33,831 matches
-
pe cît de diferite, pe atît de asemănătoare. Între ele, dar și cu altele înscrise pe afișul trupei, care - datorită echipei manageriale - se distinge printr-o coerentă politică repertorială, în spiritul tradiției acestei instituții. Imperativul actualității - montări moderne pentru texte contemporane și clasice, din dramaturgia autohtonă și universală - a generat un anume tip de viziuni scenice care decantează în act artistic atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria recentă, după stagiunile marcate de
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
cînd țara a fost întemeiată de Nabopalassar. Un chaldeean care se respectă ar fi azi în anul 2700 care nu este o cifră demnă de un potop. Și un roman, dacă imperiul roman ar dăinui, s-ar considera și el contemporan cu Chaldeea, tot cu șapte secole fiind mai avansați, cifric, decît noi, creștinii. Nu mai vorbim de evrei, care socotesc anul 4000 dinainte de era noastră ca Facere a lumii, și al căror calendar începe cu cinci mii și multe sute
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
o investighează cu instrumentele teoretice specifice disciplinei (interviu și chestionar), fără a se sfii însă să iși lanseze teorii personale (spun că nu se sfiește tocmai pentru că uneori acestea sînt, în anumite privințe, îndrăznețe) și apelînd totodată la o bibliografie contemporană vastă, compusă din cercetări în domeniul studiilor culturale, antropologiei, psihologiei, ori filozofiei. Situația cu pricina este următoarea: practică unora dintre femeile europene a ultimelor decenii de a face plajă într-un costum de baie sumar, din care lipsește o piesă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă iluzia unei singurătăți reconfortante tocmai pentru că e artificială și deliberată, un fel de robinsoniadă modernă. Moale, pasivă, caldă, plaja toropește simțurile, generează iluzii și visătorie, e un fel de opium al contemporanilor, pentru că ea devine element important al cotidianului abia pe la jumatatea secolului nostru, cînd se produce o interesantă deplasare a privirii și atenției dinspre mare (apă) spre țărm. Accentul pe apă e profund diferit de cel pe plajă: marea e locul
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
uitat pe Blaga, pe care, ca un vechi chinez, îl consider un ăLară al sufletului meu". * Dorli Blaga a adăugat dosarului consacrat tatălui ei de "Apostrof" și o scrisoare adresată ei în 1982 de cel mai mare epistolier al literaturii contemporane. Scrisoarea e un document excepțional despre atmosferă acelor oribili ani și despre umorul disperat al atît de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici, din exilul meu barbar, între acești valahi semigloti, de fiecare dată cînd ridic mîinile spre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
Camil Petrescu și care traversează experiență literară modernă și postmodernă. Gheorghe Crăciun găsea o dublă determinare a gestului, anume insatisfacția resimțită față de "excesul de negru" al romanelor perioadei revolute, ca și față de conținutul, prea puțin substanțial al volumelor cu subiect contemporan. Însă diagnosticul ar fi incomplet fără a privi autenticitatea că pe un răspuns la falia pe care procesul mistificării o adîncește în permanență în conștiința contemporană. Interesul își schimbă centrul de greutate pe (auto) biografic, pe experiența personală a lumii
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
romanelor perioadei revolute, ca și față de conținutul, prea puțin substanțial al volumelor cu subiect contemporan. Însă diagnosticul ar fi incomplet fără a privi autenticitatea că pe un răspuns la falia pe care procesul mistificării o adîncește în permanență în conștiința contemporană. Interesul își schimbă centrul de greutate pe (auto) biografic, pe experiența personală a lumii care, în cazul scriitorului, devine un pivot al actului narativ, înzestrîndu-l cu o structură proprie. Rezultatele se scriu în termeni că: surprinderea "concretului existențial", a unei
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
Nicolae Manolescu Nu e prima oară cînd constat că marii artiști sînt capabili, uneori, de o desăvîrșită candoare. Am citit și răscitit editorialul Contemporanului din 8 aprilie. Nu mi-a venit să cred. Directorul Contemporanului se simte persecutat. De România literară, 22, Vatra, Familia și de "încă vreo două" (cîtă grație este în impreciziile de informare ale dlui Breban!) reviste din capitală și din
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
