7,334 matches
-
atrage investiții străine, cadrul fiscal favorizant, deținerea unor brevete, patente, copyright-uri etc. În această direcție, pentru perioade importante de timp, s-au dezvoltat economii din Europa și SUA. Potrivit acestei abordări, de susținere se bucură sectoarele care au deja creată o poziție consolidată pe piață, fiind practic o abordare pe termen scurt sau strict legată de perioada În care avantajul competițional este menținut; politici verticale - promovarea unor industrii care pot genera un avantaj competițional internațional, nu neapărat legat de un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a altor ramuri. Astfel, un alt avantaj a fost Îmbunătățirea performanței de producție, concretizată În creșterea productivității, Însoțită de o creștere a calității, a calificării etc. Analiza impactului investițiilor directe străine a generat și un contracurent, anume acela că produsele create au o valoare adăugată mică, practic, În acest caz, modelul de business presupune exploatarea unor resurse naturale transformate În produse cu un grad redus de prelucrare. De asemenea, tot În acest context, există opinia că multinaționalele sunt interesate de avantajul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu Înseamnă neapărat numai creșterea pregătirii și calificării forței de muncă, dar Înseamnă un instrument de protecție la Îndemâna societății Însăși, indivizii reușind să Înțeleagă fenomenele economice din momentul creării lor și Își pot consolida o poziție echitabilă În redistribuirea produsului creat. 2.2.2. Germenii relansării modelului de economie socială În mediul rural, cheia paradigmei de dezvoltare poate fi asigurată prin protejarea mediului, iar comunitățile cele mai vulnerabile pot fi parte integrantă a noului model. În acest sens, la nivelul Uniunii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ridicat, dar, cu cât munca respectivă necesită folosirea intensivă a experienței acumulate, a deprinderilor și aptitudinilor, cu atât specialistul respectiv este mai util. De cele mai multe ori, Specialistul În Cunoaștere are un rol important la creșterea valorii organizației respective prin activele create (cunoștințe), prin documentarea<footnote Gwin, C. (2003), Sharing Knowledge - Innovation and Remaining Challenges, International Bank For Reconstruction and Development/World Bank. footnote> activităților destinate rezolvării problemelor apărute, prin implementarea best practices și prin diseminarea informațiilor În jurnale oficiale, prin internet
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau lucrurile ei nu depășesc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
scopurile pe care el și le propune. A doua componentă include, de fapt, trei sisteme de credințe: credința că matematica reprezintă un domeniu de cercetare în continuă expansiune, credința că matematica este un corpus de cunoștințe unitar, descoperit, iar nu creat, și credința potrivit căreia această știință poate fi pusă cu mult folos în slujba studierii naturii. În fine, atitudinile profesorului față de școală îi facilitează sau îi blochează (atunci când sunt negative) contactele cu elevii. Dar majoritatea cercetătorilor și-au concentrat atenția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
date, după care subiecților li se va cere să combine mental părțile astfel încât să formeze un obiect sau un aparat utilitar. Subiecții ar putea de exemplu, să-și imagineze o unealtă, o armă sau un obiect de mobilier. Produsele astfel create sunt apoi evaluate de judecători în funcție de utilitatea și originalitatea lor. Weisberg (1986, 1993) afirmă că fenomenul creativ implică, în esență, procese cognitive simple apte să genereze creații remercabile. Pe baza studiilor de caz ce implică subiecți cu abilități creative excepționale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tratate din prisma personalității creatoare, fiindcă astfel de produse creative nu se pot supune metodelor de măsurare și observație directe. Tehnicile de cotare a produselor creative, analizate într-o altă secțiune a capitolului, implică observarea și evaluarea directă a produsului creat. În al doilea rând, aplicațiile psihometrice ale inventoriilor biografice și de activitate se diferențiază de utilizarea istoriometrică a unor instrumente asemănătoare prin accentul pus pe datele colectate despre activitățile și comportamentul recent, spre deosebire de realizările istorice care le aparțin unor indivizi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive medii între scorurile motivației intrinsece, anumite variabile ale personalității creatoare și produsele create. Între variabilele de creativitate și motivația extrinsecă s-au descoperit corelații negative sau nesemnificative. În cadrul unei comparații între trăsăturile de personalitate, caracteristicile mediului și evaluarea creațiilor, Oldham și Cummings (1996) au evidențiat că îndivizii caracterizați de anumite trăsături de personalitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a procesului de restructurare, înaintea creării noii categorii”. Acele operații includeau o căutare activă a schemei de caracteristici (vezi Hyman, 1964). Prin a treia formă de manipulare, unui grup de subiecți li s-a solicitat să elaboreze categoriile tocmai create. Baughman și Mumford (1995) au stabilit ca variabile dependente calitatea și originalitatea categoriilor și a exemplarelor, ambele derivate din scorurile acordate de comisia de experți în urma unei evaluări adaptate astfel încât să fie consensuală. Analiza covarianței le-a permis lui Baughman
