2,327 matches
-
managementul comparat răspunde unei game largi de necesități privind dezvoltarea relațiilor internaționale și creșterea rolului informațiilor. Transformarea informațiilor în principala sursă de putere (A. Toffler 1991) conduce la creșterea rolului managementului axat pe valorificarea informațiilor manageriale extrase din abordări culturale contextual diferite. Din ce în ce mai mult omenirea viețuiește într-o puternică interdependență internațională în toate domeniile de activitate, inclusiv în domeniul activității sportive. Din această perspectivă se impune investigarea proceselor și abordărilor de management implicate, cu atât mai mult cu cât oamenii care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări, dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției și încadrării în spații, reproduce greu și inexact modelul abordat. Diagnostic logopedic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spiritul de imitație, oferindu-i modele pozitive de conduită, noi adulții îl orientăm în mod direct și îl ajutăm să depășească situația critică în care se află. Are acum posibilitatea de a trece treptat de la limbajul situativ la însușirea limbajului contextual, pe măsură ce în relațiile sale cu lumea înconjurătoare, copilul depășește tot mai mult limitele experienței senzoriale, desprinzându-se de influența momentului prezent. Începând cu 4½ 5½, din limbajul extern monologat se desprinde și se constituie o formă specială de limbaj „pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
emițătorul este determinat de relația sa cu receptorul, de situația fizică în care se află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul comunicării. Aceasta determină modificări permanente în mesajul virtual. Se poate vorbi de o organizare contextuală a expresiei, ca și de necesitatea unei receptări adecvate, flexibile, de o interpretare contextuală a mesajului. Principiul adaptării la context intervine ca o lege universală în funcționarea limbajului, atât în emitere cât și în receptare. Mecanismele neurofiziologice ale limbajului au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul comunicării. Aceasta determină modificări permanente în mesajul virtual. Se poate vorbi de o organizare contextuală a expresiei, ca și de necesitatea unei receptări adecvate, flexibile, de o interpretare contextuală a mesajului. Principiul adaptării la context intervine ca o lege universală în funcționarea limbajului, atât în emitere cât și în receptare. Mecanismele neurofiziologice ale limbajului au o coordonare sistematică, organizată, emisferul stâng având un rol principal ca sediu al funcțiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cei care posedă totuși niște posibilități de comunicare, se observă mari diferențe între limbajul acestora și al copiilor crescuți în familie. Dacă după vârsta de trei ani, la copilul crescut în familie limbajul situativ cedează tot mai mult locul limbajului contextual, la copilul preșcolar din casa de copii, limbajul situativ abia se formează. Dacă la 4 ani și jumătate 5 ani limbajul începe să se interiorizeze, să-și intensifice funcția cognitivă și cea reglatoare, pentru a-i permite planificarea mintală și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-și intensifice funcția cognitivă și cea reglatoare, pentru a-i permite planificarea mintală și reglarea proceselor psihice, la preșcolarii din casa de copii, predomină limbajul situativ chiar la grupa mare. Ei sunt dependenți de material intuitiv, aceasta întârziind formarea limbajului contextual, coerența și cursivitatea vorbirii. Caracteristic pentru copiii instituționalizați (4-5 ani) este tendința persistentă de evitare a comunicărilor verbale, utilizarea preponderentă a unor formule de comunicare primitive (propoziții eliptice, vocabular foarte redus, cuvinte reprezentând necesități imediate). Ca urmare a recepționării eronate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
realizează și se manifestă în planul expresiei (de regulă, la nivelul variabilei din structura bipolară a claselor lexico-gramaticale) prin morfeme gramaticale, constituind un sistem la nivelul limbii și actualizându-se, în mod frecvent, ca alomorfe (cel mai adesea variante fonetice contextuale) în structura textului. În legătură cu cele două modalități de desfășurare a flexiunii românești, sintetică și analitică, morfemele sunt morfeme conjuncte, morfeme interne și morfeme libere. În funcție de realizarea lor fonetică în raport cu morfemul rădăcină, morfemele gramaticale sunt morfeme continue sau morfeme discontinue. Morfeme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două sufixe: a și ea: cit-am, citeam, scriam, făc-ea-m. Prezența unuia din cele două sufixe în forme verbale finite este condiționată: 1) de apartenența verbului la o anumită clasă de flexiune și/sau 2) de structura fonetică a morfemelor contextuale. Sufixul -aintră în structura imperfectului verbelor de conjugarea I: a cânta și de conjugarea a V-a: a coborâ 5: Sufixul -eacaracterizează imperfectul verbelor de la celelalte conjugări. Morfemele diferite fonetic datorită apartenenței unităților lexicale la clase flexionare diferite sunt morfeme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
