179,899 matches
-
20 state au semnat un Tratat, care consfințea crearea Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția Telegrafică Internațională de la Paris, împotriva voinței Turciei, care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent, considerând România parte integrantă a imperiului. Convenția a fost revizuită în anul 1868, la Conferința Telegrafică Internațională, care a avu loc la Viena și care a stabilit tarife și noi reguli în telegrafia internațională. Au urmat alte conferințe, în 1872 la Roma, în 1875 la Petersburg, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
are înființate asemenea servicii; având în vedere că prin funcționarea poștei internaționale, ce este în întreaga posesiune a corespondențelor pentru și în afara țării, se aduce o încălcare a acestei legi ...” și ținând cont că, Rusia și Austria amânau încheierea de convenții poștale și încetarea serviciului lor poștal în țara noastră, Consiliul de Miniștri hotărâse ca începând cu data de 1 mai 1865, serviciul poștal internațional să se efectueze de către Poșta Română. Nu a fost așa. Abia în 25 noiembrie 1867, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lor poștal în țara noastră, Consiliul de Miniștri hotărâse ca începând cu data de 1 mai 1865, serviciul poștal internațional să se efectueze de către Poșta Română. Nu a fost așa. Abia în 25 noiembrie 1867, a intrat în vigoare prima convenție poștală, cea cu Rusia, care a consimțit la desființarea birourilor sale poștale, urmând ca pe teritoriul României, acest serviciu să se efectueze numai de către Poșta Română. Convenția românoaustro-ungară, încheiată la Viena, în iulie 1868, a intrat în vigoare mai târziu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost așa. Abia în 25 noiembrie 1867, a intrat în vigoare prima convenție poștală, cea cu Rusia, care a consimțit la desființarea birourilor sale poștale, urmând ca pe teritoriul României, acest serviciu să se efectueze numai de către Poșta Română. Convenția românoaustro-ungară, încheiată la Viena, în iulie 1868, a intrat în vigoare mai târziu, la 1 ianuarie 1869, dar serviciul austriac de poștă nu șia încetat activitatea decât la 1 aprilie 1869, dată după care, Administrația Poștelor Române, a început să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1868, a intrat în vigoare mai târziu, la 1 ianuarie 1869, dar serviciul austriac de poștă nu șia încetat activitatea decât la 1 aprilie 1869, dată după care, Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional. Prin această convenție era prevăzut un schimb periodic și regulat de corespondență și mesagerii, între cele două state. Schimbul se efectua numai prin intermediul serviciilor poștale, pe traseele și punctele de frontieră stabilite. Poșta Română asigura printre altele, schimbul de expediții, între Fălticeni și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimbul de expediții, între Fălticeni și Suceava, de trei ori pe săptămână. La data preluării serviciului poștal internațional, diligența zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
internaționale, a apărut ideea unificării poștelor din mai multe țări. Așa s-a ajuns la organizarea primului Congres al poștelor, care a avut loc la Berna, la 9 octombrie 1874, unde 22 de țări, printre care și România, au semnat Convenția pentru reglementarea serviciului poștal internațional și pentru crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
loc la Berna, la 9 octombrie 1874, unde 22 de țări, printre care și România, au semnat Convenția pentru reglementarea serviciului poștal internațional și pentru crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din categoria obiectelor de corespondență destinate pe teritoriul Uniunii; întrunirea periodică a unui congres etc. Convenția a intrat în vigoare la 1 iulie 1875. Cu câteva luni mai înainte, printr-o lege specială, au fost stabilite taxele ce urmau să se perceapă, precum și modificările necesare legii de exploatare din 1871, pentru a fi pusă în concordanță
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în vigoare la 1 iulie 1875. Cu câteva luni mai înainte, printr-o lege specială, au fost stabilite taxele ce urmau să se perceapă, precum și modificările necesare legii de exploatare din 1871, pentru a fi pusă în concordanță cu prevederile Convenției. La congresele următoare s-au adus modificări convenției poștale, ori de câte ori a fost cazul și s-au încheiat aranjamente privind alte trimiteri decât obiectele de corespondență. La al doilea congres, care s-a ținut la Paris, în 2 mai 1878, pe lângă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luni mai înainte, printr-o lege specială, au fost stabilite taxele ce urmau să se perceapă, precum și modificările necesare legii de exploatare din 1871, pentru a fi pusă în concordanță cu prevederile Convenției. La congresele următoare s-au adus modificări convenției poștale, ori de câte ori a fost cazul și s-au încheiat aranjamente privind alte trimiteri decât obiectele de corespondență. La al doilea congres, care s-a ținut la Paris, în 2 mai 1878, pe lângă modificările aduse convenției în privința taxelor poștale la obiectele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
