5,110 matches
-
se rezumă la o serie de persecuții. Este istoria evreilor doar o istorie de nenorociri? Chiar dacă au suferit privări de drepturi și au fost disprețuiți, evreii formau o minoritate relativ privilegiată acolo unde erau tolerați. Considerată o corporație ca alte corporații, statutul ei era fixat printr-o combinație de promulgări legale și de cutume existente din timpuri imemoriale și păstrate în virtutea tradiționalismului medieval. Rupturile se produceau în contexte foarte precise. Evreii erau, în realitate, tributari alianței lor de fapt cu puterile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nou, o știință a predestinării explică în modul cel mai limpede că nimeni nu vine pe lume întâmplător de o parte sau de cealaltă a gardului. Nu întâmplător, dar pentru totdeauna! 73. Dușurile o problemă pro și contra "Regulile marilor corporații ajung și în cocină. Un document intrat în poseia <Adevărul> arată cum sunt crescute animalele în fermele Smithfield, cel mai mare crescător de porci din România. Măsurile de siguranță sunt foarte stricte, angajații fiind obligați să facă duș de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
subiectul este în coadă de pește. (Mai ales că doar Republica Haiti a continuat să ceară restricții economice împotriva Republicii Democratice Vandana. Însă, după ce relațiile dintre Republica Haiti și Republica Umanistă Vandana s-au răcit, în fața perspectivei iminentului faliment al Corporației Mixte a Marii Industrii de Boia, Republica Haiti și-a retrimis ambasadorul în Republica Democratică Vandana.) 118. Doctrina pragmatismului general Întrucât nici cea mai iscusită propagandă și nici măsurile cele mai dure nu mai puteau ascunde populației Republicii Umaniste Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
muncii și a capitalului", care reprezintă o reluare a triadei lui Say, sub forma legii productivităților descrescînde ale factorilor. Așadar, capi talul dă dreptul capitalistului la profit, iar salariul muncii. Clark mai critică monopolurile, cu precizarea că nu include marile corporații industriale între monopoluri, întrucît ar permite concurența liberă și dezvoltarea economică, în schimb include aici sindicatele muncitorești, ce se opun acestei libertăți. Ne aflăm încă la vîrsta adolescenței economiei politice... Analiza marginalistă este una statică. Are mari dificultăți în explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
distrugere în masă". Astfel s-a ajuns la o situație în care "riscuri foarte mari s-au concentrat în mîinile număr relativ mic de dealeri", iar "derivatele au împins companiile pe o spirală care poate duce la o descompunere a corporației". Aceleași critici le-a pronunțat și George Soros, care vede și el lucrurile evoluînd într-o spirală de criză, dacă nu se implementează reforme fundamentale. Este un moment de cumpănă pentru în-treaga planetă. Structuri și instituții de care de-pindem cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din inovația produsă. Să nu vă mirați dacă vom avea în curînd zone libere de la Hamburg la Dubai și de la Barcelona la Hong-Kong, pe toate continentele. Organizațiile militare parastatale vor deveni jucători geopolitici printre cei mai agili în noua eră. Corporațiile multinaționale vor rămîne în număr mare pe lista celor mai mari entități economice ale lumii, iar diplomația lor comercială va avea un cuvînt greu de spus. Va apărea însă și fenomenul "cozii inversate": companiile vor sta la coadă și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
caracteristică primei faze. Occidentul este atacat cu propriile-i arme. Astfel de fonduri, de stat, dar care joacă după regulile pieței, au înființat deja țări ca Kuweit, Qatar, Abu-Dhabi, Singapore și, desigur, Rusia și China. Se pregătește Japonia. Pentru multe corporații americane, în criza actuală, acestea au rămas practic singurele surse de lichidități. Astfel, aceste fonduri pot ajuta, dar au și un puternic potențial destabilizator. Cum să controlezi, într-o economie liberală, astfel de fluxuri imense de capitaluri? Responsabilitatea principală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dolari pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce de-acum se numește "modelul chinez" se bazează pe creștere econo-mică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
