4,293 matches
-
cineva alta idee? Nu răspunse nimeni. ― Bun, reluă Dallas ridicându-se în picioare. După ce asamblează Parker aruncătoarele de flăcări, plecăm imediat cu toții la nivelul C, în antrepozitul în care a dispărut Brett, și de acolo pornim lupta. Parker zise sceptic: ― Creatura l-a înșfăcat pe Brett și s-a cocoțat până la canalul de aerisire. Eu nu-s maimuță să mă urc acolo după ea. O privi pe Ripley cu coada ochiului, dar aceasta nu comentă. ― Preferi să stai aici cuminte până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
energiei ultraconcentrate a armei. Duhoarea alimentelor artificiale amestecată cu cea a cutiilor de amblaj carbonizate era insuportabilă în această atmosferă stătută. În ciuda ravagiilor provocate de aruncătorul de flăcări, nu fusese distrus totul. Resturi de cutii spintecate, dovezi evidente ale trecerii creaturii, erau risipite pe jos, cruțate ca prin minune de foc. Pachete și baloturi de toate mărimile, aruncate claie peste grămadă, purtau semne ciudate de forțare. Lăzi de oțel fuseseră efectiv spintecate. După câte reușiră să vadă, creatura lăsase puține lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
evidente ale trecerii creaturii, erau risipite pe jos, cruțate ca prin minune de foc. Pachete și baloturi de toate mărimile, aruncate claie peste grămadă, purtau semne ciudate de forțare. Lăzi de oțel fuseseră efectiv spintecate. După câte reușiră să vadă, creatura lăsase puține lucruri intacte. Păstrând aruncătorul de flăcări și detectoarele în mână, echipajul scotocea printre resturi. Gâtul și ochii le erau chinuiți de rotocoalele de fum înțepător. Inspecția proviziilor nu dezvălui nici o urmă a vietății căutate. Dar fiind că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de anihilare a acidului, ceea ce elimina eventuala lui candidatură. Lambert înțepeni, dar de fapt era cea mai aproape de leșin. La fel ca și Ripley, se ținuse tare până acum. Dallas nu știa dacă ea nu va paraliza de groază în fața creaturii. Nu credea, dar putea fi sigur? Doar n-o să-i riște viața pe o astfel de eventualitate. Parker... Parker se lăuda mereu că avea pielea tare. Se văita întruna, dar când era de lucru, apoi, punea osul la treabă. Dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
competentă. Asta-i și părerea mea. După mine, ea este ofițerul cel mai gradat. Dacă nu mai revin, nu văd ce n-ar putea să facă tot așa de bine ca și mine. ― Nu sunt de acord. Pierdeau timpul. Iar creatura putea fi departe acum. Dallas se săturase de palavre. ― Ajunge. Am luat o hotărâre, este irevocabilă. Îi întoarse spatele, se ridică până la conductă, apoi își luă arma. ― Așa n-o să meargă, mormăi scrutând în umbră. Nu e loc destul. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
reușise monstrul pe care-l descriseseră Parker și Ripley să se fofileze înăuntru, nu-și putea închipui. Deh, viitorul va lămuri acest lucru! Tare ar fi vrut ca țeava să fie din ce în ce mai îngustă. Poate că în graba de a scăpa, creatura s-o fi înțepenit pe undeva. Ar fi mult mai simplu. ― Cum este? întrebă Ash. ― Nu prea bine, răspunse Dallas, glasul fiindu-i îngânat de ecou. (Se foia să-și găsească poziția corectă.) E cam cât să nu te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
astronavei. Fie ce-o fi! Înainte erau alte coturi. Se opri gâfâind și ridică vârful lansatorului. Nu era nici un semn al existenței vietății dincolo de aceste coturi, dar era mai bine să-și încerce norocul. Rezervorul armei era practic plin, iar creatura va da înapoi de frică, fiindcă făcuse deja cunoștință cu focul. O ușoară apăsare pe butonul roșu aruncă o limbă arzătoare pe lângă pereții, departe în față. Să ia o gustare! Flacăra tună în țeava îngustă și căldura îi arse pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
neobișnuit. În secția echipamente, Lambert, îngândurată, era cu ochii pe deschiderea cu grilaj. Merse la un panou și apăsă pe un buton. Grilajul de metal se înfundă în țeava și dispăru cu un bâzâit continuu. ― Ești nebună? strigă Parker. ― Dacă creatura iese din conducta principală, nu poate să vină decât pe aici, răspunse ea. S-o lăsăm deschisă. Nu se vedea nimic dincolo de grilaj. Eu vreau s-o văd când se apropie. Parker vru să dea replica, dar își zise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
