3,781 matches
-
din "Ordinul Dragonului", de altfel cei mai puternici, prin care își promiteau asistență militară pentru stăvilirea anarhiei 504. Regele a făcut eforturi de atragere a nobilimii și orașelor la viața politică. Datorită creșterii puterii economice a orașelor și nevoilor mereu crescânde de bani ale regalității, de la jumătatea secolului al XV-lea se va impune regula de a invita reprezentanții orașelor în Dietă. Adunarea reprezentanților stărilor privilegiate din anul 1432 confirmă participarea delegaților din nouă orașe, citați nominal, în scopul discutării unor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
special figurația și atitudinea specific expresioniste: "Procesiunea de păpuși trecea printre casele care-și ascundeau ușile, geamurile, străbătea străzile circulare, concentrice, rotindu-se în jurul a ceea ce credeau a fi noaptea, bucuria. Și capetele lor creșteau, bălăngănindu-se deasupra umerilor! Capetele crescând, ochii se măreau și ei, devenind atoate-văzători, fantastici. Aș fi vrut să strig. Dar numai la gândul acesta aerul a început să se crispeze, de parcă mi l-ar fi ghicit. Lumina și-a trimis spre mine regii săi negri, plutitori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cei doi autori construiesc acest tip de imagine complexă: În pervazul / ferestrei dinspre pajiște, cu ochii / la cer părea că stăm; și dintr-o dată / văd luna desprinzându-se și parcă, / pe cat se-apropia căzând, pe-atâta / părea c-o văd crescând, pân'ce la urmă / se prăbuși-n răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lupta fundamentală este cea a omului contra naturii, în analiza relațiilor de producție lupta fundamentală e cea dintre om și om, mai precis lupta între clasele sociale, lupta de clasă. Astfel, în capitalism se constată o polarizare și o opoziție crescîndă între capitaliști, din ce în ce mai puțin numeroși, și proletari, din ce în ce mai numeroși, supuși exploatării capitaliste (vezi teoria plusvalorii). Această exploatare determină crize economice ce trebuie să se sfîrșească prin a conduce la prăbușirea capitalismului (vezi legea scăderii tendențiale a profiturilor), odată cu care va
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a cursurilor de schimb. Reținerile în declanșarea unui conflict militar amplificat au în vedere și amenințarea unei crize economice de proporții. Este de așteptat, însă, pentru următorii ani, o recrudescență a protecționismului și a intervenționismului, sub diferite forme, datorită instabilității crescînde a piețelor financiare în special, barometru ultrasensibil care înregistrează orice fluctuație, și a conduitei defectuoase a liberalizării financiare. Riscul sistemului se află chiar în inima sa, în centrul acestei rețele de interacțiuni și interdependențe, în volatilitatea extremă a unor piețe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
e tare frig în Univers... Puterea statului național e contestată de emergența unor contraputeri mai apropiate de piață: firme multinaționale, organisme internaționale, dar și rețele teroriste și mafiote. Acești actori au modificat profund datele politicii și economiei mondiale, în ciuda ponderii crescînde a statului în economie. Dar, în acest caz, nu cumva ne pierdem regulile și ne bîntuie anarhia? Această contestare are în vedere inclusiv mari funcții tradiționale concedate statului, cum ar fi moneda, ocuparea și chiar securitatea, ceea ce diluează acțiunile guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative, iar guvernul pare puțin pregătit să stăpînească un astfel de avînt, mai cu seamă în ce privește asigurarea necesarului de energie, poluarea, inegalitățile crescînde și presiunile internaționale. Analiștii apreciază că în China tensiunea e acum mai mare decît în 1989. China este actualul "atelier al lumii", ce primește 60 miliarde dolari pe an numai sub formă de investiții străine directe. Excedentul său comercial depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
au frecat mîinile de bucurie. Iată însă că ei descoperă acum că nu este suficient să rămîi în afara U.E. pentru a păstra secretul bancar, aceasta din urmă putînd să aplice țărilor terțe propriile norme privind evaziunea fiscală. Iar la dependența crescîndă a Elveției de Germania, Franța, Italia, nu văd cum aceasta s-ar putea opune. În plus, comunitarii doresc o reducere a impozitării, iar aceasta implică, pentru menținerea echilibrelor bugetare, o luptă mai fermă împotriva fraudei și evaziunii. Or, aceasta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dolar și euro se mută în America de Sud. Avînd în vedere miza strategică uriașă și proximitatea geografică, estimăm și un învingător: dolarul. Aceasta survine după o încercare mai veche a condorilor latino-americani (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay) de a se opune influenței crescînde a S.U.A. pe piața