8,426 matches
-
soțul ei o omorâră... înțelegeți acuma? Cam în astfeli urma nenorocitul de-a vorbi mai multe zile. Eu rămăsei acolo, căci speram că va fi mai bine. Chemasem un medic. El întrebuință mai multe mijloace, fără ca să fi ajutat vreunul. Contele era și rămase nebun și nu dormea nici un moment. în fine căzu la pat, atunci mă chemară iarăși. Cât de mult se schimbase: ochii săi întunecoși erau înfundați tare și ardeau ca o flacără pe jumătate stinsă; fața-i era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și ardeau ca o flacără pe jumătate stinsă; fața-i era zbârcită și fruntea încrețită. El zăcea tăcut și nu răspundea la vorbele mele. Servitoriul [î]mi înmînuă pe ascuns epistola nenorocoasă. Era de la don Caldero și suna astfeli: Domnule conte! Când va ajunge epistola aceasta la domnia-voastră, eu nu voi mai fi, ea stă scrisă gata în portofoliul meu, spre a vă fi trămisă după moartea mea. Vă sânt datori c-o lămurire spre a vă deduce de la ideile false
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moment vechile mele visuri de un amor fidel și escuzam pe maica din cauza fiicei; pe maica ei o iertam, care lovise așa de adânc cel mai sânt din toate simțămintele, dacă esistă într-adevăr ceva sânt în scurt, d-le conte, eu mă visam înapoi în juneța mea poetică, uitai principiele mele logice și credința în Maria înflori din nou în sufletul meu, ca și florile ce prind rădăcină în cenușa spulberabilă a unui vulcan; credeam că Maria mă va întîmpina
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nou în sufletul meu, ca și florile ce prind rădăcină în cenușa spulberabilă a unui vulcan; credeam că Maria mă va întîmpina în ceealaltă lume cu bucurie și ca vom îmbla împreună fără macul în sferele celelalte. Vezi d-le conte, că ideea despre eternitate și Dumnezeu provine din amor și că, unde nu e amor, nu poate fi nici credință. Soția d-tale muri deodată în ziua jurământului făcut de mine și Maria. Țineam aceasta de o arătare a ceriului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ar fi foarte bine să-l dăruiți mănăstirei noastre sărmane, căci curatului [i-]e totul curat și din foc aurul ar ieși lămurit. Stam înlemnit. Așadară a fost voia sorții, ca fiica să moară pentru crimenul maicei. Închipuiește-ți acum, domnule conte, dacă poți, sufletele răposaților. Visează-ți acuma un ceri pe pământ cu o femeie, ține-te acuma de credința unei vieți eterne!...... dacă o poți aceasta, atuncea ești într-adevăr nerod. Eu m-am reîntors la ideea mea cea veche
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ședeam mai neîntrerupt lângă patul nefericitului, căci așteptam un moment de lumină ca să pot vărsa mângâiere în anima sa. Într-o seară, după ce astă stare durase patrusprezece zile fără întrerumpere, eu ședeam la masă și ceteam cu spatele întors spre conte, atunci auzii un șoptet lin... ascultai... era o rugățiune călduroasă și din animă pentru pace și repaus în moarte, pentru iertarea păcatelor. Eu îl lăsai să-și zică ruga până-n sfârșit. - Cine e aici, întrebă contele încet. Eu mă apropiai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu spatele întors spre conte, atunci auzii un șoptet lin... ascultai... era o rugățiune călduroasă și din animă pentru pace și repaus în moarte, pentru iertarea păcatelor. Eu îl lăsai să-și zică ruga până-n sfârșit. - Cine e aici, întrebă contele încet. Eu mă apropiai de pat. D-ta părinte? urmă el cu blândețe, și încă deștept. E târziu. Eu sânt fericit, părinte, căci se face în curând ziuă... am avut o noapte lungă. Eu mor, însă simt în mine o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dovedea vreo durere prematurată în năuntrul sufletului ei. Părul cel negru ce îi cădea pe umerii cei albi, talia-i răsărită și aerul tot melanholic arăta îndestul că nu este din clima arzătoare a Italiei. Și cu adevărat era fiica contelui de Serrey, ambasadorul extraordinar al M. S. britanice lângă curtea celor două Sicilii. Miss Henrieta (așa se numea) pare că nu s-ar fi împărtășit nicidecum la bucuria generală ce auzea împrejurul ei. Gândul îi era aiurea și căutătura-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
regelui care, ocolit de un strălucit stat-major și de ambasadori străini, încheia șirul acestui bogat cortegiu. Când fiul lui Filip V, regele Spaniei, se arătă în piața cea mare, strigări unanime ale norodului făcură să-i bată nobila-i inimă. Contele de Serrey, pe care numai religia îl oprea de a fi față la augusta țeremonie, rămăsese în ospelul său dinpreună cu fie-sa și cu toată suita ambasadei. Henrietta de Serrey se arătă iar la balcon, și mai tristă decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceea ce îi zicea conștiința, acel glas din năuntru pe care îl făcem să tacă câteodată, fără a putea vreodată să-l înecăm, un glas mai tare, mai puternic se gătea să-i zică mai tare și mai poruncitor. Tatăl său, contele Serrei fu cel dintâi pe care întîlni urcîndu-se pe scara cea ascunsă a ospelului. - Unde mergi așa de dimineață, micule pescar, îi zise ambasadorul. Nu răspunse nimic; Henrietta tremura din toate mădulările. - Unde mergi? o întrebă același glas, smucindu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nu răspunse nimic; Henrietta tremura din toate mădulările. - Unde mergi? o întrebă același glas, smucindu-i din cap pălăria ce îi acoperea fața țși trîntindu-i-o jos. - Cerul! fie-mea... Nenorocito... m-ai necinstit... Henrietta căzu fără cunoștință pe treptele scării. Contele de Serrei, ca să ascunză de ochii slugilor greșala fiesii, o duse singur în apartamentul ei. Henrietta, pusă mai moartă în patul său, deschise ochii după un leșin de două ceasuri. Văzu lângă dânsa pe tatăl său plângând, dîndu-i ajutor și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochii după un leșin de două ceasuri. Văzu lângă dânsa pe tatăl său plângând, dîndu-i ajutor și așteptând în obide să-și vie în simțiri. - Iartă-mă, taică, iartă-mă, am făcut o nebunie, dar încă sânt vrednică de dumneata. Contele Serrei, fără a o întreba nimic asupra purtării ei, nici asupra pricinilor ce au adus-o să facă acea nebunie, îi zise: - Regele Engliterei mă cheamă înapoi la Londra; chiar desară vom porni... Pe urmă ieși afară. Mis Henrietta rămase
