32,433 matches
-
am lăsat aici. E tot ceea ce sunt. Iubesc țara asta! De ce nu poți înțelege? Pentru că eu nu cunosc și cealaltă parte și îmi doresc asta. Pentru că întotdeauna vrem ceea ce nu putem avea. Pentru că poate până și pe mine m-au convins știrile cu mizeria lor. Tocmai mie îmi spui? 9 ani și pot să îți spun ce ai purtat în ultima zi, la aeroport, și cum te-ai ascuns după ușă pentru ca să nu realizez că golul ce îl lăsam era pentru
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
nou: nu pun la îndoială, Doamne, calitatea de poet a lui Nichita Stănescu, ci numai aprecierea ce i s-a dat de foarte mare poet, de geniu demn de-a fi pus alături de sau chiar deasupra lui Eminescu. Altminteri, sînt convins că el rămîne un autor reprezentativ al importantei "generații" '60 (chiar dacă nu primus inter pares!), în măsură de-a fi studiat și de-a intra ca atare în istoria literaturii. Aserțiunea că aș dori "demolarea" sa e stupidă, fie și
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de prozatori ce îi cuprinde pe Gala Galaction, Panait Istrati, V. Voiculescu și Șt. Bănulescu". De astă dată sînt convins că autorul speră că formularea sa va fi învățată pe de rost de elevul care are de-a face cu manualul său. Or, nu acesta e rostul unui manual de clasa a VIII-a și, de fapt, al nici unui manual
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
restul, tăcere), care nu pot fi, Dumnezeu să ne apere!, chiar toate pline ochi de "prostii, inexactități și inepții", nici chiar toate nepatriotice și neselective. G.C. pare să știe, în schimb, că "manualele alternative au fost, și toată lumea s-a convins de asta, de la profesori la elevi, de la politicieni la părinți, cea mai mare aiureală a învățămîntului românesc postrevoluționar..." Despre faptul că în toate țările civilizate, ca și în România antebelică, există, pentru fiecare clasă ori materie, mai multe manuale, G.C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei au reacționat cu supărare și cu resentimente. Nici eu nu am fost prea încântat, dar m-am consolat relativ ușor. Pierderea este a altora, nu a mea. Sunt convins că adesea nu au plăcut și nici acum nu plac adevărurile pe care le spun (pe un ton cât pot mai liniștit. Probabil că e mai normal să se ia în seamă băștinașii între ei, iar "plecații" să fie trecuți
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Celor Șapte Țări de Jos". În vârtejul evenimentelor este atras pictorul Abraham van Beyeren, care are un dar miraculos: dacă pictează o ființă, acea ființă dispare, ca și cum s-ar consuma pentru constituirea imaginii ei pe pânză. Conspiratorii vor să-l convingă pe pictor să-i facă portretul lui Wilhem al II-lea de Orania. La rândul lor, susținătorii acestuia doresc ca Abraham van Beyeren să-i picteze pe conspiratori. Se remarcă fantasticul livresc al povestirii, care aduce aminte de proza lui
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
Desigur, cînd veți citi, dumneavoastră veți fi în aer, la suprafață adică. Din acest motiv, între noi sînt posibile neînțelegeri, distorsiuni, efecte de refracție, carențe grave de comunicare. Comoditatea v-ar putea determina să abandonați această carte. Eu însă, mereu convins că la capătul celălalt al saulei se află un om, continuu să scriu. Măcar din curiozitate, acel om ipotetic este capabil să mă salveze". Tema, poate, a romanului e sugerată de cuvintele subliniate de Cronicar. Și, acum, vine Mira Nedelciu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
cade mereu în picioare? Nu e normal să-și închipuie că o fi avînd dreptate Vadim? Sau de ce nu i-am da credit alegătorului care a spus că-l votează pe C.V. Tudor pentru că, citez, "e diliu". Totdeauna am fost convins că acest C.V.T. nu e un om curajos. De asemenea n-am crezut nici o clipă că ar fi "diliu". În '90 el a reintrat în gazetărie pentru a face servicii puterii de atunci. Util, a fost lăsat să-și rezolve
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
