2,154 matches
-
în literatura noastră. El observă statutul paradoxal al „școlii”, ca fiind una mai curând a „afinităților descoperite odată cu publicarea volumelor și nicidecum una a asemănărilor dictate prin norme prealabile”. Dacă nu se sprijină suficient pe motivațiile de istorie literară necesare (cronologia constituirii grupului, aportul protagoniștilor la fondul doctrinar comun, modul de participare individuală și diferențele implicite etc.), în schimb, comentariul, interpretarea scrierilor „târgoviștenilor” au o formulă colocvială, suplă, ingenioasă, echilibrat distribuită între rigoarea supunerii la obiect și digresiunea confesivă. Criticul investighează
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
stau astfel, mare parte din arta avangardistă, Noul roman francez și muzica serială, spectrală, pictura abstractă și arta plastică minimalistă sînt hipermoderne. Nu putem numi, În consecință, prezentul cultural francez postmodern. Corolar: nu putem, În mod pertinent, lucra cu o cronologie dată de succesiunea polemică modernism-postmodernism atîta vreme cît nu ne luăm măsuri metodologice de prevedere prin care să specificăm În ce decupaj operăm cu acest instrument, pentru că nu există o definiție transculturală a vreunui instrument cultural. Nu putem, apoi, opune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
află pe o insulă legată de “continent”(?) printr-o linie de bac. Prietenia se strică, doi dintre ei pun la cale incendierea subsolului În care cei patru cântau noapte de noapte, odată cu uciderea liderului devenit indezirabil. Povestea n-are, Însă, cronologia liniară și seacă a unui polar; narațiunea, la limită, este un pretext pentru o jerbă prozastică surprinsă În plin fuleu, care are de-a face cu monologul lui Molly din Ulysses sau zgomotul și furia faulkneriene. Cartea, care se citește
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
răzbună, prin uciderea lui Syagrius, strămoșii, iar regele Romei Îi blestemă progeniturile În vecii vecilor. Pascal Quignard este un European cu arma Americanului la gît. Ultimul are laserul În mînă, El contra-scoate din teacă literatura: ce potlatch! În primul rînd, cronologia. Cu grijă, excelentul romanist care este Pascal Quignard decupează un cronotop misterios, În umbră, arheologic, al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere: de pildă, Albucius, alt fragmentarium despre viața scriitorului roman Caius Albucius Silus). În felul acesta, cronologia devine axiologie: Istoria este timpul uitat al unor vechi esențial diferiți de moderni. Acolo unde Foucault Începe să sape spre Cuvintele și lucrurile, se oprește Quignard. Dacă totuși secolul XX este prezent În Umbrele rătăcitoare, aceasta se datorează explicitării unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate. Meritul incontestabil al Școlii lui Gusti este atestat deopotrivă de originalitatea paradigmei pe care a creat-o, precum și de noblețea sufletului deschis către lumea anonimă a țăranilor. Cronologia Școlii sociologice a lui D. Gusti. Supraviețuitorii În 1948, „ultima serie de elevi ai lui D. Gusti și H.H. Stahl” termină sociologia, iar „în toamna aceluiași an sociologia era interzisă”. Școala sociologică a lui D. Gusti se născuse odată cu deplinătatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și reformă socială, concepută de Gusti ca un fel de bancă de date a reformei, a fost relansată prin cea dintâi arhivă de date și studii rurale sistematice pe care ISAR a reușit s-o realizeze în colaborare cu INS. Cronologia metodelor. Filmul sociologic, muzeul sociologic, monografiile sociologice Pentru o mai bună înțelegere a energetismului acestei școli, vom face o scurtă cronologie a metodologiei cercetărilor desfășurate de echipele regale. Spectacolul metodelor nu e mai prejos de cel al teoriilor. Să începem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
arhivă de date și studii rurale sistematice pe care ISAR a reușit s-o realizeze în colaborare cu INS. Cronologia metodelor. Filmul sociologic, muzeul sociologic, monografiile sociologice Pentru o mai bună înțelegere a energetismului acestei școli, vom face o scurtă cronologie a metodologiei cercetărilor desfășurate de echipele regale. Spectacolul metodelor nu e mai prejos de cel al teoriilor. Să începem cu filmul sociologic. Acesta a fost utilizat de foarte timpuriu, ceea ce arată energia și inventivitatea de excepție a acestei școli. Dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science History, vol. 28, nr. 4, iarna. Herf, J. (1986) [1984]. Reactionary
