2,446 matches
-
Dar să lăsăm cârcotelile! Mihaela Rădulescu alege de multe ori foarte bine, atunci când, de pildă, vorbește despre „feminitatea răvășitoare“ a Mariei Rose Mociorniță, despre Dida Drăgan, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu și mulți alții. E infinit mai mult decât pot majoritatea covârșitoare a vedetelor dâmbovițene, și nu întâmplător. Pentru că Mihaela Rădulescu are ceva dintr-o adevărată vedetă cu personalitate și e dintre puținele care, atunci când apar la televizor, ar putea avea deasupra sigla vreunei mari televiziuni străine. Așadar, cred că e un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ori tipul de personalitate); c) pentru a căuta elemente de consecvență în fiecare dintre aceste aspecte (Polkinghorne, 1995). Utilizând narațiunea antropologică, Coffey și Atkinson (1996) privesc povestirile ca pe niște discursuri morale sau cronici care identifică teme ale vieții (dificultăți covârșitoare, obținerea unor succese), personaje, evenimente, întâmplări esențiale, cariere, momente de cotitură esențiale; influențe importante. Aceștia sugerează, de asemenea, că explorarea semnificațiilor poveștii se face nu prin prisma a ceea ce s-a spus, ci a modului cum s-a spus. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sfere ale vieții sociale (Chaves, 1994). Conform lui Sommerville (1998) diferențierea funcțională va duce în mod necesar la o anumită scădere a autorității religioase la nivel societal. În societățile tradiționale, autoritatea religioasă era unanim recunoscută, iar religia exercita o influența covârșitoare asupra tuturor celorlalte sfere ale vieții. Religia organiza timpul și stabile practic programul de activitate, religia declanșa și oprea războaie, autoritatea religioasă intervenea în chestiunile politice și legitima autoritatea politică. În plus, religia era cea care impunea normele morale la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
manifestărilor externe ale religiozității în România, ci și să identifice factorii care favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea românească. Afilierea religioasă nu va fi supusă unei investigații similare deoarece, așa cum rezultă din datele avute la dispoziție, majoritatea covârșitoare a românilor se declară a fi afiliați religios. I. PRACTICĂ ȘI AFILIERE RELIGIOASĂ: CÂTEVA REPERE TEORETICE Studiile dedicate fenomenului practicii religioase au identificat o serie de factori care influențează practicarea religiei. Dincolo de factori care țin de sezonalitate o frecventă mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rugăciunea și meditația de tip religios. Utilizând acest indicator procentul care au un comportament religios în spațiul privat crește foarte mult în toate categoriile de vârstă. Măsurată astfel practica privată are valori cuprinse între 90 și 99%, arătând că majoritatea covârșitoare a românilor acordă o atenție sporită chestiunilor spirituale. Pe de altă parte, diferențele destul de reduse care există între cohorte indică faptul că represiunea comunistă a afectat într-adevăr doar manifestarea în spațiul public a religiei, spațiul privat rămânând profund marcat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
întinde antenele” pînă în ziua de astăzi, remarcă Freud. Moștenim dorința și o retrăim chiar dacă actul ca atare nici vorbă să-l fi înfăptuit; iar vina care se propagă din dorință ne marchează încă. Culpabilitatea decurge din acte, dar la fel de covîrșitoare este ea atunci cînd decurge din dorințe, în absența actelor. Logica evenimentelor și logica semnificațiilor dau, încă o dată, aceeași narațiune. O operație tropologică poate guverna și intrigile - spune Jonathan Culler (Culler.1981:183) în spiritul lui Nietzsche - deși E. M. Forster
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vedere formal decît romanul, a compara restricția formală sau structura romanului cu deschiderea filmului e ca și cum ai compara delimitarea formei sunetului cu libertățile tehnice ale romanului. e. În legătură cu reprezentarea și relatarea, în narațiunea filmică reprezentarea este în mod covîrșitor opțiunea preferată, iar dilema principală constă în a decide ce să se arate (și cu cîte detalii, pe cît spațiu, în ce și din al cui punct de vedere). f. Limbajul - și îndeosebi limba scrisă - este cea mai bună modalitate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată aici. (Ștefănescu, 1997: 210) b. O mulțime covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știa răspunsul corect. Deși prezența unor adverbe de focalizare sau a unor adjective