înclinare, iar faptul că memoria nu-l înșelase îi dădu curaj. Trebuia totuși să aibă grijă să nu-și piardă echilibrul pe această pantă. Mai aruncă un jet de foc înainte. Nu urmară nici urlete, nici miros de carne calcinată. Creatura se ascundea, deci, foarte departe. Se întreba dacă și se târa spre o altă ieșire, poate înfuriată, poate înfricoșată. Și dacă îl aștepta la următorul colț, hotărâtă să se debaraseze de acest urmăritor iritant și protejat de nemaipomenite metode de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
poate înfricoșată. Și dacă îl aștepta la următorul colț, hotărâtă să se debaraseze de acest urmăritor iritant și protejat de nemaipomenite metode de apărare. Era cald, oribil de cald în țeava de metal, iar Dallas resimțea primele semne ale oboselii. Creatura avea o biologie atât de misterioasă ― ceea ce o făcea terifiantă ― încât poate că va găsi un alt mijloc de a scăpa. Atunci înseamnă că Dallas a întreprins această expediție epuizantă degeaba. Porni coborârea cu infinite precauții. Să meargă cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se curbau din nou. Nu-și amintea de toate aceste devieri, dar era sigur că se află încă în canalul: principal. Din aceasta porneau multe conducte anexe, dar diametrul era mai mare decât cel al lui Jones. Cu toată aptitudinea creaturii de a se furișa prin locurile care păreau impracticabile, nu și-o putea imagina strecurându-se ca o reptilă prin conducta de ventilație de doisprezece centimetri. Cotul era toarte periculos. Arma, greoaie și inflexibilă, nu-i prea era de folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
el reprezenta acum semnalul mobil, iar dacă înainte cele două semnale erau suprapuse, înseamnă că... Un braț cu gheare se ridică înapoia lui, spre gleznă. Celălalt semnal era monstrul. La doi pași de sas, Ripley aștepta, singură, momentul confruntării cu creatura. Auzi un vag clinchet îndepărtat. Își zise că-și închipuise numai. Apoi zgomotul se repetă, răsunând, urmat de un ecou puternic. Parcă venea din măruntaiele navei, din străfundul țevii. Degetele îi fremătară și se chirciră cu disperare pe patul armei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de flăcări, aruncă unul pe masa centrală. ― Unde era? întrebă Ripley răvășită. ― Am găsit-o acolo jos. În sala mare de repartiție a aerului sub cale, răspunse inginerul pe un ton melancolic. Nici urmă de el, nici sânge. Nimic! ― Dar creatura? ― La fel. Absolut nimic. Doar o gaură exact în complexul central de ventilație. Prin metal! Nu m-aș fi gândit niciodată că ar fi atât de puternică. ― Niciunul nu-și putea închipui, nici Dallas. Am subestimat această creatură de când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nimic! ― Dar creatura? ― La fel. Absolut nimic. Doar o gaură exact în complexul central de ventilație. Prin metal! Nu m-aș fi gândit niciodată că ar fi atât de puternică. ― Niciunul nu-și putea închipui, nici Dallas. Am subestimat această creatură de când am adus la bord forma "palmată". Această situație iresponsabilă trebuie să ia sfârșit. De-acum încolo o vom crede în stare de orice și vom acționa în consecință. Inclusiv invizibilitatea. ― Nici o creatură cunoscută nu este invizibilă în mod natural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
putea închipui, nici Dallas. Am subestimat această creatură de când am adus la bord forma "palmată". Această situație iresponsabilă trebuie să ia sfârșit. De-acum încolo o vom crede în stare de orice și vom acționa în consecință. Inclusiv invizibilitatea. ― Nici o creatură cunoscută nu este invizibilă în mod natural, interveni Ash. ― Nici o creatură nu poate încă să găurească o placă de metal de trei centimetri grosime. (Ash nu găsi nimic de spus la această replică usturătoare.) A venit vremea să realizăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la bord forma "palmată". Această situație iresponsabilă trebuie să ia sfârșit. De-acum încolo o vom crede în stare de orice și vom acționa în consecință. Inclusiv invizibilitatea. ― Nici o creatură cunoscută nu este invizibilă în mod natural, interveni Ash. ― Nici o creatură nu poate încă să găurească o placă de metal de trei centimetri grosime. (Ash nu găsi nimic de spus la această replică usturătoare.) A venit vremea să realizăm cu cine ne batem! Urmă o scurtă tăcere. ― Ripley, preiei acum comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se auzi un sfârâit. Se gândi mai întâi că nu era decât energie statică, dar ciulind urechile recunoscu o voce umană. ― Aici Ripley. ― Vorbește-ncet! murmură de îndată inginerul în microfon. În fața lui, mișcarea umbrei încetinise brusc. Dacă-l auzise creatura... ― Nu