8,613 matches
-
Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte, merge într-o altă direcție decât cea prefigurată de volumul de debut. Și, la drept vorbind, nici nu ar trebui să vorbim despre o singură carte, căci între copertele ei coexistă două: studiul monografic al hagiografiei Sfintei Maria Egipteanca și, respectiv, o ediție de texte, conținând 5 versiuni ale textului în limba română, cele mai vechi. Cele două cărți stau împreună din anumite rațiuni metodologice - căci nu mulți sunt
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
fi eu însumi. Am fost preocupat de lumea magică a ficțiunii care se deschide în fața personajelor cu o psihologie complexă, uneori contradictorie, de o intrigă semi-polițistă și un final deschis care să invite cititorul să continue romanul după ce a închis coperțile. În ultimul timp am citit puține romane, dar am fost curios să aflu despre ce și cum scriu câțiva autori: Amélie Nothomb, Catherine Millet, Serge Doubrovsky, Marie Pullet Doux etc. Este o literatură a „eternului moi" dominată de érotisme, narcissisme
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
G. T. Kirileanu și Ilarie Chendi. A doua o reproduce, de fapt, pe aceea a ediției Minerva din 1906. Volumul are la sfârșit un tabel de „cuvinte mai neobicinuite" alcătuit de Al. Vasiliu, învățător, și de G. T. Kirileanu. Pe copertă, un desen cu sugestii semănătoriste, cu o țărancă torcând și cu un flăcău cu plete care-i citește dintr-o carte. Ediția aceasta din Creangă a fost tipărită de vechea Editură Cartea Românească, aceea care a funcționat în imobilul de pe
O carte veche by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6090_a_7415]
-
în urmă cu câțiva ani. A treia întrebare este cine, când și în ce scop a umblat în volumul 6 al dosarului procesului Noica-Pillat, sustrăgând dactilograma romanului, care, conform opisului, ar fi trebuit să se afle în el, punându-i coperte noi și inscripționându-le cu formula Republica Socialistă România în loc de Republica Populară Română cum ar fi fost firesc în 1960. Interesant este că niciun alt volum din cele 21 ale dosarului n-a avut parte de acest tratament. Cel care a
Biografia unei cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6104_a_7429]
-
recreere și aventură"; „1956. Chuck Berry înregistrează o declarație de independență culturală"; „11 septembrie 1965. Un articol de ziar acuză că «editorii au participat la o lobotomie culturală.»" „31 martie 1981. O «femeie de culoare între două vârste» apare pe coperta revistei Newsweek"; „1995. Președintele Clinton vorbește cu familiile victimelor atacurilor cu bombă din Ocklahoma: Ați pierdut prea mult, dar nu ați pierdut totul. Și aveți cu siguranță America»."; „2001 «Camarazi, nu fiți în doliu»." Unele din propozițiile de mai sus
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
în 29 decembrie, de un comentariu cu atât mai aplicat cu cât nu urmărește utilitatea gastronomică a volumului, ci spectacolul lingvistic pe care acesta îl pune în act (pp. 215-219). Un extraordinar vademecum în ritualul studiului de text. Fotografia de pe copertă (făcută în casa lui Jules Verne) îi prilejuiește autorului o glosă despre insolența de a fi adoptat, acolo, clasica postură a căpitanului Nemo, cu brațele încrucișate pe piept, în fața bibliotecii. Insolență? Nu știu cum să zic, dar parcă pe Florin Manolescu gestul
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
se ascund totuși lucruri interesante. Le-am reluat zilele trecute și le-am găsit, din nou, eterogene: nu lipsite de merite, dar nici copleșite de calități. Oricum, inferioare prozei din Ramona-Vals. Ceva dreptate are Eugen Negrici când vorbește pe ultima copertă de locul pe care ar trebui să-l ocupe Constantin Mateescu într-o istorie onestă a literaturii române. (Căci într-una infinit discutabilă, a lui Marian Popa, e deja prezent, în capitolul Mediocri multilaterali.) Cert e că Mateescu e un
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
simboluri "Illuminatti" Cei doi membri ai trupei Morandi, Marius Moga și Randi, au fost și ei "prinși" acoperindu-și un ochi, simbol al "Ochiului Atotvăzător" al "Illuminatti". Antonia a fost luată la ochi (ironic, nu?) de teoriticienii conspiraționiști, după ce fotografia coperții single-ului sau, "Marionette", i-a cu gândul la marionetele care se presupune că sunt controlate mental. Mai nou, aceasta și-a tatuat pe mâna un ochi. Perfect, pentru că adepții teoriilor conspiraționiste să spună că acela e ”Ochiul Atotvăzător”. Concluzia
Artiștii români despre care se spune că vor să controleze lumea. Ce legătură au ei cu Iluminati by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64494_a_65819]
-
i-a ieșit, până la urmă, a fost o simplă transpunere ardelenească a sufletului pillatian peregrin. Un Pillat de Ardeal, acesta e, în esență, Ion Horea." De mirare doar că măcar câteva rânduri din pasajul acesta n-au trecut pe ultima copertă a Căii Târgului, apărută nu demult. Probabil pentru că aici direcțiilor de evoluție trasate exact de Cistelecan li se adaugă două, de o neașteptată (și, în consecință, greu de definit) elasticitate a formulei. E vorba de o anumită, discretă, dimensiune livrescă