o afirmație precum: "Opera lui Kafka, de exemplu, a fost supusă unui adevărat viol în masă de către nu mai puțin de trei armate de interpreți"? Cît timp eseul se află în faza de negare nu poți decît să te lași convins de rîndurile lui Susan Sontag. Abia atunci cînd trece la etapa "pozitivă", adică la ceea ce propune în schimb, discursul devine reperabil istoric, poate fi cu ușurință contextualizat. Îndemnul la o critică descriptivă, la o critică a formei, este un mascat
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
la Prut e un semn că României i se rezervă un rol de zonă tampon, cu obișnuitele semnale de alarmă că ne așteaptă culoarea gri, de țară a nimănui din punctul de vedere al alianțelor. În CRONICA ROMÂNĂ, Fănuș Neagu, convins că Europa nu ne vrea, e de părere că România ar face bine să caute alternativă. Prozatorul nu spune care ar fi alternativa, dar dacă Occidentul nu ne place, cum crede Fănuș Neagu, care ar mai fi alternativa României? O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
că a fost în America de Sud, dar că n-a spus nimănui acest lucru! Louisa asistă la toate ședintele procesului și se găsește în sală când se citește sentința de condamnare la moarte a fiului ei, Chester. Când este și ea convinsă de vinovăția acestuia, acționează pentru a i se comuta pedeapsa capitală, scriind persoanelor influente, făcând lista cu semnături, organizând conferințe de presă și dezbateri publice, mergând în audiențe etc. Autorul subliniază și implicațiile politice ale procesului. De pildă, unul din
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
mijloc. S-a remarcat deja faptul că romancierii unui singur roman au fost avantajați față de aceia cu două sau mai multe. O ușoară confuzie între autori și opere a jucat de asemenea un rol perturbator. Așa încît nu sînt deloc convins că Mateiu Caragiale se află în fruntea preferințelor cu un temei absolut. Ceva mai mult spune prezența (sau absența) în primele zece (sau douăzeci de) romane a unor titluri. Aici întîmplarea se diluează în favoarea unei necesități matematice mai evidente. Și
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
liber au oamenii la dispoziție, care este oferta culturală a pieței și în ce măsură se poate profita de ea etc. * Pentru că partidele din opoziție - cărora li s-a alăturat tot timpul, dar din rațiuni diferite, partidul "România Mare" - încearcă să ne convingă că "înainte" (subînțeles: pe vremea noastră) "era mai bine", pentru a ne câștiga sufragiile. Cădem ușor în plasa propagandei lor, pentru că încă nu ne-am dumirit că elogierea unui trecut idilic luat în posesie face parte din trucurile jocului democratic
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
indispun. în primul rând fiindcă nu suntem pregătiți să le acceptăm, după ce ne-am bălăcit în cultul echității socialiste; și în al doilea rând fiindcă societatea în care cercetătorul câștigă cât gunoierul iar doctorul cât muncitorul cu calificare mediocră nu convinge pe nimeni de oportunitatea remunerărilor diferențiate, ci dimpotrivă. în fața unei valorizări oficiale frapant incorecte, fiecare om reacționează imaginând o ierarhie proprie, cea "corectă", în care el însuși se situează pe o poziție înaltă. Cum în realitate e un marginal, se
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să răsfoim și ceva mai veche literatură. Ion al lui Rebreanu narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
rând a fost dificultatea de a concede d-lui Iliescu un mai redus grad de periculozitate decât principalul lui contracandidat. Argumentul că experiența, măsura, moderația, reumatismele ar constitui factori convingători, măcar în competiția cu dl Vadim Tudor, nu m-a convins. Însă mulți au făcut această distincție - și mă întreb cum se simt în ceasul de față. Recitalul de la Focșani anunță o serie de concerte ale unui solist în plină formă și nu se poate mai disponbil, care va emite ce
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
s-au făcut extrem de puține schimbări în serviciile secrete ar trebui să ne dea de gândit. Sau ar trebui să ne provoace o lehamite definitivă de tot ce înseamnă clasă politică în această țară. Deși-mi lipsesc probele palpabile, sunt convins că "hărmălaia FNI" a fost o mașinațiune atent amorsată și controlată de secțiuni ale serviciilor secrete, mână în mână cu diverse forțe politice. E armata eternilor mineri - a minerilor în civil, de data aceasta. Partea proastă e că folosirea în