precum Mumbai, Bangalore sau Hyderabad au devenit celebrități în domeniu. Multe firme indiene au început să aibă succes pe plan internațional, cum e Tata Steel, sau Mittal Steel, care pot fi găsite pe lista Fortune 500 a celor mai mari corporații multinaționale, la care putem adăuga firme ca Videocon, Moser Baer, Bharat Forge, sau Reliance Industries. De asemenea, marile companii occidentale sau asiatice sunt prezente în India: Nokia, Hyundai, Renault, Posco, BMW, Nissan, Suzuki, Ford ș.a. Deși are o populație activă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a creat un întreg păienjeniș de persoane loiale și de interese în jurul său. Acești oameni au redistribuit averea fostei Uniuni Sovietice. Ei l-au arestat pe Mihail Hodorkovski, conducătorul celei mai mari companii petroliere private din lume, și conduc toate corporațiile importante de stat. Și tot Elțîn a scris o Constituție potrivit căreia președintele are o putere uriașă și nu poate fi tras nicicum la răspundere. O Constituție de care a profitat și Putin, Altfel, instituțiile statului rus sunt veritabile sate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a fost născut de lăcomia umană, cauza tuturor relelor. E ca și cum un compus chimic s-ar descărca în stomacul tău în clipa în care banii tăi se în-mulțesc, creînd dependență. Aceste tulburări economice, politice, climaterice permit guverne-lor, băncilor și marilor corporații să profite de șocul în care se află populația și să implementeze politici în propriul interes (vezi Naomi Klein, Doctrina șocului. Nașterea capitalismului de-zastrelor, Editura Vellant, București, 2008). Pe de altă parte, aceste vremuri dificile generează cele mai bune oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa pe scena mondială 85 Globalizarea ca instituție 90 Convenția de la Lomé 91 Puterea corporațiilor și a instituțiilor financiare și comerciale 94 Trei studii de caz: gestionarea datoriilor și inițiativa scutirii de la plata datoriilor a țărilor puternic îndatorate, proiectul petrolier Ciad și privatizarea în Senegal 101 Concluzii: integrarea regională și egalitatea genurilor, o cerință obligatorie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
colonii în lupta pentru eliberare. Prin contrast, globalizarea de la sfârșitul secolului XX leagă politicul de economic în special printr-o retorică neoliberală care, în mod ironic, încearcă să separe economia de politică, pentru ca fiecare să fie independentă la nivel fundamental. Corporațiile transnaționale, prea puțin legate de un teritoriu național, alcătuiesc principalele motoare de producție. Însă neoliberalismul necesită anumite funcții ale guvernămintelor, funcții care pot fi îndeplinite și de dictatori militari sau de junte, de state „subțirel” democrate, ba chiar, într-o
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pentru a intra în economia remunerată (capitolele 9 și 6). Regimurile de gen s-au schimbat pe măsură ce investițiile străine au destrămat comunitățile tradiționale care practicau agricultura de subzistență, încurajând migrarea pe scară largă (capitolul 5). Băncile care acordau împrumuturi externe, corporațiile transnaționale, sindicatele, guvernele țărilor industrializate și grupurile pentru drepturile omului ce au cerut drepturi și pentru femei au alcătuit forțe ale schimbării (capitolul 9, capitolul 2). State ce cândva sprijineau un model de relații între sexe de tipul „bărbatul care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acasă pâinea (sau orezul)” s-au pomenit obligate să renunțe la serviciile sociale, în același timp în care „veniturile familiei” erau astfel ajustate încât să fie competitive pe o piață a muncii globală, extinsă, feminizată și extrem de „flexibilă” (capitolul 3). Corporațiile multinaționale invadează pe o scară tot mai largă țările din Africaxe "Africa", America Latină și Asia, stabilind înțelegeri cu elitele politice locale pentru a beneficia de resursele naturale prețioase ale unor țări cu guverne slabe sau corupte. Alte exemple ar fi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ci implică și o bătălie pentru recunoașterea egală a femeilor și democratizarea atât a instituțiilor statului, cum sunt legislativul, administrația de stat, curțile de justiție și administrațiile locale, cât și a instituțiilor ce nu țin de stat, cum sunt familia, corporațiile lucrative, instituțiile religioase și organizațiile de voluntari. Multe femei au luat parte la luptele care au răsturnat dictaturi sau regimuri comuniste doar pentru a se pomeni marginalizate politic și economic atât în modurile tradiționale, cât și în unele noi. Un
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Drepturile Omuluixe "Congresul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului", care a avut loc la Viena, în 1994, unde delegații au convenit că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului. În același timp în care expansiunea economică mondială din anii ’90 a permis corporațiilor transnaționale să pună în discuție suveranitatea statelor naționale, să erodeze pretinsa responsabilitate a guvernelor ostentativ democrate, să promoveze și să susțină ideile neoliberale ce alimentează criza datoriilor externe, eliminarea reglementărilor stricte, privatizarea și politicile de reformă structurală, aceleași forțe neoliberale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