te-nțeleg. (Ripley schimbă o privire intrigată cu Lambert care se albise la față. Dar când vorbi din nou, șușoti așa cum îi ceruse:) Repetă... De ce vorbești încet? ― Creatura, răspunse Parker, ferindu-se să nu ridice tonul. Se află în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în microfon. În fața lui, mișcarea umbrei încetinise brusc. Dacă-l auzise creatura... ― Nu te-nțeleg. (Ripley schimbă o privire intrigată cu Lambert care se albise la față. Dar când vorbi din nou, șușoti așa cum îi ceruse:) Repetă... De ce vorbești încet? ― Creatura, răspunse Parker, ferindu-se să nu ridice tonul. Se află în fața sasului tribord. Da, în acest moment! Deschise tambuchiul ușor. Când îți dau semnalul, închide-l repede și ejectează tambuchiul exterior. ― Ești nebun?... Parker o întrerupse cu brutalitate. ― Fă ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
puțin aer. Pe de altă parte, dacă știa ce făcea... ea coborî o manetă. Pe puntea inferioară, un vaiet, ca un geamăt, ajunse la urechile lui Parker, care se lipi de perete. Tambuchiul inferior al sasului luneca într-o parte. Creatura se ivi dintre dârele de umbră și se apropie. În sas clipeau mai multe semnalizatoare dintre care unul verde smarald, deosebit de luminos. Bestia părea hipnotizată de lumina aceea, se apropie până-n prag. Hai, spurcăciune! gândi inginerul, în culmea nervozității. Privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ceva? Sau se răzgândea? ― Acum, urlă. Acum! Ripley, pregătită să acționeze închiderea tambuchiului, era pe punctul de a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din apendicele lui, fu prins în închizătura porții blindate. Din rană izbucni un lichid care începu să fiarbă. Străinul emise un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Cobor să văd. Preia comenzile. Își părăsi locul și se precipită spre puntea B. În graba ci, era să cadă de două, trei ori. Reuși totuși să-și păstreze echilibrul și să-și continue cursa nebună. Ca printr-o minune, creatura nu-i domina gândurile în acest timp, iar Parker, omul era, în centrul fricii ei. Și la bordul lui Nostromo, oamenii cădeau ca popicele. Străbătu în fugă coridorul B și se uită prin hublou în interiorul sasului. Era gol. Apoi zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
jumătate inconștient. ― Ce s-a întâmplat? Puri terorizat! Ai...? Inginerul bălmăji ceva, se ridică cu greu și arătă spre sas. Ripley privi în direcția indicată și văzu o gaură, încă sfârâind, în tambuchi. Sasul căscat, deschis spre infinit, după ejectarea creaturii, Ea se îndreptă. Acidul traversase peretele de metal. Avu loc o mică explozie. Aerul aspirat forma un mic vârtej în jurul lor și șuiera pătrunzând în falie. Se aprinseră imediat niște cadrane în mai multe ambrazuri ale cursivei: DEPRESURIZARE CRITICĂ! Soneria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
anume s-a întâmplat aici? Parker își șterse o crustă de sânge de pe buza superioară, își apăsă tâmplele de câteva ori, după care articulă stins: ― N-o să mor. Nu luase în seamă întrebarea ofițerului științific. ― Ce s-a întâmplat cu creatura? insistă Ash. Parker tresări, apoi scutură din cap, profund îndurerat. ― Am ratat-o. A pornit semnalul de alertă și bestia a dat înapoi și a luat-o prin coridor. Unul din brațe, sau apendice, a fost smuls de tambuchiul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
așa la mine? Consumul de oxigen nu mai face parte din domeniul public? ― Mai slăbește-mă! replică Lambert fără să fie cu adevărat mânioasă. (Părea stupefiată.) L-ai acuzat. L-ai acuzat realmente că a dat alarma pentru a salva creatura! (Clătină lent din cap.) De ce? ― Pentru că eu cred că minte. Iar dacă voi găsi înregistrările, o voi dovedi! ― Ce să dovedești? Vei ajunge poate să dovedești că a fost răspunzător de punerea în funționare a sirenei de alarmă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și-o dorise atâta se desfășura subochii ei, dar impersonalitatea rece a cuvintelor imprimate, depozitare impasibile ale unui secret atât de greu, îi apăsa pe umeri. Așadar. Ash era. Întrebarea următoare, delicată, se impunea de la sine: Lăsând la o parte creatura, era Ash la originea tuturor necazurilor lor? Programă întrebarea: ASH PROTEJEAZĂ CREATURA? Răspunsurile Mamei erau deosebit de succinte astăzi. DA. Își putea și ea permite să fie scurtă. Degetele alergară pe claviatură. DE CE? Se aplecă, cu toți nervii încordați. Dacă ordinatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]