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
care el fusese pe nedrept înfierat și condamnat. Criminalul, în urma confruntării cu Paul Toader, se sperie într-atât de disprețul și tăria de caracter a acestuia, încât își face de petrecanie. Deznodământul, cam expediat în două pagini, nu ne-a convins. Ioan Neșu, sigur, cunoaște lumea despre care scrie. Mai important este însă talentul de a o resuscita, de a o face credibilă din punct de vedere al autenticității comportamentului, limbajului, felului de a reacționa. Țăranii lui Ioan Neșu nu au
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
de regizorul Theodor-Cristian Popescu. Cînd am văzut la Tîrgu-Mureș spectacolul Eu cînd vreau să fluier, fluier mi s-a părut că piesa scrisă de Andreea Vălean e mai grea decît se vede. Am reusit sa o procur și să mă conving că, intuiția a funcționat corect. Așa simt și cu Trilogia belgrădeana și am să încerc să mă verific și de data asta. Impresia mea este că regizorul Theodor-Cristian Popescu are fler în a propune piese actuale, foarte percutante și, în
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
oficialitățile române și ziariștii care s-au ținut după el în timpul ultimei vizite pe care a făcut-o în România. Vorkink își cîștigă salariul la Bancă Mondială nu numai pentru a se întîlni cu oficiali, ci și pentru a se convinge, din proprie experiență, pentru ce ar putea fi folosiți banii Băncii Mondiale. Cu doi ani în urmă, aflăm din ziarul CURENTUL, Andrew Vorkink a trait o săptămînă în satul Visterna, din județul Tulcea, localitate fără canalizare și apă curentă, unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
ma publicase cu ani în urmă la „Tanarul scriitor” și acum la „România literară". El mi-a „explicat” ce noroc grozav aveam că lucrăm într-un spital în care se petrec atîtea drame personale, se topesc biografii și evenimente. Mă convingea să notez totul și să scriu un roman. Am protestat, amintindu-i că muză mea e umoristica. Dar nu am avut încotro. Am scris cartea care s-a numit „Șarpele și cupă"...Avea cam multe îndrăzneli pentru acea vreme, umorul
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
locuiam la Natania. Vroia numai să știe dacă eu și ai mei suntem bine... Un asemenea gest te face să te simți întărit. După alte cîteva volume care au văzut lumina tiparului în România și în Israel, prietenii m-au convins să-mi adun aforismele risipite prin reviste și ziare, pe cele mai bune desigur, si sa le public într-o carte. I-am trimis textele lui MRI la Iași. Pe internet! Șunt, cu siguranta singurul scriitor de limbă română din
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în acord cu Sfânta Scriptură (...) spre întărirea adevărului din Sfintele Scripturi 40. Sfinții și nemuritorii Părinți erau convinși că învățăturile lor erau scrise sau rostite sub înrâurirea inspirației divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la mine cele ce grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
bisericească, cartea a zecea, traducere, studiu, note și comentarii de Pr.Prof. T. Bodogae, în Col. PSB., vol. 13, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 360. 125 Ibidem, p. 363. 27 senine ce radiază de neprihănită bucurie, hrăniți cu dumnezeieștile cuvinte și convinși de adevărul creștin, versați în studiul Sfintei Scripturi, împodobiți cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ochilor lor. Împletind studiul cu rugăciunea și cu meditația, socoteau fiecare zi cea din urmă a vieții pământești și fiecare clipă cea mai scumpă pentru viața de veci135. Cât de mare trebuie să fi fost ardoarea iubirii lor, ne putem convinge din înseși cuvintele Sfântului Grigorie Taumaturgul: (...) nu este nici o părticică de plăcere care să nu fie înfrânată de noi, dar mai ales alungăm orice vedere rușinoasă de la ochii noștri și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]