personal se distinge atât de substantiv, cât și de celelalte pronume nepersonale. Pronumele personal se caracterizează prin paradigma completă a categoriei cazului, cu unele deosebiri de la o persoană la alta, iar la cazuri oblice prezintă mai multe forme și variante contextuale, depinzând de modul concret de realizare a diferitelor funcții sintactice sau de raportul sintagmatic în care intră. Formele aparțin la două serii: forme lungi, accentuate (mie, pe mine ș.a.m.d.) și forme scurte, neaccentuate (mi, mă ș.a.m.d.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
finale din structura pronumelui diferă, datorită structurii fonetice a termenului pronominal, de fonemele-dezinențe din structura substantivului: casă - una/case - două. Pronumele de cuantificare colectivă sunt pluralia tantum; sensului de plural îi corespund în planul expresiei dezinențele: -i (masculin), -ă (variantă contextuală a lui -e), -le (feminin): amândoi/amândouă; tustrei/tustrele; -ii (M.: dezinență + articol), -ele: (F.: dezinența -e + articolul -le): ambii, ambele. Genultc "Genul" Categoria gramaticală a genului are natură semantică numai la unele pronume: singularul pronumelui de cuantificare simplă: unu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din flexiunea nominală, libere sau în flexiune internă: -u/-a(-ă) (la pronume cu forme de singular): unu/douăzeci și unu, câte unu/una, douăzeci și una -i/-e (la pronume cu forme de plural): mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate -i/-ă (variantă contextuală a lui e): doi, amândoi, două, amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfectul compus și din perspectiva relației timp-aspect. Perfectul simplu se cuprinde în opoziția aspectuală durativ-momentan. Se opune, în acest sens, imperfectului, timp al acțiunii durative, prin caracterul relativ momentan al acțiunii verbale pe care o situează în trecut. În relație contextuală cu un imperfect, perfectul simplu accentuează și mai mult această opoziție, între o acțiune care durează și o alta care punctează, care vine din afară, frângând-o pentru o clipă pe cea dintâi sau suprapunându-i-se tot pentru o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se exprimă opoziția aspectuală imperfectiv/perfectiv: Nu-i pot ierta greșeala de a elogia un ticălos. Nu-i pot ierta greșeala de a fi elogiat un ticălos. Prezentul Este, de fapt, un „timp” sintactic, dependent, ca aspect imperfectiv, de relația contextuală în care se află înscris: „Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești.” (C. Hogaș) „Acum când chiar nici Pintea nu se sfia a-i spune că-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
De fapt, adverbe precum sigur, posibil, numai aparent admit verbul copulativ; în realitate este vorba de mari deosebiri între termenii aflați în cele două structuri: cu verb copulativ și fără verb copulativ; se poate considera chiar că sunt două variante contextuale - de adjectiv și de adverb - ale aceluiași termen. Între enunțurile „Probabil că va pleca.” și „E probabil că va pleca.” deosebirile sunt semnificative; în primul enunț, subiectul vorbitor „comentează”, pune sub semnul probabilității o anumită situație, în al doilea caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ordinea fizic-obiectivă în ordinea semnelor limbii. Din punct de vedere semantic (cu modul specific de constituire și manifestare a sensului), interjecțiile reprezintă trei clase diferite: a. termeni afectivi; expresia unor stări sufletești, atitudini, senzații; „sensul” este prin excelență un sens contextual și, de aceea, acești termeni se caracterizează prin „polisemantism” sau variabilitate „semantică”: ah!, au!, of!, nț!, ptiu! etc. Prin schimbarea categoriei proprii, se adaugă interjecțiilor afective originare alți termeni lexico-gramaticali, substantive mai ales: Doamne!, Dumnezeule!, drace!, mamă! „Doamne, Doamne! învățat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reciprocă (specifică relației de interdependență). Echivalența este lingvistică, atunci când se situează doar în plan lingvistic, la nivelul conținutului lexical, când termenii relației de apoziție sunt sinonimi 59: „Crudă, adică necoaptă, primește cadouri de la răscopți bogați...” (I.L.Caragiale,III, 177) sau contextuală, când implică planul extralingvistic, termenii relației întâlnindu-se semantic prin comunitatea referentului, interpretat în mod diferit, eventual în mod metaforic: „O toamnă care întârzie / Pe-un istovit și trist izvor De-asupra-i frunzele pustie - / A mele visuri care mor.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Formatul permite difuzarea informației pe suport tradițional, dar și electronic. Este un format ales pentru documente voluminoase de tipul enciclopediilor, manuale tehnice, lucrări juridice. Este un format cu o mare posibilitate de a fi adus la zi. Permite o căutare contextuală. * HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj de descriere și prezentare directă a documentului electronic, derivând din SGML. Este formatul standard utilizat pe Web. Este utilizat în difuzarea CD ROMurilor. Este un format bine adaptat la documente nu foarte complexe