Nicolae Manolescu Nu e prima oară cînd constat că marii artiști sînt capabili, uneori, de o desăvîrșită candoare. Am citit și răscitit editorialul Contemporanului din 8 aprilie. Nu mi-a venit să cred. Directorul Contemporanului se simte persecutat. De România literară, 22, Vatra, Familia și de "încă vreo două" (cîtă grație este în impreciziile de informare ale dlui Breban!) reviste din capitală și din provincie. Dar nu numai atît: persecutoarele ar dovedi un "reflex politic
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
face pe dl Breban un polemist foarte vulnerabil. Nu vreau să abuzez. Ce păcat că lavă care se revarsă în restul articolului, pîrîiase-pîrîiase, nu e decît o cenușă lichidă "în cele patru române ale mele" de după revoluție! Numărul următor al Contemporanului mi-a scăpat, dar în cel din 22 aprilie, dl Breban revine la atac împotriva României literare, scotînd-o de data aceasta din plutonul instrumentat de funestul centru parizian. Motivul? Publicarea paginilor de (și despre) Caraion. Și dl Breban și iluștrii
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
nu măcar s-o înțeleagă... E cert că fără atacul inuman de o cruzime copilăreasca Macedonski s-ar fi bucurat mai din timp de acea atenție deosebită ce o merită opera să și pe care azi critică eliberată de complexul contemporanilor, i-o dă din plin. Dar sigur e și că Macedonski n-ar fi fost Macedonski dacă nu ar fi săvîrșit impietatea. Act tipic artei sale de simbolist răzvrătit. Răzvrătit, dar imediat capabil de căința: "Iertare! Sînt că orice om
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori, tocmai prin verbalitatea exuberanta ori senzuala a comentariului propriu. Ideile maioresciene apasă, un secol aproape după ieșirea ctitorului din scenă, pește conștiința verbală a urmașilor
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
cu privirile întoarse exclusiv către memoria difuza și către arhiva sistematizata, el a ajuns astăzi un factor dinamic al vieții culturale românești, un laborator în care se realizează atît cercetarea docta cît și maieutica subtilă a fragilului vlăstar al culturii contemporane. Alături de manuscrisul îngălbenit, de călimara secata, de ochelarii cu lentilă de lupă și de fotografia sepia, pe care timpul le-a obiectivat și le-a adus aproape de condiția exponatului mineral, fosgăie viața de cenaclu, se consacră contemporaneitatea și sclipește intermitent
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
Ion Caraion îi dă dreptate lui Goma, neadmițînd că marele poet ar fi putut fi colaborator al Securității, deși, din păcate, adevărul a ieșit la iveală). În încheierea fragmentelor sale despre personalitatea și locul lui Gh. Grigurcu în literatura română contemporană, Laszlo Alexandru scrie: " Dacă i-aș fi dușman de moarte și aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre el, aș spune că Gheorghe Grigurcu este răul cel mai necesar al literaturii române contemporane. Dacă i-aș fi prieten
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
Gh. Grigurcu în literatura română contemporană, Laszlo Alexandru scrie: " Dacă i-aș fi dușman de moarte și aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre el, aș spune că Gheorghe Grigurcu este răul cel mai necesar al literaturii române contemporane. Dacă i-aș fi prieten de-o viață și aș fi constrîns să fac o afirmație supărătoare despre el, aș spune că, deși scrie mai mult decat vorbește, Gheorghe Grigurcu este încă foarte departe de a surclasa imensă cantitate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
din Prizonier în Europa, cu atat mai mult cu cât cel de-al doilea are forță epica și expresivitate. Resursele (inepuizabile) ale satirei politice Al doilea "român" din Prizonier în Europa aduce în prim-plan personaje reale din istoria noastră contemporană, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Ana Pauker, Mihai Beniuc, Silviu Brucan și alții. Legătură cu povestea lui Ștefan Predescu se face în felul următor: Securitatea interceptează la un moment dat o scrisoare trimisă de generalul canadian
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Leonid Dimov unul dintre cei mai importanți poeți din a doua jumătate a secolului și discută pe larg despre gruparea onirica, fără să pună la îndoială originalitatea poeticii ei și influență asupra unor scriitori cu loc sigur în istoria literaturii contemporane, precum Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Sorin Titel, D. Tepeneag, Emil Brumaru ș.a. (toți aceștia, ca și "gogorița" din care au purces, trezesc mare interes studenților filologi, care și-i aleg cu predilecție pentru lucrări academice, dovadă că onirismul nu li
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
