3,021 matches
-
ultimele picături dintr-o sticlă. „Urmează operația propriu-zisă.” Dintr-o cutie de metal fusese scos la lumină un briceag lucitor, cu prăseaua mare și lama scurtă. Veterinarul prinsese Între genunchi căpățâna vițelului. Proptise tăișul pe unul dintre mugurii Îmblăniți de pe creștet și tăiase scurt, așa cum, atunci când Îți cioplești o nuia, Îi razi cu un cuțit rămurelele de prisos. Sângele țâșnise cu putere drept În ochii Veterinarului care, orbit, se ridicase și Încerca să se șteargă cu mânecile halatului. În Încordarea durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eu la vremea mea. Cam toți bărbații din neamul nostru ne-am dus la Război. Să treci pe la frate-meu Ion Credinciosu și spune-i c-am zis eu neapărat să-ți dea chivăra aia de oțel cu țepeluș În creștet, adusă de tata din primul război cu nemții!” „Așa fac. Hai să trăiești!” se grăbi Enin să plece, Încredințat că nea Mitu se zărghise, căci oricine știa că fusese un copil găsit, fără frați, surori și părinți. Aerul se liniști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău ... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. Când voi muri, iubito, la creștet să nu‐ mi plângi; Din teiul sfânt și dulce o ramură să frângi, La capul meu cu grijă tu ramura s‐o‐ ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi; Simți‐o‐voi odată umbrind mormântul meu ... Mereu va
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica oltean. și, cobzare, spune drept, Muica m‐ a făcut deștept. * “ Joi ( 9mai n. n. ), la orele 2 după amiază, a încetat din viață în București
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Pășește‐n vârful degetelor numa ... Pe somnul lui cel lin Duioasă se ‐nclină; De‐al vieții sale chin Un zâmbet i‐anină. Zbucnește făr‐zăgaz Iubirea ei mută ‐ și plânsul lui obraz Plângând îl sărută. și mii de mângâieri Pe creștet i‐ adună ‐ De ziua cea de ieri Ce dulce-l răzbună! El simte cum s‐ apleacă peste dânsul O umbră bună ce l‐ ar dezmierda - și‐ntr‐un suspin, pe când ea‐ i șterge plânsul, Întinde brațele lui mici spre ea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură... de toamnă... de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău (... Mereu... vor tot bate, tu vei dormi mereu. Când voi muri, iubito, la creștet să nu‐ mi plângi; Din teiul sfânt și dulce o ramură să frângi, La capul meu cu grijă tu... s‐o‐ ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi ; Simți‐o‐ voi... umbrind mormântul meu... Mereu va crește umbra
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
i‐i drag? Ea mereu așteaptă‐ n prag - Cuib de pasăre duioasă. Ca o umbră luminoasă Pâlpâie precum un steag; Mama n -a plecat de‐ acasă. Cum să lase ce i‐i drag? Ca un înger mi se lasă Peste creștetul pribeag și la margini de drumeag, Ca o salcie pletoasă. Mama n‐a plecat de‐ acasă. DORINȚA DIN URMĂ Plecarea mea nu va fi anunțată prin ziare, Pentru că eu nu mă voi duce acolo Prin mica publicitate și nici prin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Copii am. Dar și - acum, când Vin zorii noaptea s‐o destrame, Găsesc pe frunte mâna mamei, Găsesc pe frunte mâna mamei. 310 O mâna ei, o, mâna ei, O, mâna ei, ca ramul veșted, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet. FĂPTURA MAMEI Ușoară, maică, ușoară, C‐ ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c‐ un fel de teamă, Fericită totuși
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Vin zorii noaptea s‐o destrame, Găsesc pe frunte mâna mamei, Găsesc pe frunte mâna mamei. 310 O mâna ei, o, mâna ei, O, mâna ei, ca ramul veșted, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet. FĂPTURA MAMEI Ușoară, maică, ușoară, C‐ ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c‐ un fel de teamă, Fericită totuși ești - Iarba știe cum te cheamă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Găsesc pe frunte mâna mamei, Găsesc pe frunte mâna mamei. 310 O mâna ei, o, mâna ei, O, mâna ei, ca ramul veșted, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet, A- mbătrânit la mine‐n creștet. FĂPTURA MAMEI Ușoară, maică, ușoară, C‐ ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară Între ceruri și pământ. În priviri c‐ un fel de teamă, Fericită totuși ești - Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești. (Din «Luceafărul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