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
expresivității) la care supune de patru decenii limba română și pentru minunățiile în miriade de culori sclipitoare risipite în peste cincizeci de cărți (originale sau traduceri, cu mențiunea că traducerile sunt și ele originale în amândouă accepțiile acestui cuvânt). Pe coperta cărții scrie Stéphane Mallarmé, Album de versuri în traducerea lui Șerban Foarță. A fost tipărită în 2010 de Editura Art. In interior este descrisă ca o ediție bilingvă, - revăzută și adăugită și se precizează că Șerban Foarță semnează nu numai
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
unei națiuni natural îndreptate către dispută politică. Regența își intră în funcție, iar Majestatea Sa Regele participă în Parlament la învestirea acesteia, prin depunerea jurământului față de el. Imaginea micului Rege a făcut înconjurul lumii, fiind una dintre cele mai celebre coperte ale revistei Time. Ea trebuie să ne mai reamintească ceva: Regele nu are o singură „istorie” în spate (al Doilea Război Mondial, comunismul și exilul), care oricum ar fi gârbovit pe oricine, ci două „istorii.” Conștiința sa despre mersul politic
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
de la sine. Trebuie amintit că până și comuniștii români, care combăteau, cel puțin public, rasismul, considerau că diferențele rasiale există și au permis tipărirea la vechea Editură Politică a unei culegeri de studii pe tema raselor. Cuvântul lipsea, evident, de pe coperta cărții. Nu mai e cazul să spunem câtă ignoranță arogantă intră într-o propunere legislativă ca acea a socialiștilor francezi, însușită nu numai de candidatul lor, dar și de centristul Bayrou. Dar nu putem trece sub tăcere o consecință paradoxală
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
dar și de oarecare morbidezza, pe fond de classic-jazz și rhythm & blues. Deși pare o lume închisă, adăpostind personaje pitorești, melancolizate de muzică și de alcool, localul acesta nu devine, totuși, un topos al poveștilor, cum sugerează Cristina Balinte, pe coperta a patra. Dialogurile nu se dezvoltă suficient pentru a toarce niște fire narative. Mai expandat este flashback- ul despre perioada de comentator sportiv la radio a lui Timi, însă el aparține mai degrabă supra-naratorului romanului. De aici se reține scena
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
Aledin Amet și Petru Movilă vrea să instituie un CNA al presei scrise și al internetului. Site-urile care nu convin Puterii, pot fi sancționate cu amenzi sau obligate să paroleze conținutul. Ziarele , de exemplu, vor fi obligate afișeze pe coperta sau pagina publicației cu conținut indecent un cerc de culoare rosie, cu diametrul de patru centimetri, iar în interior cifra 18 de culoare albă. Site-urile vor trebui parolate, iar conținutul va putea fi accesat doar contra-cost, verificându-se vârsta
Puterea vrea să cenzureze site-urile. CNA pentru internet () [Corola-journal/Journalistic/46801_a_48126]
-
În luna noiembrie, Radu Mazăre a apărut pe coperta "Playboy", iar Elena Udrea pe coperta "Tabu". Primarul Constanției spune că ar fi de acord să pozeze alături de Udrea, însă numai dacă aceasta ar mai da jos câteva kilograme. Primarul Constanței, Radu Mazăre, a pozat recent pe coperta unei reviste
Radu Mazăre: "Aş poza cu Elena Udrea dacă ar mai slăbi" () [Corola-journal/Journalistic/46974_a_48299]
-
În luna noiembrie, Radu Mazăre a apărut pe coperta "Playboy", iar Elena Udrea pe coperta "Tabu". Primarul Constanției spune că ar fi de acord să pozeze alături de Udrea, însă numai dacă aceasta ar mai da jos câteva kilograme. Primarul Constanței, Radu Mazăre, a pozat recent pe coperta unei reviste pentru bărbați înconjurat de trei tinere
Radu Mazăre: "Aş poza cu Elena Udrea dacă ar mai slăbi" () [Corola-journal/Journalistic/46974_a_48299]
-
apărut pe coperta "Playboy", iar Elena Udrea pe coperta "Tabu". Primarul Constanției spune că ar fi de acord să pozeze alături de Udrea, însă numai dacă aceasta ar mai da jos câteva kilograme. Primarul Constanței, Radu Mazăre, a pozat recent pe coperta unei reviste pentru bărbați înconjurat de trei tinere goale pușcă. Și eternul lui inamic, ministrul turismului, Elena Udrea a pozat pentru o revistă glossy. Udrea a apărut în rolurile unor femei puternice, de la Cleopatra la Madonna, informează . Întrebat dacă ar
Radu Mazăre: "Aş poza cu Elena Udrea dacă ar mai slăbi" () [Corola-journal/Journalistic/46974_a_48299]
-
informează . Întrebat dacă ar poza alături de Elena Udrea într-un pictorial, Radu Mazăre a răspuns în stilul caracteristic: "Aș poza dacă ar mai slăbi că am văzut într-un ziar erau niște fotografii din making off puse lângă fotografi de pe copertă. Erau făcute din Photoshop. Dacă se face și pe viu așa cum e în copertă, aș poza". Primarul Constanției a spus și în ce poziție ar prefera să pozeze cu Elena Udrea: "Deasupra".
