4,953 matches
-
țări se pot clasifica În trei categorii 10: Polonia este singura țară a cărei economie și-a menținut nivelul de creștere pozitivă În ultimele trei trimestre. Al doilea grup, cuprinde țările central-europene, precum și Bulgaria și România, cu un nivel al contracției economice cuprins Între 5 % și 10% la sută din PIB. Țările Baltice, În cazul În care contracția producția a Început În 2008, formează al treilea grup, cu scăderi de la 15% până la 20% din PIB. În ceea ce privește structura PIB-ului, pe elemente
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
menținut nivelul de creștere pozitivă În ultimele trei trimestre. Al doilea grup, cuprinde țările central-europene, precum și Bulgaria și România, cu un nivel al contracției economice cuprins Între 5 % și 10% la sută din PIB. Țările Baltice, În cazul În care contracția producția a Început În 2008, formează al treilea grup, cu scăderi de la 15% până la 20% din PIB. În ceea ce privește structura PIB-ului, pe elemente componente: formarea brută a capitalului fix, consum final, exportul net și variația de stoc, comparativ, În cele
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
situația este prezentată În figura 1.5. Se remarcă cu ușurință faptul că investițiile și consumul final al gospodăriilor, cu excepția Cehiei, Poloniei și a Slovaciei au Înregistrat scăderi semnificative. Recesiunea a fost puternic influențată, pe de-o parte, de accentuarea contracției investițiilor, ca urmare a reducerii capacității de producție a companiilor, având În vedere accesul redus la finanțare și, pe de altă parte, de incertitudinea cu privire la perspectivele lor de viitor. Contribuția investițiilor În PIB a scăzut În Întreaga regiune, iar scăderea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
se constată că țările au Înregistrat ritmuri diferite, În funcție de regimul de schimb valutar, reducerea inflației fiind mai pronunțată În țările care practică rate de schimb valutar fixe. În țările baltice și În Bulgaria, presiunile inflaționiste au slăbit, 29 sub influența contracției bruște a cererii interne și a ajustărilor de pe piața muncii. Astfel, potrivit acestor evoluții, Într-un singur an, rata inflației s-a redus de la un nivel format din două cifre la doar 2% În august 2009, iar Estonia a Înregistrat
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
În perioada ianuarie 2007-iulie 2009, comparativ În țările 10 UE cu cea a țărilor 15 UE. În Întreaga regiune, În țările din grupul 10 UE, deteriorarea pe piața muncii a fost mai modestă decât deteriorarea activității economice. Cu toate acestea, contracția economică cu două cifre din țările baltice a determinat mai mult decât dublarea ratei șomajului pe parcursul ultimului an, În raport cu rate mari inițiale ale ocupării forței de muncă În Estonia și Letonia. Impactul reducerii trendului ratelor de șomaj În Polonia, Republica
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
faptul că efectele crizei variază de la o regiune la alta și de la un nivel de dezvoltare la altul. Principalele efecte negative ale crizei includ următoarele 13 ILO: Global Employment Trends for Women, March 2009 33 elemente: creșterea rapidă a șomajului; contracția economică accentuată, efecte negative asupra balanței de plăți; nivel redus al investițiilor străine directe; creșterea deficitului bugetar; reducerea drastică a comerțului mondial; contracția accentuată a exporturilor; scăderea prețurilor la materiile prime; reducerea drastică a accesului la credite și la finanțarea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
includ următoarele 13 ILO: Global Employment Trends for Women, March 2009 33 elemente: creșterea rapidă a șomajului; contracția economică accentuată, efecte negative asupra balanței de plăți; nivel redus al investițiilor străine directe; creșterea deficitului bugetar; reducerea drastică a comerțului mondial; contracția accentuată a exporturilor; scăderea prețurilor la materiile prime; reducerea drastică a accesului la credite și la finanțarea activității; reducerea Încrederii În instituțiile financiare. Cele mai recente analize internaționale relevă Începutul unei tendințe de stabilizare a economiei mondiale, primele semne fiind
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
printre care și România urmând aceeași cale. Sistemele bancare În țările emergente sunt afectate În continuare de șocuri, cum ar fi pe rata de schimb sau pe rata dobânzii și de Încetinirea activității economice În lipsa unei finanțări adecvate și a contracției cererii interne și externe. Criza actuală a avut și are, de asemenea, un impact negativ asupra evoluției pieței de capital În țările emergente, având În vedere că investitorii străini care au acumulat o participare substanțială pe multe piețe (Figura 1
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
utilizarea unor instrumente directe, de tipul plafoanelor de creditare, datorită lipsei rolului semnificativ al ratei dobânzii În alocarea eficientă a resurselor financiare În economie. Politica de creditare din această perioadă a fost orientată spre susținerea economiei marcată de o puternică contracție economică și de dezechilibre interne a influențat puternic realocarea resurselor spre anumite sectoare, considerate prioritare. Astfel, pentru a susține procesul de reformă a sectorului real, În anul 1991, statul român și băncile comerciale au preluat pierderile Întreprinderilor de stat și