meșter. Mânecile cămășii albe ca helgea suflecate. Chimir lat și ghintuit. Cizme în care pare turnat... Pălărie cu zagara întinsă... Ochii două țăndări de cer așezați sub fruntea înaltă, umbriți de sprâncene groase... Mă săgetează cu privirea, măsurându-mă din creștet până în tălpi. Sâneața și-a sprijinit-o pe îndoitura brațului stâng, ca pe un copil mic... Sub pielea arsă de soare, mușchii îi joacă ca niște șerpi. Văzându-mă atât de nedumerit, îmi zâmbește încurajator. Poate că privirea mea întrebătoare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la alternative, metode soluții... Norocul meu, totuși stă la pândă pe undeva, fiindcă pe ici, pe colo, mai apar citate întregi izvorâte trudnic, vorba ăluia, „din puțul gândirii” unor politicieni, care s-au cățărat și ei, cum au putut, în creștetul nostru ca să scruteze lumea de acolo și să se ușureze la fața locului, ori de câte ori le vine. Nu mai departe decât azi dimineață, am găsit în ziar o mostră-citat din marele pupincurist al mileniului III pre numele său dinspre tată, Boc
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
spus lui taică-su în felul acesta, despre mersul la coasă de a doua zi, cred că susnumitul tată, i-ar fi spart nu un ou în frunte, cum am mai făcut-o, ci o cloșcă de ouă, direct în creștetul său de premier de paie. Dar poate că nu omul acesta mărunțel, bolnav de un mișcorici, suspect pentru un ardelean adevărat, este de vină, ci poate cel care-l folosește drept cataplasmă bună la toate. Să nu vă mirați dacă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fie că simpozionul se desfășoară într-o cârciumă ordinară, fie pe un stadion oarecare. Când vine vorba însă de TVA, mai treacă,meargă, dar dacă intervin concepte, cum ar fi deficit bugetar, sau impozit diferențiat, vorbitorul politic pare lovit în creștet de un ciocan de stupoare și privirile-i devin lăturalnice. E ca și cum ar vorbi popa în biserică, iar enoriașii chiar dacă mai pricep pe ici, pe colo, câte ceva din parascovenia liturgică, totuși nimeni nu îndrăznește să-l întrerupă pe sfinția sa din
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un nor de zinc, șubrezit, ca o așteptare... Odihnindu-mă pe firul apei, în trupul de ocean, îmi scriu povestea cu degetele înmuiate în aripa umedă a timpului... Și când nu-mi ești aproape, sunt floare de piatră născută în creștetul munților. Am rădăcinile adânc înfipte în seva amintirilor... Am obrazul grunzos, galben, șters. În mine, noaptea, se ridică un zid rece din pietre ascuțite, pe care ai putea urca asemenea unei ființe neterminate, născută din șubrezimea unor vise uitate la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și să nu-mi vadă fața." Și Absalom s-a dus în casa lui, și n-a văzut fața împăratului. 25. Nu era om în tot Israelul așa de vestit ca Absalom în privința frumuseții lui; din talpa piciorului pînă în creștetul capului, n-avea nici un cusur. 26. Cînd își tundea capul, și-l tundea în fiecare an, pentru că părul îi era greu, greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului. 27. Lui Absalom i s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
să mă opresc înainte să mă las copleșită de acel „ceva“. De data asta, Luke nu mi-a spus și nici nu m-a obligat să fac nimic. îl auzeam respirând sacadat deasupra mea și-i simțeam căldura răsuflării pe creștet. Amândoi număram secundele, așteptând nu știam exact ce. Aveam senzația că amândoi așteptam să treacă ceva. Apoi Luke și-a înfășurat unul din brațe în jurul taliei mele. Era un gest ciudat de protector. Dar, simțindu-i pielea brațului pe spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