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
puțin, pentru unii vorbitori). Prin urmare, generalizarea făcută de Ștefănescu (1997) este prea puternică. Reliefarea nominalului partitiv poate atrage acordul cu acesta, dar nu este o regulă: (73) a. Doar o parte dintre studenți sunt angajați aici. b. O mulțime covârșitoare dintre copii au dat un răspuns bun. c. O mare / bună parte dintre copii știau răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știau răspunsul corect. (74) a. O bună parte dintre șoferi nu cunosc regulile de circulație nici
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ce spunea odată Petre Carp, adresându-se regelui: "Dați-mi puterea și eu vă dau Parlamentul!". După ce regele însărcina un partid politic sau o grupare politică cu formarea guvernului, acesta "făcea", după câteva săptămâni, alegeri parlamentare și obținea întotdeauna procente covârșitoare, astfel încât partidul aflat la guvernare își forma în Parlament o majoritate de care putea dispune în voie. Regulile clasice ale parlamentarismului, după care guvernul trebuie să fie o emanație a Parlamentului, au fost inversate în aplicarea principiilor democrației în România
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
publicisticii eminesciene și nu are o viziune asupra lumii de anvergură și coerența urmașului său. Însă poziția onestă, profund patriotică, opțiunea pentru adevăr, dincolo de orice interese de partid, având drept consecințe o așa izbitoare apropiere de critica eminesciană, atestă importanța covârșitoare a acestei publicistici scoasă abia acum din uitare, în măsură a redimensiona nu numai locul lui Bolintineanu în istoria culturii și ideilor românești, ci să valideze o dată în plus adevărul publicisticii poetului național" (p. 27). Privitor la Maiorescu, este de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maturitate. Desigur că există și excepții importante, când s-a cultivat aforismul deschis, mai apropiat de cel german, așa cum a fost și cazul lui Blaga, cu Discobolul Aforisme și însemnări (1945). Și această lucrare s-a realizat, totuși, după o covârșitoare experiență creatoare a autorului. În cultura germană întâlnim, însă, exemple care infirmă hotărâtor teza vârstei înaintate. Este, bunăoară, cazul lui Novalis, care a murit la 28 de ani. La acest strălucit reprezentant al aforismului, toate gândurile lasă deschisă perspectiva unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din căderea "în dincoace", a trăit acut, "sufocările" cercului strâmt, adesea mult prea sever, pentru ca abia "în dincolo", în "dreapta" posteritate, prin dovezile trecerii sale pământești, să-și afle locul cuvenit în ființa neamului său. Știutorii de Eminescu, cei obișnuiți, covârșitori numeric în fișele de bibliotecă, poartă (fără vinovăție) percepția mulțumitoare, pe care și-au format-o din două prioritare proiecții: Eminescu-poetul și, o mai cețoasă imagine, Eminescu-jurnalistul. Poetul, aproximativ același pentru majoritatea cititorilor care, fără a avea îndoieli, își trăiesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de rădăcini, de puterea lor de a se prinde în pământ, dar și de a trimite miraculoasele seve spre mugurii cei mai îndepărtați din coroana înaltă. Grandoarea proiectului d-lui Mihail Diaconescu fenomenologia epică a spiritualității române a părut unora covârșitoare, chiar depășind slabele puteri ale unui singur condei, dar iată că impresionantul program se concretizează, cu tenacitate și consecvență, cu fiecare nouă apariție editorială a unui autor activ publicistic și cu o marcantă prezență socială, consemnată atât la catedră, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
statutul ontologic de centru al canonului românesc. Din punctul său de vedere, conform listei sale, în centrul canonului național românesc poate fi doar M. Cărtărescu. "Acestui autor, precizează Th. Codreanu, îi sunt rezervate ceva mai mult de 11 pagini, majoritatea covârșitoare encomiastice (...) precum "cel mai strălucit debut din poezia postbelică", sau "rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu", sau "poetul știe să strunească debitul său verbal colosal, (...) e suav în atrocitate și abstract în plină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
