19,565 matches
-
și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative. ... 22. Într-o primă critică de neconstituționalitate intrinsecă se susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1] din legea criticată pentru motivele ce urmează. Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019 și faptul că textul criticat face referire la „date și informații privitoare la săvârșirea unei infracțiuni“, se susține că acesta extinde competența Serviciului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Apreciază că acest lucru rezultă și din cuprinsul art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală, text care se coroborează cu norma de principiu prevăzută la art. 9 din același act normativ. Precizează că singura intervenție operată prin legea criticată asupra formei de lege lata a art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală constă în adăugarea adverbului „injust“, intervenția fiind necesară pentru corelarea textului cu modificarea intervenită asupra art. 539 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
3), ale art. 24 și ale art. 124 alin. (2). ... 119. Examinând dispozițiile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^1)], precum și dispozițiile art. I pct. 43 [cu referire la art. 374 alin. (11)] din legea criticată în raport cu susținerile autorilor obiecției, Curtea constată că acestea transpun întocmai considerentele Deciziei nr. 21 din 18 ianuarie 2018, precitată, prin care instanța de control constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „instanța solicită“ cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ceea ce privește obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 43 [cu referire la art. 374 alin. (11)] din legea criticată. ... 134. Se susține că prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] din legea criticată interzic dreptul de acces al părților la informațiile clasificate din dosar, indiferent de conținutul acestora și indiferent dacă această restrângere a dreptului are un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
apreciază cu privire la interesele care intră în conflict (interesul public și interesul individual), astfel ca prin soluția motivată de refuz pe care o pronunță să asigure un just echilibru între cele două. Mai mult, Curtea constată că soluția legislativă criticată instituie și o „compensare“ în cazul dispunerii unui refuz de acces la informații clasificate - ipoteză în care probele care constau în informații clasificate și pe care se întemeiază actul de sesizare a instanței de judecată nu sunt accesibile părților și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc caracter de lege. Se susține că soluția legislativă criticată înfrânge rolul constituțional al instanței supreme, instituit de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
alin. (2) din Constituție, care stabilesc principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Legiuitorul are o obligație de rezultat, și anume aceea de a reglementa proceduri corespunzătoare care să pună în aplicare principiul constituțional menționat. Prin urmare, examinând textul de lege criticat în raport cu susținerile formulate, Curtea urmează să stabilească dacă sfera aplicării legii penale de dezincriminare, prin mijlocirea acestei proceduri, cuprinde și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice în cauză, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea de la data invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, conform Încheierii din 6 noiembrie 2017 de sesizare a Curții, și nu de la data trimiterii și înregistrării acestei sesizări la Curtea Constituțională (30 septembrie 2019
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, și art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate dintr-o perspectivă similară, respingând excepția ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 630 din 13 decembrie 2022*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a reținut că răspunderea penală este o formă a
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
și cele ale nr. crt. 7 din capitolul II - "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor" al anexei nr. V - "Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională" la Legea-cadru nr. 153/2017. Dispozițiile criticate din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul conținut: – Art. 25 alin. (1): "Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, specialiștii IT erau asimilați procurorilor, sub aspectul salarizării. Ulterior, a intervenit Legea-cadru nr. 153/2017, care, în mod discriminatoriu și nejustificat, prin efectul art. 22 din anexa nr. V la această lege, criticat prin prezenta excepție de neconstituționalitate, nu mai recunoaște specialiștilor IT nici măcar statutul de specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor, aceștia rămânând încadrați în grila de salarizare aferentă personalului auxiliar de specialitate, cu consecința scăderii drastice a veniturilor salariale. Mai
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
se poate reține existența unui regim de salarizare diferențiat, aplicabil în cadrul aceleiași categorii profesionale. În cauză, reclamanții urmăresc să obțină încadrarea în grila de salarizare aplicabilă altei categorii profesionale, respectiv cea aplicabilă celorlalți specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor, criticând diferența de tratament legislativ aplicat categoriilor profesionale, pentru care a optat legiuitorul la edictarea Legii-cadru nr. 153/2017, în raport cu prevederile anterioare ale Legii-cadru nr. 284/2010. Or, această împrejurare nu reprezintă un caz de aplicare a unui tratament discriminatoriu, întrucât
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
art. 20, a art. 21 alin. (1)-(3) și a art. 24 alin. (1) din Constituție. Așa fiind, din modul de formulare a excepției rezultă că autorul acesteia este nemulțumit și de modul de interpretare și aplicare a normelor legale criticate în cauza dedusă judecății. Or, dintr-o asemenea perspectivă, examinarea excepției de neconstituționalitate cu un atare obiect, constând într-o analiză și o invalidare a modului în care au fost interpretate și aplicate prevederile legale de către instanțele judecătorești, excedează
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2016, paragrafele 29 și 30). Considerentele de principiu anterior expuse nu își găsesc aplicabilitate în prezenta cauză, deoarece, pe de o parte, dispoziția legală criticată nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei hotărâri prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește interpretarea instanțelor judecătorești, autorul excepției de neconstituționalitate nu indică vreo
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate contravin art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, prin încălcarea principiului separației puterilor în stat, fiind interzisă abrogarea de puterea executivă a unei legi adoptate de puterea legislativă. Totodată, art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271255]
-
pct. 14 și ale art. IX alin. (1) (cu referire la sintagma „se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, în forma criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate, care au următorul cuprins: – Art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 24. Ca atare, față de această împrejurare, având în vedere că, în prezenta cauză, critica autoarei excepției de neconstituționalitate vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor criticate la speța dedusă judecății, excepția de neconstituționalitate având un asemenea obiect urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, invocă prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la proprietate. ... 27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, autorul excepției critică faptul că din conținutul dispozițiilor de lege criticate reiese că salarizarea personalului caselor județene de asigurări de sănătate se încadrează în grilele aplicabile personalului din unitățile teritoriale, și nu în grilele aplicabile personalului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
personalului din unitățile teritoriale, și nu în grilele aplicabile personalului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv cele corespunzătoare administrației publice centrale, deși casele județene de asigurări de sănătate fac parte din administrația publică centrală. ... 28. Examinând dispozițiile de lege criticate prin prisma acestor critici, Curtea reține că art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu face nicio diferență între drepturile salariale ale funcționarilor publici din administrația centrală în raport cu cele ale personalului din unitățile teritoriale și
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, însă, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va examina textele de lege criticate în redactarea care, deși nu mai este în vigoare, continuă să producă efecte juridice în cauză, astfel cum precizează și autorul prezentei excepții. Totodată, în temeiul art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată în prezenta cauză a mai format obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, Curtea respingând, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate (Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]