următoare s-au adus modificări convenției poștale, ori de câte ori a fost cazul și s-au încheiat aranjamente privind alte trimiteri decât obiectele de corespondență. La al doilea congres, care s-a ținut la Paris, în 2 mai 1878, pe lângă modificările aduse convenției în privința taxelor poștale la obiectele de corespondență, greutății maxime pentru hârtiile de afaceri și imprimate etc., s-au încheiat și două aranjamente, pe baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional, la 1 aprilie 1879, mandatele poștale și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondență, greutății maxime pentru hârtiile de afaceri și imprimate etc., s-au încheiat și două aranjamente, pe baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional, la 1 aprilie 1879, mandatele poștale și scrisorile cu valoare declarată. În afara congreselor, Convenția a prevăzut “Conferințe administrative”, pentru examinarea problemelor pur tehnice. La conferințele poștale care au avut loc, s-au încheiat diferite aranjamente între țări, în baza cărora Administrația Poștelor Române a introdus în serviciul internațional: încasarea chitanțelor, facturilor, biletelor, tratelor și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu plumb, a coletelor cu și fără valoare declarată, de către comercianți, prin folosirea unor dispozitive care să imprime inițialele sau marca expeditorului; încasarea unei garanții de la abonații căsuțelor poștale(1912) și altele. Aportul căilor ferate la dezvoltarea poștelor Printr-o convenție încheiată de guvernul român în anul 1868, s-a acordat unui consorțiu concesiunea pentru construcția și exploatarea unei căi ferate, care plecând de la frontiera cu Austria, din apropiere de Suceava, să lege drumurile de fier austriece cu orașele Botoșani, Iași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
când a fost suprimată diligența București-Ploiești-Buzău-FocșaniRomanIași. Înlăturarea diligențelor a însemnat pentru Administrația Poștelor și Telegrafelor, pierderea unei importante surse de venit, ce se realiza din traficul de pasageri. Pentru compensare, societățile concesionare ale căilor ferate au fost obligate, în baza convenției din 1868, să transporte gratuit trimiterile și salariatul poștal însoțitor. Concesionarii mai aveau obligația de a pune la dispoziția administrației poștelor, un vagon special pentru transportul corespondenței și al coletelor, iar acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, serviciul poștal numit „posterestante”, introdus în anii 1872-1875, la unele gări din țară și limitat numai la scrisori și gazete francate, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de stații CFR, precum și la alte trimiteri poștale. Personalul CFR era obligat să îndeplinească, primirea și expedierea de scrisori simple și recomandate, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, imprimate, mandate poștale interne, obiecte de mesagerii și vânzări de mărci poștale. Convenția a fost pusă în aplicare la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-a lărgit sfera de acțiune și asupra gărilor de pe aceste linii. Încercările repetate ale organelor CFR
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-a lărgit sfera de acțiune și asupra gărilor de pe aceste linii. Încercările repetate ale organelor CFR de a nu aplica prevederile convenției și intervenția organelor poștale, au dus la revizuirea acesteia și transformarea ei, în octombrie 1891, întrun regulament administrativ, care obliga pe șefii de gară să îndeplinească serviciul poștal și telegrafic, acolo unde Direcția Poștelor nu avea oficii proprii, adăugându-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul 1907, distribuirea acestor produse se făcea prin antreprenori, care nu aveau posibilitate să răzbată în toate localitățile rurale îndepărtate și izolate. Așa s-a ajuns la distribuirea prin factori poștali rurali. În anul 1898, s-a încheiat o primă convenție cu RMS. După experimentare în mai multe județe, a fost denunțată la 1 aprilie 1900. S-a reintrodus distribuirea prin factori rurali, la 1 aprilie 1905, tot experimental, în câteva județe și s-a extins treptat în anii următori în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numărul curselor pe săptămână și s-a extins serviciul poștal în unele localități neprevăzute până atunci în itinerariile factorilor poștali rurali, ceea ce a condus la creșterea prestațiilor și a veniturilor. La 31 decembrie 1931, Regia Autonomă CAM(fost RMS) denunță convenția, revenind la sistemul distribuirii prin antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și PTT. Atât SART, cât și prefectura, puteau întinde fire pe traseele telefonice proprietatea celuilalt, dar fără fire adiționale, iar pentru orice schimbare de fire trebuia avizul celeilalte părți. De altfel, toate problemele privind telefonia au fost reglementate printr-o Convenție încheiată între SART și Prefectură. Prima propunere în acest sens a venit, din partea SART, la 14 iulie 1931, dar nu s-a finalizat imediat. Alte clauze prevăzute în convenție se refereau la posturile telefonice oficiale, la instalări executate de prefectură
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
De altfel, toate problemele privind telefonia au fost reglementate printr-o Convenție încheiată între SART și Prefectură. Prima propunere în acest sens a venit, din partea SART, la 14 iulie 1931, dar nu s-a finalizat imediat. Alte clauze prevăzute în convenție se refereau la posturile telefonice oficiale, la instalări executate de prefectură și taxele ce revin SART, în aceste cazuri etc. Potrivit convenției, prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a venit, din partea SART, la 14 iulie 1931, dar nu s-a finalizat imediat. Alte clauze prevăzute în convenție se refereau la posturile telefonice oficiale, la instalări executate de prefectură și taxele ce revin SART, în aceste cazuri etc. Potrivit convenției, prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai acele posturi conectate cu rețeaua județului, care erau instalate la sediul prefecturii, primăriilor, companiei de jandarmi, secțiilor și posturilor de jandarmi, preturilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
preturilor, plaselor, serviciilor și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau considerate particulare. Posturile telefonice județene puteau fi folosite de public în condițiile convenției. Județul putea instala posturi telefonice cerute de particulari, dar cu aprobarea SART și numai acolo unde SART nu era în măsură să execute asemenea lucrări. De la abonații particulari, județul putea încasa taxele, dar avea obligația să plătească la SART, o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]