4,796 matches
-
cercetări empirice și elaborări teoretice, el rămâne un cadru eficient de analiză și prezentare. 1) Caracteristicile sursei (comunicatorului). Cum este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații i se atribuie de receptori contează în succesul schimbării de atitudini. Dintre acestea, credibilitatea este mai importantă și se referă la gradul de expertiză deținut de cel ce propune o idee și o atitudine și la gradul de încrederece se poate investi în el (cât de cinstit și obiectiv apare). Indicatori mai specifici ai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este mai importantă și se referă la gradul de expertiză deținut de cel ce propune o idee și o atitudine și la gradul de încrederece se poate investi în el (cât de cinstit și obiectiv apare). Indicatori mai specifici ai credibilității sunt viteza cu care comunicatorul vorbește și intențiile ce i se atribuie. O mai mare rapiditate și fluența în exprimare îi cresc gradul de competență perceput. De asemenea, atunci când el pare că susține o idee în dezacord cu statutul șiinteresele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
viteza cu care comunicatorul vorbește și intențiile ce i se atribuie. O mai mare rapiditate și fluența în exprimare îi cresc gradul de competență perceput. De asemenea, atunci când el pare că susține o idee în dezacord cu statutul șiinteresele sale, credibilitatea este mai ridicată. (Dacă, bunăoară, despre necesitatea îndulcirii condițiilor de detenție ar vorbi autoritățile specializate - inclusiv gardieni -, efectul persuasiv ar fi mai mare decât atunci când această poziție este susținută de deținuți.) O problemă deschisă cercetărilor mai de detaliu rămâne intervenția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intervenția efectului de halo în percepția competenței, adică măsura în care o personalitate dintr-un domeniu (un mare poet, de exemplu) este considerată expert și în alte domenii (cheltuirea banilor publici, să spunem). Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea este mai accentuată, cu atât e mai puternică influența ei în schimbarea de atitudini. Și asemănarea sursei cu receptorul sporește influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Dată fiind expunerea selectivă, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar o dată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse ș.a.) sau prin distorsiunea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.). Se înțelege că rezistența la schimbare intervine atunci când poziția propusă de sursă este în discrepanță cu o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
postura corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre vorbitor și despre caracteristicile conținutului informațional (credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare" Unele dintre aceste tipuri au fost deja sugerate până acum, dar în esență este vorba despre: 1) Comunicarea verbală și nonverbală. În actul comunicațional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pronunțată măsură, liderii de opinie filtrează și ajustează informația, deoarece ei au prestigiu, sunt credibili și funcționează ca veritabilă sursă informațională. Totuși, marja de distorsiune a mesajelor din partea lor nu poate fi prea mare, fiindcă altfel riscă să-și piardă credibilitatea. Putem afirma, de altfel, că ei sunt promovați și susținuți de grup și comunitate ca lideri de opinie, în măsura în care apar ca fiind competenți și obiectivi. În societățile tradiționale, rolul liderilor de opinie (în mediul rural, învățătorul, preotul) era foarte pregnant
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
activitatea la care participă. Studiile empirice relevă, de asemenea, că liderii carismatici sunt maeștri în managementul impresiilor, arta de a obține de la ceilalți imaginea despre tine pe care o dorești. Relația de carismă, însuflețită de masă, percepția liderului ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul ca deciziile și acțiunile acestuia să fie nocive chiar pentru cei care l-au adorat (vezi Hitler și Stalin). Consecințele societale ale liderului carismatic, atât cele pozitive, cât și cele negative, se accentuează atunci când puterea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în consecință. Nu întâmplător, partidele sau candidații care au posibilități financiare comandă sondaje preelectorale unor institute sau agenții specializate. Și iarăși, nu întâmplător, atât executantul, cât și comanditarul sunt interesați în date cât mai valide. Primul, pentru că altfel își pierde credibilitatea; al doilea fiindcă are nevoie, în vederea alegerii strategiei optime, ca un