4,179 matches
-
realizate o serie de proiecte de lecție care să vizeze aspecte ale cercetării cu aplicabilitate în proesul instructiveducativ. Importanța ciupercilor: descompunători de substanță organică (ciupercile saprofite); produc antibiotice : penicilina produsă de mucegaiul verde - albăstrui; produc substanțe vasoconstrictoare : ergotina produsă de cornul secarei și pigmenți carotenoidici (unele drojdii); produc fermentația sucurilor de fructe obținându-se alcoolul (vinuri, rachiuri); unele sunt comestibile, altele sunt otrăvitoare. Succesiunea activităților de învățare (desfășurarea lecției) Momentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor I. Captarea atenției prezintă materialul didactic
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Cartea se deschidea cu o introducere încadrând istoria originii și progresului Ligii. Până la apariția acestei cărți, dacă nu am ignorat în Franța existența acestei mari și fecunde asociații, cel puțin nu am înțeles deloc importanța sa. Nu vedeam în chestiunea corn laws decât o chestiune în întregime specifică Angliei și traducătorii jurnalelor englezești nu credeau, prin urmare, că dările de seamă ale ședințelor Ligii merită osteneala de a fi livrate publicului francez. Bastiat, care avea o altă apreciere a importanței marii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
întîmplarea oarbă. Urmarea nemijlocită a acestei cunoștințe a fost o pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranța penibilă a situației. Reprezentanții puterilor de nord se pusese cu furtunoasă grabă în relații oficioase cu noul regim de la Cornul - de - aur, fără, a ține samă, nici măcar de formalitățile obicinuite. Când reprezentanții puterilor continentale primiră cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord, întrebau {EminescuOpIX 121} în mod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a încheia un armistițiu de șase luni de zile, adecă până la finele lui martie anul viitor. Ziarile austriacești și multe din cele germane văd într - această propunere o îndemînatică trăsătură de eșec și felicitează pe oamenii de stat de la Cornul de Aur pentru această fericită idee. Afară de aceea terminii în care a fost comunicată această dorință lasă atăta câmp liber acțiunii diplomatice, încît e lesne văzut că situația se va lămuri repede. Într-adevăr, dacă Rusia voiește războiul, ea nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se capătă într-o școală în care nu sunt reprezentate nici instrumentele neapărat trebuitoare unui orchestru. Ministeriul actual a înființat deci toate catedrele câte mai lipseau, încît de-acum înainte vor fi clase de violină, violoncel, contrabas, clarinet, hoboe, corn, trombă și trombon, pe lângă cel de armonie, canto, principii de solfegiu și declamație. Acuma cel puțin publicul va fi în drept să aștepte rezultate mai mari, iar opiniile opuse asupra școlii vor avea după câțiva ani probe îndestul de tari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept în sus, sânt ascuțite și numai puțin plecate într-o parte. Fiară sălbatecă și iute, poate să saie ca și caprele de pe-o stâncă pe alta. Pe lângă hotară, despre câmpuri, sânt mari cârduri de cai sălbateci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fusaiolele, trei la număr, toate de formă plată, fac dovada practicării torsului, implicit a țesutului. Deși material osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare ca unealtă, și un alt corn mic de cerb bine ascuțit. O piesă din cupru dovedește că acest metal a fost cunoscut și întrebuințat în așezarea eneolitică de la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare ca unealtă, și un alt corn mic de cerb bine ascuțit. O piesă din cupru dovedește că acest metal a fost cunoscut și întrebuințat în așezarea eneolitică de la Umbrărești (Tămășeni). Este un ac relativ mare, aflat în stare fragmentară în lungime de 10 cm, ușor arcuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce îi descopereau, îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce îi descopereau, îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inițiatice, sufletul mortului va ajunge În Câmpiile Elizee. Suntem destul de departe de tortura flăcărilor veșnice... Etimologic, Pluto vine din latinescul ploutos, „bogăție”, iar Hades provine din grecescul Aitho, „a arde”, „a preschimba prin foc”. Tradiția Îl reprezintă adesea cu un corn al abundenței În mână. Din punct de vedere astronomic, Pluto este o mică planetă descoperită recent, În 1930, la care astrologia tradițională, ce se oprește la Saturn, nu face referință. Toate interpretările, toate observațiile În ceea ce-l privește au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sare și făină de porumb, peste care se presară praf de mentă uscată. Băi locale și cataplasme cu fiertură de arin negru, cu muștar alb, frunze de podbal, coajă de soc tânăr și verde, cu iarba porcului (știr), coajă de corn, iarba tâlharului și mai ales iarba orbalțului. Legători cu bob fiert, rădăcini de boz, frunze de captalan, castraveți murați, frunze de frasin fierte, iarbă roșie de baltă, sămânță de in cu lapte dulce, măselariță, frunze de mesteacăn și de nuc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de hrean, frunze de mușcată sau de nalbă și un cățel de usturoi. În cazuri mai grave: Se afuma urechea bolnavului cu balegă de vacă sau de cal, cu cozi uscate de bostan, cu busuioc, semințe de cânepă, pulbere de pe corn de cerb (răsătură), cu rădăcini de iarbă mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de usturoi. Legători cu balegă de vită, coaptă și amestecată cu tărâțe de grâu, Înfierbântată și stinse cu borș proaspăt, cu hoștină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vânt". Vindecarea afecțiunii depinde foarte mult de promptitudinea administrării unor leacuri, dintre care cel mai răspândit și des folosit este zahărul, care "mănâncă", "roade albeața". După ce este bine pisat, făcut pudră, zahărul se suflă În ochiul afectat cu ajutorul unei trestii, corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn, care se arde, iar zahărul amestecat cu cenușa rezultată se macină și se suflă În ochiul afectat. La fel se procedează și cu sarea, pregătită În același scop, care se arde Într-un lemn de stejar, se pisează fin și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anason, flori de soc, de albăstrele sau de păpădie. Peste ochi se pun apoi frunze de măcriș sau de rostopască, puțin opărite. Rostopasca se folosește numai extern. Comprese călduțe pe pleoapa ochilor Închiși, de infuzie din fructe și frunze de corn, o linguriță la o cană cu apă clocotită. Tratamentul se aplică timp de 2 săptămâni. Vederea mai poate fi Îmbunătățită prin: ungerea pleoapelor Închise cu bitter suedez pentru ochi; consum de afine cu miere de albine, 10-20 g pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brusture, fierte În borș, la care se adaugă tărâțe de grâu, pentru a se Îngroșa. Când un copil avea "pântecăraie", Îl durea burta și voma, i se dădea ceai din coajă de nucă, de pere și coarne (fructe de corn). Dacă "pântecăraia" nu era prea frecventă, se punea ienibahar (făcut praf) Într-o cană cu apă caldă, se adauga puțină miere și i se dădea copilului să bea, În loc de apă. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Decoct de coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]