precum și cheltuielile guvernamentale legate de servicii către populație și de infrastructură, în favoarea atragerii de monedă străină cu care să se poată plăti datoriile externe acumulate. Efectul globalizării din ultimii ani a fost continuarea exploatării resurselor naturale ale Africii, în beneficiul corporațiilor internaționale și al țărilor industrializate. Conducătorii și guvernele din Africa au fost adesea complici în aceste activități. Dacă există un număr de femei cu rol simbolic în consilii directoare și în comitete, deciziile care privesc viețile femeilor și ale familiilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
strâns legat de capitaluri, atunci femeile și economia etnică sunt componente importante ale economiei informaționale globale. Sectorul informal al economiei globale angajează mult mai multe femei decât cel formal 2. Marii „purtători” de economie informațională sunt subcontractanții, care produc pentru corporațiile transnaționale. În special în zonele de export franco, ce se pot întâlni astăzi aproape oriunde, din America Centrală și până în anumite părți din Africaxe "Africa" și din Asia de Est, a apărut un nou tip de „fabrică globală”. La granița dintre
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aproape oriunde, din America Centrală și până în anumite părți din Africaxe "Africa" și din Asia de Est, a apărut un nou tip de „fabrică globală”. La granița dintre Statele Unitexe "Statele Unite" și Mexicxe "Mexic", aceste fabrici globale lucrează ca subcontractanți pentru corporațiile transnaționale americane, cum sunt J.C. Penney, Sears & Roebuck, Wal-Mart sau Montgomery Wardxe "Ward, K.". Aceste „maquiladoras” profită de șomajul ridicat din aceste regiuni și de nevoia disperată a femeilor și a bărbaților de aici de a-și câștiga existența 3
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
este tot mai mult asociată cu activitățile informale la nivel local, de la micile ateliere mizere sau munca la domiciliu până la mica producție de stradă sau din fundul curții. Tot mai mult, zonele rurale oferă mână de lucru și mai ieftină. Corporațiile transnaționale profită de pe urma economiei la nivelul gospodăriei, care există încă, pentru a plăti munca sub nivelul minim de subzistență. Rezultatul este că munca de subzistență a femeilor la nivelul gospodăriei le permite companiilor să plătească sub nivelul salariului minim. Căutarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Estxe "Europa de Est" și, în general, în zonele periferice ale Europei, interacțiunea dintre globalizare, informalizarea economiei și transnaționalizare a promovat flexibilizarea forței de muncă și a întărit diviziunea de gen a muncii ieftine (Wichterichxe "Wichterich, C.", 1998; Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1997). Corporațiile transnaționale cu forță de muncă numeroasă pot fi întâlnite din Grecia, Spania sau Irlanda până în Statele Unitexe "Statele Unite". Multe fabrici europene de textile, cum ar fi producătorul italian Benettonxe "Benetton", sunt de fapt întreprinderi de marketing, care coordonează la nivel
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
marketing, care coordonează la nivel global o serie de firme subcontractante, care lucrează cu mână de lucru ieftină și sunt dispersate pe toate firele unei rețele de ateliere de lucru mizere din întreaga lume (Harveyxe "Harvey, D.", 1989). În Statele Unite, corporațiile transnaționale cu producție intensivă, care folosesc lucrători numeroși și slab plătiți, funcționează în aceleași domenii (ca, de exemplu, produsele electronice sau textilele) ca și în țările în curs de dezvoltare cu mână de lucru tradițional ieftină. În contradicție cu credința
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
asupra statului național să fie anacronică. Feministele de toate convingerile sunt chemate astăzi să lupte cu noile realități ale dispersiei activităților economice globale și cu declinul suveranității și exclusivității statului național. Actorii globali care împart astăzi puterea cu statele sunt corporațiile transnaționale, piețele financiare, agențiile de asigurări, de informare și de rating, instituțiile internaționale cum sunt Organizația Mondială a Comerțuluixe "Organizația Mondială a Comerțului (OMC)" (OMCxe "Asociația Națională a Avocaților Democrați din Mexic"), Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMIxe "FMI") și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
forței de muncă, înlocuind modelele fordiste de angajare (a bărbaților), sigure și de obicei pentru toată viața. În ciuda salariilor mici și a condițiilor exploatatoare, care fac parte din peisajul zonelor de export liber, studiile arată și că, spre deosebire de firmele naționale, corporațiile transnaționale oferă, în general, salarii mai mari și condiții de muncă superioare (Lemoinexe "Lemoine, M.", 1998; Wardxe "Ward, K.", Pylexe "Pyle, J.L.", 1995). În plus, integrarea femeilor pe piața muncii a redus dependența lor de bărbați și de familie. În
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]