comandant al unei armate, de o cât mai bună cunoaștere a „câmpului de bătălie”. De aceea, alterarea intenționată a datelor, la acest nivel confidențial al diadei realizator - beneficiar, este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât de mare este responsabilitatea etică ce revine presei și realizatorilor de sondaje. Și nu doar din cauza unor astfel de comandamente, oarecum abstracte, cei doi factori trebuie să militeze pentru onestitatea datelor făcute publice, ci și din altele, legate de credibilitate și prestigiu, elemente esențiale și pentru unii, și pentru alții, într-o economie de piață, unde este urmărit beneficiul. Iată de ce, în țările avansate, astfel de probleme sunt practic depășite; atât presa, cât și institutele de sondaj au atins un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schimbării de atitudine. Ceea ce e valabil și pentru schimbarea opinională, opinia fiind manifestarea verbală a atitudinii. Dinacest motiv, în cele ce urmează voi face un rezumat, adăugând doar câteva remarce noi. Dintre caracteristicile sursei mai importante sunt următoarele: prestigiul și credibilitatea (cât de competentă este percepută); cât de obiectivă apare ea, adică dacă poziția (opinia) propusă de comunicator este una legată direct de interesele (materiale și de putere) ale sale sau este una dezinteresată, obiectivă; similaritatea sau asemănarea sursei cu receptorul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
competentă este percepută); cât de obiectivă apare ea, adică dacă poziția (opinia) propusă de comunicator este una legată direct de interesele (materiale și de putere) ale sale sau este una dezinteresată, obiectivă; similaritatea sau asemănarea sursei cu receptorul. Cu cât credibilitatea, obiectivitatea și asemănarea sunt percepute mai ridicate, cu atât influența este mai mare (alte condiții fiind egale). Dintre caracteristicile conținutului comunicării (al mesajului) contează foarte mult felul în care se argumentează poziția propusă. Probabilitatea de a spori eficiența persuasivă este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale sursei și mesajului (credibilitate, tăria argumentelor etc.) există deci mari șanse de schimbare a opiniilor oamenilor. Așadar, indivizii opun rezistență la schimbarea de opinii. În primul rând, prin fenomenul de expunere selectivă, în mod conștient sau nu, evită expunerea la acele informații și argumente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și emițătorilor de mesaje este nu doar o chestiune de etică religioasă și umanistă, ci și una de natură foarte pragmatică, deoarece publicul este ultrasensibil la intenția surselor persuadante. Așa cum am mai subliniat, dacă se simte că ele sunt neoneste, credibilitatea tinde spre zero. Pe de altă parte, responsabilitatea ne revine și nouă, publicului larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o lungă, chiar dacă fragilă disidență față de presiunile administrației și ale ideologiei comuniste. Acum își fac loc tot mai des numerele tematice care reduc la limită literatura, poezia și mai ales reportajul, devenind ostentativ obediente față de regimul politic. Revista își pierde credibilitatea și simțul valorilor, promovând o literatură fadă și autori dispuși să-și sacrifice talentul pe scena oportunismului politic. Anul 1989 este semnificativ pentru deruta redacției, care, până la ultimul număr (16 decembrie 1989), nu a înregistrat nici un semnal privind schimbările de
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
cadrul didactic trebuie să aibă un comportament flexibil și adaptat, dezvoltând simultan anumite roluri de receptor tocmai, fapt aparent paradoxal, pentru a-și îmbunătăți rolurile de emițător. În același timp, emițătorului i se pot atribui grade diferite de prestigiu sau credibilitate, aspecte care au un impact puternic asupra comunicării ca atare. Astfel, după John R.P. French și Bertram Raven (French, Raven, în Hinton, Reitz, 1971), există cinci baze ale puterii sau influenței care ni se par utile în analiza emițătorului ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a rolului și a audienței - cei care vor citi textul - a punctelor-cheie pe care dorim să le rețină aceștia din urmă) și o fază de redactare (în primul rând, ideile principale sunt dezvoltate urmărind o serie de indicatori precum: claritate, credibilitate, concizie; în al doilea rând, sunt folosite cele trei părți ale unei redactări: o introducere care pregătește cititorul, un cuprins care reprezintă partea fundamentală ce face posibilă atingerea obiectivelor și o încheiere care evidențiază concluziile). Tabelul 5. Scala propusă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt un expert în această problemă” sau „nu sunt un bun vorbitor”) și nu faceți promisiuni fără acoperire (cineva care are de tratat o temă plictisitoare și spune în introducere „tema de astăzi o să vă suscite interesul” își va pierde credibilitatea). Concluzia are, la rândul ei, o funcție importantă în prezentarea dumneavoastră; ea ajută audiența să sumarizaze ideile auzite și le oferă oamenilor perspective de reflecție asupra informațiilor aflate. Pentru a concluziona, putem să ne reîntoarcem la remarcele pe care le-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multe ori un mesaj este mai credibil dacă conține date, nume și alte resurse informaționale care să-i confere această caracteristică; trebuie remarcat că aceste informații nu au întotdeauna importanță pentru auditor sau în economia generală a mesajului, dar oferă credibilitate; - repetarea cuvintelor-cheie, elementele care caracterizează cel mai bine conținutul prezentat și care, în acest mod, au mai multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
avem acțiunea persuasivă răspunzând la un set de interogații interioare, printre care: „Ce răspuns doresc să obțin de la audiență?”, „Doresc să schimb modul în care gândește, cum acționează sau ambele?” etc. La fel de importantă în această primă etapă este crearea propriei credibilități în fața audienței prin câteva elemente-cheie: competența (oamenii tind să creadă mai degrabă o persoană care este percepută drept competentă într-un domeniu), caracterul și carisma (un compozit între personalitate și dinamism văzut astfel de către audiență); - un vorbitor va poseda o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
falsă imagine că persoanele respective sunt deschise spre rezolvarea problemei, când în fapt ele nu sunt; 4) secretizarea conflictului este o altă manieră ineficientă de rezolvare a acestuia. Este strategia „ceea ce nu se știe nu rănește”; problema este că, atunci când credibilitatea moderatorului acestui conflict va fi necesară, e posibil să găsească persoanele închise în a percepe astfel situația. Pe de altă parte, așa cum observă A. Cardon (2002), secretizarea poate avea la bază existența unui joc de manipulare; astfel, „informațiile” secrete deținute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezentată de gruparea Chicago Critics. Traducând (împreună cu Alină Clej) în 1976 cartea, și-a asumat și a rezolvat magistral responsabilitatea echivalării în limba română a unor categorii teoretice, a unor termeni specializați, introduși pentru prima oara (imanenta auctoriala, autorul implicat, credibilitatea auctoriala etc.). Prefață discuta contextul de idei care a generat cartea, precum și principiile fundamentale pe care este construită teza lui Booth. În paralel cu articolele despre autori englezi ori americani, S. scrie studii despre Constantin Brâncuși, Aron Cotruș, Radu Petrescu
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
crora le poate da naștere uneori asceza, înainte de toate trufia, cum este cazul în povestea lui Valens din cap. 25. S-a discutat despre valoarea istorică a acestei opere; lăsînd la o parte unele erori de cronologie și de detaliu, credibilitatea lui Palladius este în general evaluată pozitiv, și există o reticență față de teoriile care descriu Istoria ca pe un abuz literar, bazat în special pe surse scrise ce sînt prezentate ca experiență directă. Firește, autorul nu a vrut să scrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ales în cazurile lui Ioan Isihastul și Chiriac) dispunea de informații proprii despre personaj. Grija sa pentru exactitatea cronologiei relative (vîrsta personajelor în momentul cînd se petrece un anumit episod) și a celei absolute nu e doar o dovadă a credibilității sale, ci ne permite să cunoaștem bine istoria Bisericii palestiniene din secolele al V-lea și al VI-lea. Structura biografiilor e simplă, urmînd o ordine cronologică riguroasă, iar la sfîrșit apare de fiecare dată un rezumat, povestirea propriu-zisă evitînd
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de nerecunoștință și fuseseră persecutați, iar cerul pedepsise Biserica pentru această orbire și creștinii din vremea sa ajunseseră într-o situație de plîns. Așadar, avem în fața noastră o istorie a Bisericii văzută din perspectiva învinșilor și acest fapt a sporit credibilitatea lui Filostorgios mai mult poate decît ar fi meritat-o, pentru că, în fond, narațiunea sa este deformată la fel de mult ca și cea a istoricilor ortodocși. Cu toate acestea, el e un scriitor scrupulos, care cunoaște și prețuiește amănuntele cu adevărat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]