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ca metodă de evaluare, subiecții au fost informați că poeziile haiku aveau să fie evaluate de experți în caligrafie, iar colajele de către artiști profesioniști. Rezultatele obținute au demonstrat că expectența evaluării a influențat atât calitatea poeziilor, cât și a colajelor create, deși impactul respectiv s-a observat asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest a demonstrat că subiecții au fost relativ nemulțumiți de calitatea lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat sprijină
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pp. 394-403. Simonton, D.K. (în curs de apariție), „Historiometric studies of creative genius”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Singer, J., Singer, D. (în curs de apariție), „Imagining possible worlds to confront and create realities”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 1, Hampton, Cresskill, NJ. Skinner, B.F. (1975), About behaviorism, Knopf, New York. Smith, G.J.W. (1990), „Creativity in old age”, Creativity Research Journal, 3, pp. 249-264. Smith, G.J.W., Van der
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subordinea ei toate institutele de cercetare fundamentală din țară, a căror activitate s-a desfășurat neîntrerupt până în 1970, când a început procesul scoaterii lor de sub jurisdicția A.R., fie prin trecerea în subordinea unor ministere sau a altor instituții nou create, fie chiar prin desființare, fapt ce s-a reflectat negativ asupra întregii cercetări românești. Un moment de răscruce l-a reprezentat decretul-lege nr. 4 din 5 ianuarie 1990, privind organizarea instituției care urma să „funcționeze autonom, fiind finanțată de la bugetul
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
acord ce Întrecea cu mult așteptările celor mai mulți locuitori ai țării, În urma căruia Își mărea teritoriul cu 40%, prin anexarea unor porțiuni din fostul Imperiu Rus și din Austro-Ungaria - Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia. La fel ca alte state europene nou create, România se afla la răscrucea dintre aspirațiile naționaliste Împlinite și provocările viitorului. Intelectualii și politicienii erau În căutarea mijloacelor de a integra propria țară În Europa și de a crea un stat modern care să conserve, În același timp, particularitățile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sale biologice. Viziunea lui Moldovan asupra României moderne punea accentul pe importanța definirii tuturor atributelor, acțiunilor și scopurilor statului prin raportare la identitatea națională. Moldovan propunea, de fapt, o formă de naționalism totalitar. Națiunea, În concepția sa, era o entitate creată natural, care evolua la fel ca un organism viu, supunându-se acelorași legi ale eredității, diferențierii și selecției ce guvernau și viețile indivizilor. Nevoile națiunii aveau Întâietate În raport cu cele ale indivizilor, iar atribuțiile statului trebuiau derivate numai din nevoia de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noțiunea de criză. Atunci când o criză, de orice natură ar fi ea, afectează corpul social, anumite grupuri reacționează mai eficient decât altele, pentru că scara lor de valori, precum și formația lor le predispun într-un mod expres la înfruntarea situației astfel create. Acesta poate fi momentul emergenței unei noi elite, care tinde s-o înlocuiască pe cea care a reacționat mai puțin viguros sau mai puțin adecvat (ibidem, p. 15). Elitele funcției Așa cum observa Endruweit, noțiunea de elită a funcției este strâns
