. La 7 mai 1902, ministrul afacerilor externe român Dimitrie Sturza arată în răspunsul său că persoana desemnată de Partea venezueleană încetase din viață. Partea venezueleană a retras patenta consulară acordată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
retras patenta consulară acordată cunoscutului istoric și scriitor român. Două decenii mai târziu, a fost reluată inițiativa venezueleană, când președintele venezuelean Juan Vicente Gomez a semnat, la 30 noiembrie 1922, patenta consulară pentru numirea lui Henry Helfant în funcția de consul onorific al Venezuelei la București; exequatur-ul a fost acordat de guvernul român la 16 februarie 1924 și retras de guvernul român la cererea părții venezuelene, acordat lui Henry Helfant. Primul consulat al României în Venezuela datează din 1925, înființat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
peruan de a crea un consulat onorific la București, "în dorința de a strânge relațiile comerciale ce există între țările noastre"116. La 2 decembrie 1927, prin Decretul nr. 3332, a fost acordat execuator-ul pentru numirea lui Octav Garoescu în calitate de consul onorific al Republicii Peru în România, cu sediul la București 117. În anii 1929-1930, au avut loc tatonări în vederea creării unui consulat onorific peruan la Galați. Cu unele întreruperi, Consulatul onorific al Peru la București a funcționat până în anul 1942
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]