ce se întîmplă la nivelul scriiturii, al construcției replicii, al relațiilor între personaje, al existenței story-ului și al tensiunii dramatice. "Nu orice poveste e dramatică, adică se poate constitui în piesa de teatru.(...) Trebuie să recunoaștem că noi, dramaturgii români contemporani, cădem adeseori din planul de dramă în planul de poveste, înșirînd boabe de mătănii independente, interschimbabile și căzătoare, piesa de teatru fiind cu totul altceva", conchide Dumitru Solomon. Piesa lui Ion Mircea, poet al generației ^70, membru fondator al grupării
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
apeduct. Că mulți dintre noi, folosind această limbă nobilă gîndesc aiurea sau scriu aiurea, este altceva, - pădure fără uscaturi nu există. * Am în fața ochilor o ediție foarte veche, o cărticica apărută în anul 1896 în colecția Autori români vechi și contemporani la Editură Librăriei Socec, București. Este, cum se menționează, chiar Ediția ÎI. Prețul - 15 bani. Nu lei. 15 bani. Una din băncuțele vremii care poate că doar la muzeul Băncii Naționale mai există, dacă ea are vreunul complet. Titlul, - CORESI
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
a suportat amputări repetate din partea cenzurii. Iar Mircea Ștefănescu s-a stins din viață chiar în 1982. Abia în 1998, sub îngrijirea Danielei Ștefănescu (fiica dramaturgului), aceste pagini s-au concretizat într-o carte, inclusă în colecția de "Proza română contemporană" a Editurii RAO din București. Alertețea frazei îndelung exersate să se așeze pe hîrtie (autorul, născut în 1898, a cunoscut și participat la efervescenta jurnalistică a perioadei interbelice), cît și arta de a capta atenția cititorului prin mici trucuri simpatice
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
într-o retorica, de cele mai multe ori, suficientă sieși, abstractă, convențională și frigida. Departe de a fi doar un bun de patrimoniu, la cei nouăzeci de ani ai săi și la cei peste șaptezeci de prezență publică, Barbu Brezianu este un contemporan strict, o conștiință activă și un veșnic debutant, în a cărui compoziție morală sfiala, siguranța și rigoarea se împletesc și constituie o esență unică. În al doilea rînd, chiar contemporan fiind, Barbu Brezianu este o prezență culturală care nu gesticulează
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
cei peste șaptezeci de prezență publică, Barbu Brezianu este un contemporan strict, o conștiință activă și un veșnic debutant, în a cărui compoziție morală sfiala, siguranța și rigoarea se împletesc și constituie o esență unică. În al doilea rînd, chiar contemporan fiind, Barbu Brezianu este o prezență culturală care nu gesticulează baroc, nu peripatetizează graseiat, nu conduce organizații, organisme și cluburi, nu zace împăiat prin fotolii academice și, mai ales, nu trage narcisiac cu ochiul să vadă cum intră subit în
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
internaționale? În mod indiscutabil, figură emblematica în acest sens, imaginea apropiată nouă, este cea a pianistului Radu Lupu. Cantul sau revelează un univers spiritual bazat pe o cultură a stilurilor celor mai diverse, de la muzică baroca, de la Bach și până la contemporani, la muzică secolului nostru, de la recitalul solistic, de la introspecția, de la rostirea intimă prilejuita de frecventarea genurilor camerale, și până la marele spectacol în care pianul apare în compania organismului orchestral. Cultură, înțelegere, comunicare personalizată, înțelepciunea trăirii intru muzică...; este portretul acestui
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
abordarea operei sale din perspectiva evoluției interne a formelor literare, ignorîndu-se pe cît posibil contextualizarea de multe ori deformatoare. Printre ipostazele scriitorului în receptarea critică trecute în revistă în ultimul studiu se numără și cea postdecembrista, cînd Caragiale a redevenit contemporan și s-au putut întîlni "situații, personaje, replici, instituții, mentalități sărind de-a valma afară din pagina și bulucindu-se în cotidian" (p. 185). Însă popularitatea obținută nu a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
12 din 1999, un comentariu), consacrat filosofului Vasile Băncilă, m-am întrebat de ce n-am știut pînă foarte tîrziu că autorul cărții L. Blaga, energie românească din 1938 și colaboratorul statornic al Gîndirii, pe care-l citisem, mi-a fost contemporan pînă în 1979, cînd a murit la 82 de ani. Aș fi putut să-l cunosc personal și să citesc cîte ceva din ceea ce a scris în toți anii de după război, în care i s-a refuzat tipărirea. Nu e
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]