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multă vreme ascuns, rămânând necunoscut. I. mai editează două cronici moldovenești, Pseudo-Enache Kogălniceanu și letopisețul întocmit de Ioan Canta, identificând în autorul textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim Crăciun), București, 1963; Biserica mănăstirii
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și dozarea efectelor). Aici el renunță la meșteșugul știut, ambiționând să-și transcrie amintirile fără să țină cont de cronologie, de epic, de legile narației. Totul pare pus pe hârtie la voia întâmplării, în fraze fără legătură unele cu altele; pe scurt, unsprezece oameni, într-o celulă de închisoare, fiecare cu ticurile, gândurile lui, transmise cititorului doar fragmentar, sincopat. „Povestirea
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
dialog cu Cristian Bădiliță, postfață Alexandru Paleologu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Mihai Eminescu, Lumière de Lune - Lumină de lună, București, 2001. Repere bibliografice: Virgil Ierunca, „Parages” de Theodor Cazaban, „România” (New York), 1963, 71; Irina Mavrodin, Locurile, RL, 1996, 19; Theodor Cazaban. Cronologie, JL, 1997, 27-30; Nicolae Florescu, Cu Theodor Cazaban invocând „îngerul melancoliei”, JL, 1997, 31-34; Cornelia Ștefănescu, Așteptându-l pe Vincent, JL, 1997, 31-34; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 193-196; Pavel Chihaia, Theodor Cazaban în orizontul singurătății, JL, 1999, 11-14
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema morții, începând cu cel liminar, Ante mortem, scris cu câteva zile înainte de stingerea din viață a poetului. Impresionantă e luciditatea cu care este întâmpinată trecerea; e aici un jurnal al întrebărilor și
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
tradiție, adică ținând mereu seama de perspectiva istorică. C. și-a ales mai întâi două mari repere, doi scriitori fundamentali, Eminescu și Creangă, a căror operă a studiat-o în profunzime. Ei reprezentau adevărate puncte cardinale. Autorul urmărește, în mare, cronologia, marcată de „epoci” (Epoca veche, Descoperirea Occidentului, Romanticii, Epoca domnitorului Cuza, Epoca domnitorului Carol) și de marii creatori (Vasile Alecsandri. Poezia oficială, Poetul național M. Eminescu). Pentru secolul XX, el fixează „momente” semnificative, care generează o anumită stare de spirit
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
arghezian), momentul 1926 (Ortodoxiștii), momentul 1928 (Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici), momentul 1933 (Noua generație) ș.a. Dar acestea sunt deduse nu din programele revistelor, ci din analiza creației, unde se descoperă personalitatea dominantă, fapt ce face să nu se mai respecte întotdeauna cronologia. Scriitorii sunt grupați în genere pe afinități, pe înrudiri tematice și stilistice, uneori pe criterii mai mult sau mai puțin arbitrare (Eseniniștii). Ca oricare alta, și periodizarea propusă de C. este susceptibilă de discuții. Cel puțin pentru marii scriitori, autorul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
întocmită de Iosif Velcean. Almanahul se vrea „un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date genealogice”, „Reuniuni învățătorești”, „Pro domo”, „Școala confesională”, „Literatura noastră școlară”, „Cartea experiențelor”, „Anunțuri”. Secțiunea intitulată „Partea literară” cuprinde o Odă la dezvelirea bustului poetului Ienăchiță Văcărescu, „scrisă și declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
2. Principala preocupare a fost, așadar, una de cum, nu de ce urmează a fi scris. O chestiune care privea modul de organizare a discursului, arhitectura textului, nu faptele care urmau a fi date în vileag. Una privind dispunerea faptelor nu conform cronologiei lor, ci conform unei logici a motivației lor. Autorul își alege cu grijă termenii: el vorbește despre o "deprindere ritoriciască", nu de alt soi. Prin urmare, nu cred că e corect să traducem "retoric" prin "literar". Merită, înainte de a ne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imagini nerelevante ale fenomenului cultural medieval românesc, atribuindu-i mai ales o continuitate care nu îi este specifică. Operele nu s-au înșiruit atât de firesc, nu s-au influențat așa cum ni se pare nouă astăzi, când dispunem de o cronologie pe de o parte facil de atestat, dar pe de alta nerealistă; circuitul manuscriselor și al tipăriturilor se ignoră adesea, creându-se un climat cultural dens și organic. Or, nimeni nu ne împiedică astăzi să plasăm la momentul redactării lor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primă a istoriilor literare. Secvențele