Radu Mazăre: "Aş poza cu Elena Udrea dacă ar mai slăbi" () [Corola-journal/Journalistic/46974_a_48299]
-
răspuns în stilul caracteristic: "Aș poza dacă ar mai slăbi că am văzut într-un ziar erau niște fotografii din making off puse lângă fotografi de pe copertă. Erau făcute din Photoshop. Dacă se face și pe viu așa cum e în copertă, aș poza". Primarul Constanției a spus și în ce poziție ar prefera să pozeze cu Elena Udrea: "Deasupra".
Radu Mazăre: "Aş poza cu Elena Udrea dacă ar mai slăbi" () [Corola-journal/Journalistic/46974_a_48299]
-
Cronicar Vești îmbucurătoare A apărut o nouă publicație literară VORBA VINE, revista studenților de la Facultatea de Litere din București. Ne-au atras atenția din numărul pilot, recent lansat, și paginația vie, ingenioasă, și conținutul acestei foi literare. Pe copertă, descoperim echipa redacțională, într-o fotografie de grup. Între personajele compoziției, fără să se deosebească prin vârstă și înfățișare de studenții săi, l-am regăsit și pe cel care coordonează publicația: cronicarul literar al României literare, Cosmin Ciotloș. Acesta îi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
Cosmin Ciotloș Traian T. Coșovei, 1, 2, 3 sau... București, Editura Tracus Arte, 2011, 80 pag. Rar carte atât de bună, editată (de fapt, reeditată) atât de rău. Un format mai degrabă meschin, inadmisibil de îngust. O copertă simplistă, aproape în întregime albă. Prenumele autorului apare scris firav, cu caractere italice. Numele, imens, cu verzale bold. Titlul, intermediar ca dimensiune, revine la italice. Singura intervenție grafică o reprezintă conturul circular în care e încadrată fotografia lui Traian T.
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
a rămas interzis în Statele Unite, pe motiv de imoralitate, vreme de douăzeci și șapte de ani, din 1934 până în 1961. Nu la fel s-a întâmplat cu Colosul din Maroussi care a apărut la New Directions, în 1941, având pe coperta a patra câteva rânduri extrem de favorabile cărții și autorului ei, scrise de doi dintre cei mai influenți critici literari americani ai momentului, Paul Rosenfeld și Edmund Wilson. Călătoria întreprinsă de Miller în Grecia are loc la invitația soților Durrell, Lawrence
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
mine ceva ce New Yorkul, ba nu, nici măcar America nu putea distruge”. Îl făcuse „liber și întreg”, „gata să mă lupt cu balaurul și să-l ucid, pentru că în inima mea îl ucisesem deja” (p. 185). Începând cu titlul de pe copertă și sfârșind cu Appendix-ul datorat lui Lawrence Durrell, cartea nu-l pierde mai nici o clipă din vedere pe Katsimbalis, omul care „și pe morți îi putea aduce la viață cu poveștile lui”. Este nu numai un personaj extraordinar cu
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
viață. Dar și cu complexele periferiei. Renunțările din această evaziune compensatorie nu mai amână nimic. Aici e problema. Ele sunt definitive. În toate, naratorul se străduiește pentru ca cititorul să vadă similaritățile dintre destinul lui Vili și cel al numelui de pe copertă - munca la sanatoriu, demisiile din lumea literară, psihologul școlar, familia etc. Obositoare, la un moment dat. Vasile Baghiu nu rezistă și, printre rânduri, când și când, rezolvă cu ironie nedisimulată conflicte vechi și noi. E un mod de a survola
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
Cartea Românească), Ioan Ț. Morar - „Negru și Roșu” (Polirom), Adrian Popescu - „Costumul negru” (Cartea Românească), Marin Malaicu-Hondrari (pentru traducerea românului „Eroul discret” de Mario Vargas Llosa - Humanitas). „Un premiu literar pune o coronița pe creștetul celui cu numele scris pe coperta cărții. Așa este. Numai că, de fapt, premiile acestea ar trebui sa ii răsplătească și pe toți cei care l-au sprijinit, ajutat, încurajat, îndrumat pe autor”, a declarat Adriana Babeți, mulțumindu-le tuturor celor i-au fost alături în
Amazoanele, "Cartea anului" care se citește cu sufletul la gură () [Corola-journal/Journalistic/44070_a_45395]