explicat mama. Era mult prea înaltă față de majoritatea băieților de vârsta ei. Cred c-a fost complexată din cauza asta. Fetelor înalte le e greu să-și facă un prieten. Am urmărit-o pe Josephine care și-a aninat privirea de creștetul maică-mii, apoi a trecut la cel al tatei care era cu vreo șase centimetri mai jos. Un gest a cărui semnificație mama n-a priceput-o. — Dar presupun că, dacă nu luăm în considerare înălțimea, uneori poate fi destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-au umezit imediat - jenant, dar lacrimile mele erau reale. — Ei, haide! Nu face asta. O să ținem legătura, draga mea, m-a consolat Jackson în felul lui tărăgănat și clintonian de a vorbi. După care m-a mângâiat ușor pe creștet și mi-a oferit batista lui. M-a tras către el, într-o semi-îmbrățișare stângace. Fruntea i s-a încruntat din cauza unei îngrijorări paterne. Nu mai trebuie să spun că nimic din toate astea nu a reușit să mă oprească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de durată, te intriga deosebit de tare. Asta da, să fii pasionat de ceea ce faci. Pe drumul către Christopher Street, m-am gândit la sărutul nostru și-am simțit cum încep să mă înroșesc, din vârful degetelor de la picioare și până în creștet. Mă întâlneam cu Randall Cox. Mi-am pescuit mobilul din geantă, am sunat-o pe Bea și i-am dat raportul, din spatele palmei cu care-mi acopeream gura... nu mai puteam să țin secretul nici măcar preț de câteva străzi. Freddy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Bună, dragule, am șoptit, trăgându-mă lângă el, în așternut. Randall mirosea a săpun și a curat. Am tras adânc aer în piept. — Îmi pare rău c-am adormit. — E în regulă, ursulețule, mi-a spus el, sărutându-mă pe creștet și întorcând pagina. Ai nevoie de odihnă. — Noapte bună, am zis, sărutându-l pe piept. Cuibărită lângă el, m-am trezit învăluită într-o stare de siguranță și confort pe care nu-mi mai aminteam s-o fi simțit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
iaz sticlos: o pleoscăială inițială, apoi câteva unduiri ale apei... dar apoi iazul s-a liniștit și, foarte repede, apa a redevenit neclintită. Când Randall a dat buzna în cameră, venind de la sala de sport - m-a sărutat ușor pe creștet și s-a încruntat văzând ouăle și cârnații pe care îi îngurgitam fericită - s-a comportat de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat cu o seară înainte. După două ore, eram din nou în avion, revenind la viața adevărată, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sosit la mine acasă, pe First Street, puțin după ora unsprezece. Lucy a zâmbit când Tom i l-a prezentat pe străunchiul Nat și a părut să primească bucuroasă pupicul de bun venit pe care i l-am depus în creștetul capului, dar am descoperit curând că nici cu mine nu era mai dispusă să vorbească decât cu el. Sperasem să o păcălesc să spună câteva cuvinte, dar nu m-am ales decât cu aceleași înclinări și clătinări din cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
rău? — Nu există nici o modalitate potrivită să-i spui cuiva că s-a terminat. Dacă este, eu cu siguranță n-o cunosc. Conversația noastră e întreruptă de Donald, care apare ca prin minune lângă Debbie. Îi dă un pupic pe creștet, și pe fața ei apare un zâmbet. —Bună, Katie. Vine să mă pupe și pe mine, dar mă întorc repede. De parcă o să-l las pe ticălosul ăsta să mă pupe! Îl știi pe Mike? spune el, luându-mă prin surprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
aflu pe canapea. Ridic ochii spre el când intră În cameră și instantaneu știu că ceva s-a schimbat. Nu la el. El e același dintotdeauna. Ci la mine. Eu m-am schimbat. — Bună, zice și mă pupă ușor pe creștet. Mergem ? — Unde să mergem ? — Să ne uităm la apartamentul ăla de pe Edith Road. Va trebui să ne grăbim dacă vrem să mai ajungem și la petrecere. A, am uitat să-ți spun, am primit un cadou de casă nouă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]