necesare) și răspândirea (aducerea, în timp util, la cunoștința tuturor autorităților interesate). Aurel Ghinea își încheia această expunere prin speranța că rolul Poliției de Siguranță, structura informativă a Ministerului de Interne, trebuie să fie înțeles ca fiind de o „importanță covârșitoare”, deoarece are un singur gând „slujirea neamului” și un sigur țel „apărarea țării”. 2. Organele militare de informații/contrainformații Structura informativă a armatei a suferit transformări radicale timp de aproape un deceniu până a fost stabilizată sub denumirea de Secția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
protejau în special pe locuitorii musulmani ai acestor regiuni. În România, aceste reglementări afectau în primul rînd statutul evreilor. La începutul secolului al XIX-lea, Principatele dunărene nu aveau astfel de probleme cu minoritățile. Populația lor era într-o majoritate covîrșitoare alcătuită din români ca naționalitate și ortodocși ca religie. Situația s-a schimbat însă în a doua jumătate a secolului, cînd evreii ruși s-au mutat într-un număr tot mai mare în Imperiul Habsburgic și în Principate. În 1859
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nou cabinet sub conducerea lui Petko Karavelov, care a anulat taxa. Această tulburare și nemulțumirea generală au constituit fundalul întemeierii uneia dintre puținele organizații autentic țărănești din Balcani din perioada antebelică Uniunea Agrară. După cum am menționat deja, cu toată majoritatea covîrșitoare pe care o alcătuia populația rurală, participarea țăranilor la viața politică balcanică era aproape total absentă. Partidul Radical Sîrb, care se străduise să apeleze la acest grup, devenise prin 1914 o organizație tipic burgheză. Primii pași spre fondarea Uniunii Agrare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Practic, singurul contact pe care o avea țărănimea cu statul era atunci cînd își plătea impozitele și amenzile, cînd își satisfăcea stagiul militar și presta corvezi în diverse scopuri publice. Statul nu era o instituție pe care țărănimea, adică majoritatea covîrșitoare a populației, o considera ca fiind a lor, rămînînd pentru ea o organizație străină, de care se temea și pe care adesea o ura. Mînia încercată de țărănime vreme de secole la rînd împotriva clasei feudale era transferată acum înspre
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Papagos reprezenta firește o influență conservatoare în viața Greciei. O mare parte a legislației din perioada războiului civil, instituită între 1947 și 1949, era încă în vigoare; practic, ea avea să fie schimbată abia în 1974. Poliția avea o autoritate covîrșitoare, putînd întemnița sau deporta pe oricine fără judecată. Închisorile erau în continuare pline cu cei condamnați din motive politice. Erau încă valabile și Certificatele oficiale relativ la Convingerile Sociale din perioada războiului civil, de care oamenii aveau nevoie ca să obțină orice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rămînerea lor la putere. Dat fiind că Papadopoulos era implicat în organizația grecească echivalentă cu aceste servicii secrete și întrucît avea relații cu oficialii americani, legătura aceasta părea evidentă. În plus, era răspîndită opinia că puterea americanilor era atît de covîrșitoare, încît nimic nu putea fi schimbat la Atena fără aprobarea Washingtonului. Se comenta că "grecii din toate clasele cred că puține lucruri de importanță majoră care să nu fie rezultatul direct al acțiunii, presiunii sau cel puțin al asentimentului americanilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 1859-1860 nu a măsurat știința de carte a Principatelor Unite, însă aceasta nu putea trece mult de pragul de 10 procente. În 1899, cu prilejul altui recensământ general, rata științei de carte a ajuns la 22 la sută. Procentul covârșitor de analfabeți de 90 la sută în anul unirii, relevă din plin impactul cu totul marginal al învățământului perioadei regulamentare. Dincolo de aceste lipsuri și carențe, se poate conclude că pilonii fundaționali - deocamdată mai mult virtuali decât materiali - pe baza cărora
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățământul primar românesc. După cum arată și tabelul 15, progresele față de anii '70 ai secolului al XIX-lea sunt de-a dreptul impresionante. Totuși, la sfârșitul primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7 ani în sus Știu carte Nu știu carte Știu carte Nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor trei ministeriate ale lui Spiru Haret (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), orientate în special înspre învățământul rural. În pofida eforturilor acestuia, reformele educaționale, deși au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]