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de finanțare a crescut cu aproape 16 puncte procentuale În perioada 2000-2008. Sectorul public a cunoscut după anul 1996 un proces accelerat și accentuat de reducere a nivelului depozitelor aflate la bănci având În vedere reducerea veniturilor bugetare pe fondul contracției produsului intern brut și, pe de altă parte, creșterii cheltuielilor după anul 1997 ca urmare a procesului de restructurare care a implicat atât plăți compensatorii pentru personalul disponibilizat cât și preluarea la datoria publică a unor datorii ca urmare a
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
României și creșterea investițiilor străine directe (coeficient pozitiv 0.04) și influența mult mai mare a creditului intern asupra creșterii economice (coeficient pozitiv 0.0164), semnul pozitiv confirmând teoria. Aceasta explică de ce, recenta criză economico-financiară internațională a lovit economia României, contracția la nivelul anului 2009 fiind extrem de puternică, așa cum o dovedesc datele pe primele două trimestre ale acestui an. Canalele de transmisie au fost atât cel al reducerii cererii externe, a cărei influență asupra produsului intern brut este extrem de puternică (coeficient
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Energia totală a fluidului (E) (capacitatea fluidului de a efectua lucru mecanic, ergs.cm-3) este formată din energia potențială (compusă din presiunea intravasculară și energia potențială gravitațională) și energia kinetică 65. Presiunea intravasculară (P) este formată din presiunea generată de contracția cordului, presiunea hidrostatică și presiunea statică de umplere a circulației în repaus (7 mmHg, presiune în relație cu elasticitatea peretelui vascular și volumul de sânge conținut). Presiunea hidrostatică = -ρgh, unde ρ densitatea sângelui (1.056 gm . cm-3); g - accelerația gravitațională
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prin hemoglobina conținută, fixând reversibil O2 din aerul inspirat și transportându-l la țesuturi. În caz de ascensiune la altitudini mari aerul rarefiat nu satisface necesitățile în O2 ale organismului și apare hipoxia de altitudine. Compensator, volumul globular crește prin contracția splinei ce aruncă eritrocite în circulație și prin creșterea secreției de eritropoetină, hormon ce determină formarea eritrocitelor în măduva hematogenă. Organismul uman mai conține înafară de sânge 12-18 l lichid interstițial, ce împreună cu sângele constituie lichidul extracelular. Totalul apei din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
întâlnită în bolile alergice, parazitare, în reumatism. Bazofilele sunt prezente în proporție redusă. Împreună cu mastocitele (bazofilele din țesuturi) au rol în procesele de adaptare participând la reacțiile imune și de hipersensibilizare, în diferite metabolisme, în activitatea antitoxică și fagocitară, în contracția musculaturii netede în general. Mastocitele se acumulează în focarele inflamatorii tisulare. Monocitele sunt celule sangvine care în țesuturi se transformă în histiocite și apoi în macrofage. Stau în măduvă 2 ore după care trec în sânge unde rămân cam 32
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
repaus. Principala cauză a acestui fenomen este reprezentată de descărcările de adrenalină ce produc o vasoconstricție ce redistribuie sângele către mușchi, în acest fel mobilizând și rezervele de eritrocite din splină și din ficat. În cursul efortului fizic se produce contracția splinei (hematiile conținute în acest organ fiind aruncate în circulație) iar plasma este filtrată în interstiții în cantitate mărită, rezultatul fiind o poliglobulie de repartiție, ce interesează nu numai elementele seriei roșii, dar și leucocitele și trombocitele. Necesitățile sporite de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una parietală, între care se află o cantitate mică de lichid cu rol lubrefiant. Rolul funcțional al pericardului constă în limitarea umplerii cardiace în timpul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă de relaxare (diastolă). Revoluția cardiacă completă cuprinde sistola atrială, pauza mică, sistola ventriculară, pauza mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o valoare care o depășește pe cea intraatrială și ca urmare se închid valvele atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
s, până la începerea următorului ciclu cardiac printr-o nouă sistolă atrială, atât atriile cât și ventriculele sunt relaxate - diastola generală a inimii (fig. 10). Într-un minut inima unui om adult se contractă de 72 75 de ori. Creșterea frecvenței contracțiilor se face mai ales prin mărirea duratei diastolei, cea a sistolei modificându-se foarte puțin (fig. 11). Ritmul inimii variază în funcție de gradul de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
adult se contractă de 72 75 de ori. Creșterea frecvenței contracțiilor se face mai ales prin mărirea duratei diastolei, cea a sistolei modificându-se foarte puțin (fig. 11). Ritmul inimii variază în funcție de gradul de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]