istorice marchează, fiecare, faptele pe care le consolidează. Dar nu liniar, așa cum sunt de regulă prezentate din rațiuni didactice. Realitatea este mai apropiată de configurația cursului istoriei așa cum îl vedea Michel Foucault decât de convenționalele cronologii literare. Foucault constată că mișcările istoriei sunt contradictorii, că fracturile, continuitățile, apropierile și respingerile se combină într-o structură generală nesimetrică. Ce consecințe pot avea asemenea perspective asupra istoriei literare? Și mediul de existență al operelor literare cunoaște trasee accidentale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apropierile și respingerile se combină într-o structură generală nesimetrică. Ce consecințe pot avea asemenea perspective asupra istoriei literare? Și mediul de existență al operelor literare cunoaște trasee accidentale, momentele de mare semnificație strecurându-se printre îndelungate perioade de plat. Cronologia curentă poate fi contrazisă; ideile simpliste privind continuitate, transmiterea ușor identificabilă de motive ș.a.m.d. idei care alimentează istoria literară tradițională sunt infirmate fără dificultate de aceste perspective". 2 Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română, Editura Enciclopedică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primă a istoriilor literare. Secvențele istorice marchează, fiecare, faptele pe care le consolidează. Dar nu liniar, așa cum sunt de regulă prezentate din rațiuni didactice. Realitatea este mai apropiată de configurația cursului istoriei așa cum îl vedea Michel Foucault decât de convenționalele cronologii literare. Foucault constată că mișcările istoriei sunt contradictorii, că fracturile, continuitățile, apropierile și respingerile se combină într-o structură generală nesimetrică. Ce consecințe pot avea asemenea perspective asupra istoriei literare? Și mediul de existență al operelor literare cunoaște trasee accidentale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apropierile și respingerile se combină într-o structură generală nesimetrică. Ce consecințe pot avea asemenea perspective asupra istoriei literare? Și mediul de existență al operelor literare cunoaște trasee accidentale, momentele de mare semnificație strecurându-se printre îndelungate perioade de plat. Cronologia curentă poate fi contrazisă; ideile simpliste privind continuitate, transmiterea ușor identificabilă de motive ș.a.m.d. idei care alimentează istoria literară tradițională sunt infirmate fără dificultate de aceste perspective." 70 Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română, Editura Enciclopedică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ingestia calorică crescută, însoțită de obezitate abdominală, sedentarismul, excesul hormonilor de contrareglare, medicamente diabetogene, sarcina, înaintarea în vârstă, malnutriția intrauterină a fătului, stresul (care induce creșterea hormonilor de contrareglare). Intervenția lor asupra insulinosecreției și insulinorezistenței este diferită ca intensitate și cronologie, generând o asimetrie și un asincronism patogenetic mult influențat și de factorul (factorii) genetic. În lumina acestor fapte, s-au propus diferite scenarii patogenetice care au modificat și rafinat conceptul terapeutic în diabetul tip 2 (3). Dacă insulinorezistența este anomalia
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
arte superioare” (teologie, medicină și drept). Există o evidentă competiție în datarea cât mai timpurie a universităților în discuție, întrucât știința de carte și cunoașterea, în general, a fost considerată ca un barometru al civilizației. În tabelul 1 redăm o cronologie a apariției unor universități în secolele XII-XV. Datarea este relativă, întrucât nici una din primele universități nu a fost fondată la o anumită dată, ele dezvoltându-se treptat, de multe ori în cadrul unei școli generale. Recunoașterile legale sau actele oficiale ale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a condus la o primă concluzie importantă: formarea glicogenului în ficat, din glucoza absorbită în intestin, necesită intervenția secreției endocrine pancreatice. Între 1914 și 1916, Paulescu pune la punct o metodă originală de izolare a principiului activ secretat în pancreas. Cronologia exactă a experimentelor efectuate în această perioadă este greu de precizat, întrucât întreaga arhivă în care se păstrau registrele, caietele și notele sale de studiu (pe care asistentul său Constantin Angelescu le cunoștea bine și care au fost preluate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]