sud-americană, prin construirea așa-numitei "Piețe comune a Sudului" (Mercosur), ca replică la "Acordul liberului schimb nord-american" (Alena), ce reunește S.U.A., Canada și Mexicul. După 2005, se preconizează, totuși, realizarea unei zone de liber-schimb a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Centrale atinsese 18 mld. $, iar lira egipteană părea puternică și stabilă (3,4 lire/$). Transformarea vechii economii centralizate și etatiste într-o economie de piață dinamică și prosperă a presupus și declanșarea unui susținut proces de privatizare, relansarea Bursei, liberalizarea crescîndă ș.a.m.d. După modelul celebrilor "tigri" asiatici, Egiptul părea a deveni rapid un veritabil "tigru" de Nil, în plin salt vertiginos. Dar asemănarea cu țările Asiei de Sud-Est e la fel de valabilă și în cazul neîmplinirilor, al inconsecvențelor, erorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
încât nimeni/ Nu are timp să renunțe/ La verdele tău cimitir,/ Țărână bogată în sare/ Depusă din lacrimi pe care/ Albii de râuri le duc/ Și le umplu cu pești,/ Și plânsul îți e roditor,/ Mamă fără odihnă/ Și negândită crescând/ Mieii în oi spre jertfire,/ Din morți extrăgând ierburi vii/ Și din suferință iubire./ Pace și liniște ție,/ Dăruitoare nebună/ Sub cerul de sânge uitat/ Și vânăt de frig, noapte bună". (Acoperită de rouă) Imaginile care triumfă în fața cuvintelor definesc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a societății În toate țările ce parcurg tranziția spre „noua economie” bazată pe cunoaștere, pentru că „actorii”, fie nu mai fac față noilor provocări, fie nu se pot adapta schimbării: „Acum ai o slujbă, mâine ești șomer - rezultatul este o ambiguitate crescândă, un grad ridicat de incertitudine, complexitate și conflict, pe măsură ce Însărcinările și rangurile sunt negociate permanent.” Nesiguranța, stresul și epuizarea caracterizează mediul de afaceri, pentru că așteptările economice, dar și cele sociale ce se ridică În fața tuturor participanților sunt mereu altele. Revoluția
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
forță de muncă spre sectorul industrial, fapt care a dus treptat la îmbătrânirea și feminizarea forței de muncă din mediul rural. Perioada 1990-2000. În primul deceniu după căderea comunismului migrarea forței de muncă către construcții sau industrie s-a intensificat crescând 6 tot mai mult componența de migrare peste hotare care s-a dimensionat la sute de mii de persoane anual. Peste hotare românii lucrau în construcții, agricultură și alte munci necalificate. La nivelul României am asistat la fărâmițarea proprietății, printr-
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
parametri ai auzului lor, mai ales cel al sensibilității auditive. Sensibilitatea auditivă înseamnă sunetul cel mai ușor pe care îl auzim. Pentru a măsura aceasta, erau plasate căști pe urechile participanților și un program informatic emitea sunete cu o intensitate crescândă, începând cu un sunet de intensitate zero. La o persoană normală, nivelul percepției auditive este zeroul audiometric, adică absența sunetului. Asta înseamnă că orice semnal sonor, oricât de mic este perceput de ureche. La tinerii studiați de F. Merluzzi, nivelul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vînzări de bunuri și servicii) sînt însoțite, în sens contrar, de fluxuri monetare (încasări și plăți). Figura 4.1. Fluxuri reale și monetare într-o economie deschisă Sursa. Gregory Mankiw, Macroeconomics, p. 46 Pe de altă parte, trebuie satisfăcute nevoile crescînde o dată cu nivelul de dezvoltare materială a sociatății umane. Nevoile sînt potențial nelimitate, dar și socialmente definite, dincolo de cîteva nevoi fiziologice elementare. Grație imaginației omului creat "după chipul și asemănarea lui Dumnezeu" (Geneza I, 26-27), deci creator la rîndul său -, expresia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu mărimea efectivă a ofertei globale. În 1958, un economist britanic postula o relație de inversă proporționalitate între inflație și șomaj, exprimată prin celebra "curbă Philips", după numele autorului. Dar au venit anii '70, ani de stagflație, șomajul și inflația crescînd în același timp. "Încă o lege pierdută pentru știința economică", exclama Paul A. Samuelson. Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei rate "naturale" a șomajului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după război. După monetariști, intervenția crescîndă a statului în economie a declanșat procesul inflaționist actual. Deficitele bugetare permanente, datorate faptului că e mult mai ușor să propui noi cheltuieli decît noi impozite, au fost finanțate prin creație monetară. Potrivit economiștilor ofertei, intervenția crescîndă a statului a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