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
estetice, dar ele trebuie corelate cu principiile specifice educației estetice. Acestea sunt: principiul educației estetice pe baza valorilor autentice; ba principiul receptării creatoare a valorilor estetice; principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic; principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice Acest principiu recomandă educatorilor utilizarea valorilor validate de tradiția culturală, națională sau universală și respingerea kitsch ului. Principiul nu este limitativ decât pentru falsele valori. Astfel, profesorului îi revine sarcina
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
vânt. Capacitatea elevilor din primele clase de a vedea în spatele formelor se dezvoltă pe masura ce comunica prin desen, literatura semnificațiile cu care le îmbracă în cuvinte potrivite. Această capacitate constituie o premisă a receptării operei de artă. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic O operă nu-și dezvăluie disponibilitățile decât prin corelațiile ce trebuie realizate între această, creator și condițiile socio-culturale în care ea a fost creată și receptata. Educatorul poate operaționaliza date despre viața și activitatea creatorului, date despre
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
estetică nu este decât o altă denumire pentru creativitatea artistică. De aceea, cunoașterea principiilor educației estetice de către educator, constituie o bază în receptarea creatoare a valorilor estetice, în perceperea globală, unitară a conținutului și formei obiectului estetic, în înțelegerea situării contextuale a fenomenului estetic și o bază bună în recunoașterea valorilor autentice de către elevi. Domeniul artelor este cel în care educația artistică prin specificul sau și prin formele sale de desfășurare constituie mediul adecvat pentru procesul 85 de creație și totodată
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Pactului Ribbentrop-Molotov, care reprezintă un tip distinct de tratat internațional, deși are un fond comun cu cel al alianțelor. Însă distincția dintre cele două tipuri de alianță este destul de vagă, având în vedere că ele trebuie în mod constant interpretate contextual, în sensul că, de pildă, o alianță poate avea un caracter ofensiv față de unii actori ai sistemului și defensiv față de alții. Mai mult decât atât, alianțele defensive pot nutri obiective care sunt prin natura lor profund ofensive sau poate exista
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
autoarea lucrării « Creația pianistică a lui Claude Debussy, între concept și interpretare » dezvoltă o multitudine de trasee intelectule, culturale în lucrarea sa profund motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice mediul cultural european în care se va fi integrat Debussy și - totdată, să argumenteze neîncetata actualitate a artei sale pianistice, sintetic integrată în suma entităților artistice (literare, plastice, multiplu timbral muzicale) de atunci, de acum, până într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dintre cele două ipostaze amintite se va avea în vedere că orice organizație este un sistem dinamic și deschis în care elementele componente ale mediului organizațional trebuie considerate în ipostaza lor dinamică referitoare la manifestarea intercondiționată pe parcursul activității. Viziunea sistemică, contextuală, dinamică și deschisă generează condițiile necesare pentru ca raporturile dintre elementele componente ale sistemului organizațional să fie adecvate și echilibrate. Aceasta creează premisa unei bune disponibilități organizaționale pentru acțiune și pentru exprimarea potențialului organizațional în formă sinergică. Din această perspectivă, cunoașterea
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
materiale și echipamente sportive, de servicii și utilități, concurenții, organismele publice sau de utilitate publică) - 19. Demersul nostru are un caracter orientativ, poate fi considerat ca un îndreptar, însă este departe de a epuiza problematica investigării mediului organizațional. 4. Designul contextual privind cercetarea caracteristicilor mediului organizațional Aplicarea analizei SWOT ca metodă de cercetare în managementul specific educație fizică și sport poate fi realizată dacă va fi luat în considerare designul contextual propus de noi ca model al cercetării curente. Așa după cum
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]