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
muzica sfântă își desfășura notele sale atât de serioase și pătimașe cu atât se vedea pălindu-se fața junei fetițe engleze; ochii bătrânului și ai junelui lord se ațintară asupra ei cu dragoste și îngrijire; ea șovăi. - Henrietta! Henrietta!!! strigă contele de Serei. Henrietta căzuse cu fața în jos, galbenă, descompusă, cu ochii leșinați. Se adunară împrejurul ei; o scoaseră la aer, toate fură zadarnice; amanta lui Pergoleze murise auzindu-și Stabatul. Aceasta s-a întîmplat în Vinerea Patimilor, cu două
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mult mînile într-ascuns. El înaintă cu oastea contra capitalei, o împresură cu mare energie împreună cu împăratul Isac Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al Dunării, de pe teritoriul Moldo-Valachiei de astăzi, cari intraseră la el cu leafă ca trupe mercenare, de aceea și latinii se adunaseră repede și fără întîrziere și se dispuseră spre apărare. Împăratul Balduin porni în martie 1205 în campanie, împreună cu contele Ludovic de Blois și cu bătrânul doge Dandolo; pe frate-său Enric îl chemă prin curier să vie din Asia înapoi, dar, fără a-i aștepta întoarcerea, împăratul porni totuși numai cu mica trupă de 140 de cavaleri, cu suita
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tovarăși de luptă, înaintînd cu curaj spre Adrianopol. Înaintarea acestei oștiri de agresiune, cam puțină la număr, contra orașului întărit, a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried de Villehardouin conducea avangarda, corpul principal era sub contele Ludovic de Blois, ariergarda sub bătrânul doge Dandolo. Lucrările de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o osteneală pentru a submina zidurile masive și puternice ale cetății și a le dărâma prin foc și puterea mașinelor; dar, fiindcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor fi apucat la atac. Cu toate că întreaga campanie îndrăzneață a latinilor se făcuse în contra sfătuirii cumpătatului mareșal Villehardouin și cu toate că cea dentîi urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul de onoare, împăratul Balduin cade de viu în prinsoarea inamicului (15 aprilie 1205) și e dus la Tîrnova în Moesia încărcat cu lanțuri și în fiere până la gât, unde fu aruncat în grea {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune decât de trupe prea puține. Atacurile necontenite și izbânzile lui Ioannițiu în Tracia și Macedonia. Romîno-bulgarii uniți cu cumanii inundară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tăcere asupra prinsorii și sorții lui Balduin, încît latinii, cari nu voiau să aleagă pe urmașul lui decât după ce i s-ar fi dovedit moartea, nu aflară un an și mai bine nimic despre dânsul, din care cauză regentul interimar, contele Enric, nu se putea deloc hotărî, în incertitudinea în care se afla, de-a primi coroana împărătească ce i se oferise lui, ca urmașului prezumtiv la tron. Neînduplecatul Ioannițiu, încrezut în steaua sa, refuză chiar de la-nceput, reverențios însă hotărâtor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte s-o prindă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși de contele Jean de Nevers, fiul ducelui Filip de Burgonia, se prezentară spre luptă și serviră ca luminos prototip de curaj războinic, hotărâre și izbutitoare putere de acțiune, bărbați ca renumitul erou, mareșalul Boucicault, admiralul Jean de Vienne, capul de partidă Ingelram
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intră și Baiazid în zarea Nicopolei și iată că la 28 septemvrie 1396 bătu ceasul hotărârii. 175 {EminescuOpXIV 176} Oastea creștină se dispuse în următoarea ordine de bătaie. La mijloc stătea regele cu palatinul Gara în fruntea oștii ungurești, apoi contele Hermann de Cilli cu cavalerii stireni și burgravul de Nurnberg cu cei bavareji; la aripa dreaptă se așezară în poziție ardelenii sub Ștefan Laskowicz, la cea stânga valachienii sub Mircea și moldovenii. În linia întîie de bătălie se orânduiră francejii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în fine contele stirian, Hermann de Cilli. Poziția grea a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică contra lui Baiazid. Mircea Vodă izbuti asemenea să se întoarcă nesupărat în rezidența sa, dar de atunci încoaci el se află pe-o cale mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coroanei Ungariei și pe soțul ei Wladislaw de părtaș legiuit al acelor drepturi, le făgăduiește amîndoror capetelor încoronate și în privirea Ungariei ascultare necondiționată și deplină fidelitate după datorie. În acest document Vlad poartă titlul de voievod al Basarabiei și conte (ban) de Severin. În anul 1403, Vlad reînnoi omagiul fidelității sale de vasal cătră regele Wladislaw. Când Ștefan Laskowicz și Ștefan de Simontornya, magnați unguri, demult nepriitori regelui lor, esploatînd învingerea pătimită la Nicopoli, ridicară contra lui flamura răzvrătirii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]