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este ea Însăși semn, evident că nu există nimic care să pară că poate să fie instruit fără ajutorul semnelor.” (Sf. Augustin) Cunoașterea verbalizată este forma cea mai spiritualizată de cunoștere, deoarece ea dovedește că psihicul poate determina, prin simbolurile create, situațiile exterioare; ea dovedește că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții prezente acele elemente din care se poate constitui un nou univers, un nou context de viață (cel al „sensurilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lasă să se înțeleagă că el unul nu-i departe de a considera sexualitatea ca ținând de dorințele care pot fi satisfăcute, numai să nu urmeze neplăceri. Naturale și aproape necesare, vom zice... în sfârșit, ultimele dorințe, cele necunoscute animalelor, create numai de oameni, și care sunt onorurile, bogăția, puterea, ambiția, gloria. Dorințe zadarnice, fără obiect, vide, ele nu cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obișnuite ale dualismului, care opune cele două instanțe ireconciliabile: un trup material, un suflet spiritual. Așa ceva e valabil pentru pitagoricieni și platonicieni, la care, într-adevăr, cele două ordini există separate, distincte, fiecare dintre ele ținând clar de lumea sa. Creată, coruptibilă, constrângătoare pentru primii, necreată, eternă, nemuritoare, necoruptibilă pentru ceilalți. De o parte, o osândă sub formă de mormânt; de cealaltă, o șansă făcând posibilă o eventuală mântuire. Sensibil și inteligibil. Dar ce înseamnă aceste cupluri de opoziții pentru un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept mijloc de socializare, devine instituționalizat și presupune anumite comportamente ale nou-veniților în organizație, interacțiuni între angajații vechi, precum și elaborarea unor atitudini corespunzătoare instituției create. În planul dezvoltării sociale pot fi trasate cu ușurință paralele și un exemplu comun poate ilustra acest aspect. Odată ce individul a atins un anumit nivel de dezvoltare economică, începe să instituționalizeze anumite practici pe care nu le avea înainte, datorită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
face prin afilierea la un grup); - cunoașterea nevoilor reale ale celeilalte părți (acestea pot diferi câteodată de nevoile declarate; satisfacerea nevoilor celuilalt reprezintă un atu); - experiența acumulată (abilitățile tehnice, cunoștințele de specialitate, experiența în domeniu, admirația și respectul celorlalți); - precedentul creat; - investirea timpului și efortului celuilalt în n. (aceasta investiție duce la flexibilitatea lui în concesii, deoarece, în lipsa acestui compromis, terminarea n. fără un rezultat înseamnă pierderea investiției de timp și efort); - aplicarea recompenselor sau pedepselor; - identificarea cu partenerul (abilitatea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1a Planificare strategică - Daniel Arpinte La începutul verii anului 2006 au fost demarate înscrierile copiilor în grădinițe pentru anul școlar 2006-2007. La scurt timp, în câteva mari orașe, numărul de cereri a depășit cu mult numărul de locuri alocate. Situația creată a surprins Ministerul Educației și Cercetării, iar măsurile ulterioare au vizat suplimentarea temporară a numărului de locuri, fie prin supraaglomerarea grădinițelor, fie prin înființarea unor clase de preșcolari în cadrul unor școli care dețineau spații disponibile. În acest caz, Ministerul Educației
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
una făcută sub auspiciile funcționalismului, fiind evoluționistă în origini și atribuind progresului tehnologic rolul dominant în procesul de modernizare (înțeles ca dezvoltare). Dezvoltarea necesită investiții majore de capital, iar pentru a facilita creșterea în statele în curs de dezvoltare trebuie create o serie de premise (economia trebuie să atingă al doilea stadiu). Pentru HYPERLINK \l "Rostow" Rostow, formarea capitalului și procesul de economisire/acumulare sunt centrale și stau la baza creșterii economice și apoi a dezvoltării. Cheia dezvoltării o constituie mobilizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori - și elementul reciprocității este esențial - ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor pozitive ale democrației din domeniul sferei domestice în cel al relațiilor interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și sferele de interacțiune socială din afara aparatului guvernamental operează în mod democratic. Astfel, este important ca oganizațiile societății civile să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic (Dahrendorf, 2000). În acest fel, argumentul instituțional face
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Nu există o altă cale de a atinge prosperitatea. Statele au mai mare nevoie de corporații decât invers.<footnote Bauman, Z., op. cit. footnote> Gestionarea procesului de globalizare și a efectelor lui presupune și gestionarea unui volum imens de informații. Trebuie creată capacitatea națională de a accesa, selecta, folosi detaliile necesare raportului dorit țară-globalizare conform principiilor stabilite prin strategia națională sau conforme interesului național. Gestionarea procesului de globalizare la nivel național reprezintă o provocare managerială, având în vedere vulnerabilitatea statelor-națiune față de acest
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]