După monetariști, intervenția crescîndă a statului în economie a declanșat procesul inflaționist actual. Deficitele bugetare permanente, datorate faptului că e mult mai ușor să propui noi cheltuieli decît noi impozite, au fost finanțate prin creație monetară. Potrivit economiștilor ofertei, intervenția crescîndă a statului a paralizat oferta, iar excesiva impozitare a veniturilor a descurajat economisirea și chiar munca. Pentru economiștii Școlii Public Choice, statul nu poate fi niciodată la fel de eficace precum piața în materie de producție. Logica statului este de tip birocratic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru produsele industriale și sensibilă pentru servicii. Controlul prețurilor este larg contestat, din cauza distorsiunilor pe care le antrenează în materie de prețuri relative. 13.4. VIITORUL POLITICII MACROECONOMICE În ultimul timp, contextul politicii macroeconomice a cunoscut două evoluții majore : internaționalizarea crescîndă a economiilor și dificultățile accentuate ale aparatului productiv. Deschiderea economiilor a progresat foarte mult în ultimele decenii. Creșterea schimburilor comerciale a fost mai puternică decît cea a producției, avîntul investițiilor directe internaționale a fost încă și mai rapid, dar mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
modifică avantajele relative la relansare și la austeritate în cadrul național. Aceasta reduce efectul politicilor de relansare asupra producției și crește costul acestora în termenii datoriei interne și externe. Invers, aceasta reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea explica înclinația guvernelor în favoarea politicilor de rigoare, cu atît mai mult cu cît dereglementarea financiară a crescut rolul anticipațiilor; 3) în fine, mondializarea pune problema coordonării politicilor naționale, a delocalizării politicilor macroeconomice de la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
caracterizată printr-o ciclicitate puternică, dar neregulată. Foarte multe alte țări înregistrează evoluții specifice (Japonia, Italia, Australia ș.a.). Există, de asemenea, o desincronizare persistentă și crescătoare a mișcărilor conjuncturale în curs între zona europeană și cea americană, semn al regionalizării crescînde a economiilor și al ultimelor evoluții geopolitice. 15.5. INVESTIȚIILE MOTOR AL CREȘTERII ECONOMICE A investi înseamnă a crea noi mijloace de producție. Investiția este un motor al creșterii economice, căci ea acționează atît asupra ofertei firmelor, cît și asupra
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
O piață mondială a banilor, pe termen scurt și pe termen lung, s-a constituit prin interconexiunea diferitelor piețe financiare internaționale. Ratele dobînzilor conduc dansul, iar capitalurile circulă din ce în ce mai repede. Enormul progres al tranzacțiilor pe piețele de schimb reflectă facilitatea crescîndă cu care capitalurile circulă dintr-un loc în altul. În căutarea venitului celui mai ridicat cu cele mai mici riscuri, aceste capitaluri flotante sînt ghidate de mișcările ratei dobînzii. Ele sînt foarte mobile și părăsesc o monedă sau un titlu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
le revenea să-și apere paritatea propriei monede. Puteau utiliza dolarul pentru a regla deficitul balanței lor de plăți externe și nu erau constrînse decît de a-i asigura convertibilitatea în aur. Utilizarea dolarului ca monedă internațională necesită o emisiune crescîndă de dolari. Or, valoarea acestora este garantată prin stocul de aur american, iar în condițiile în care cantitatea de dolari în circulație creștea, în timp ce stocul de aur rămînea relativ constant, dolarul nu mai putea fi convertibil în aur la cursul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monetare a țărilor implicate. Totuși, Banca Centrală de la Frankfurt este o bancă federală, cu o organizare inspirată după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, cu deosebirea că federalismul nu există în Europa decît în domeniul monetar, persistînd riscul unui clivaj crescînd, al ruperii între sfera monetară și cea reală, și atunci transformarea instituțiilor politice europene se va petrece mai repede decît ne imaginăm. 20.4. CRIZA DATORIILOR SUVERANE ALE EUROZONEI La 5 noiembrie 2009, Grecia anunțase un deficit bugetar de 12
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și greu să definești un fenomen confuz încă și atît de complex, fiecare autor evidențiind o anumită latură sau dimensiune a sa. George Söros, de pildă, oferă o definiție preponderent economică, globalizarea fiind "mișcarea liberă a capitalului însoțită de dominația crescîndă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale"2. Thomas Friedman consideră că "globalizarea înseamnă răspîndirea capitalismului bazat pe piața liberă în aproape fiecare țară din lume"3. Guillermo de la Dehesa definește globalizarea ca fiind "un proces
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]