1,943 matches
-
să se închine armatei lui Hideyoshi, la fel cum făcuseră vasalii lui Katsutoyo. Mama lui Nobutaka fu trimisă ca ostatică, iar vasalii săi superiori fură nevoiți să le trimită și pe propriile lor mame. Niwa se rugă de Hideyoshi să cruțe viața lui Nobutaka. Hideyoshi, așa cum era de așteptat, îl iertă. Acordându-le pacea pentru moment, le zâmbi vasalilor superiori ai lui Nobutaka, întrebându-i: — Seniorul Nobutaka și-a băgat mințile-n cap? Dacă da, ar fi o binecuvântare. Ostaticii fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o familie războinică, e hotărâtă să-și accepte karma. A-mi spune să părăsesc acum castelul este o vorbă lipsită de inimă și e de neconceput să mă duc să cerșesc la poarta taberei lui Hideyoshi, rugându-l să-mi cruțe viața. Îl privi pe Katsuie, clătinând din cap în spatele mânecii. Katsuie, însă, mai încercă o dată: — Nu, nu. Mă bucură enorm gândul că vrei să-mi fii atât de credincioasă, când relația noastră e încă la început, dar cele trei fiice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
kimono nou, aș dori ceva puțin mai potrivit. — Am să-l întreb. Care ți-e dorința? — O manta roșie, cu mâneci largi și model în relief. Pe dedesubt, un kimono de mătase roșie, cu broderie de argint. Genba nu-și cruța cuvintele. — Nu e un secret pentru nimeni că am fost capturat de țărani, legat și trimis aici. Port rușinea de a fi fost prins viu. În continuare, am avut scopul de a lua capul Seniorului Hideyoshi, dar nici acesta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mine. Și nici nu-mi pot exprima recunoștința pentru ceea ce ați făcut, cu darul Castelului Inuyama. Ce să spun, până și eu am rămas impresionat de iuțeala și de luciditatea cu care ați profitat de acea ocazie. Hideyoshi nu-și cruța laudele față de izbânzile lui Shonyu, dar nu spuse nimic despre marea înfrângere a ginerelui acestuia după victoria de la Inuyama. Însă chiar dacă Hideyoshi nu aducea vorba, lui Shonyu îi era rușine. Părea profund stânjenit de faptul că victoria din Inuyama nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de luptă să mugească de satisfacție. Soldații clanului Ikeda care reușiseră să scape nu scoteau nici un strigăt. Într-un moment, oamenii aceia își pierduseră cerul și pământul și, asemenea frunzelor veștede, căutau acum un loc unde viețile le puteau fi cruțate. — Nu lăsați unul să scape viu! — Fugiți după ei! Doborâți-i! Învingătorii, împinși de nesățioasa poftă de sânge, îi măcelăreau pe cei din clanul Ikeda oriunde îi găseau. Pentru niște oameni care-și dăduseră deja propriile vieți uitării, răpirea violentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acoperise cu o tufă de păr ciufulit. Era dispusă de o parte și de alta a deschizăturii, ca o aură de culoarea ghimbirului, nu departe de nuanța dominantă a lui Bull. După partida de sex cu Alan, Bull nu fusese cruțat de o descărcare de sânge, spermă și mucus... și tocmai asta era problema, că trebuia să accepte lucrurile astea. În plus, Bull mai simțea o serie de modificări interne la nivelul întregului picior, a cărui reflexie o surprindea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cruntă ură cum sunt, deși, cum am spus, simt că tocmai astăzi, în ziua aceasta a morții, voi căpăta toate cheile cunoașterii. Aș vrea ca măcar acum cineva dintre prietenii, părinții sau frații mei să scoată sabia și să mă cruțe de dureri. Insuportabile dureri. Dar nimeni nu îndrăznește, nu pentru că nu le-ar fi milă de mine, știu că le este, le-o citesc în priviri, e greu să nu-ți fie milă de cineva atât de suferind, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
scăpa ? Regele tătar a sărit în șa la vederea inamicului său, iar când paladinul a tăcut, el rosti blând: -Fără îndoială, tu ești cel mai bun cavaler ce mi-a fost dat să întâlnesc și tare aș dori să-ți cruț viața, dac-ai înceta de a mă împiedica să-mi adun oștirea. M-am prefăcut că fug pentru a te scoate de pe câmpul de luptă. Dar dacă ții cu tot dinadinsul la luptă, atunci va trebui să lupt și să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ducea special pentru opera din Palma și Beirut, casele din Tuscany, Dordogne și Berkeley Square, vizuina din Barbados, crescătoriile de armăsari, pista de elicoptere din Manhattan... Și în timp ce câinele asta bătrân, plin de gargară, lătra la lună, eu mi-am cruțat un gând tandru pentru planul mea, micul și sărmanul meu plan, pe care îl am în minte de atâta timp. Good Money putea foarte bine să fie un scurt metraj cu un buget de, să zicem, 75000$. Acum, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă. 28. Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pămîntești, și eu aș vrea să vi le cruț. 29. Iată ce vreau să spun, fraților: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste, să fie ca și cum n-ar avea; 30. cei ce plîng, ca și cum n-ar plînge; cei ce se bucură, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
omorât și pe el. Băiețelul surprinse cuvântul „omorât“ și, deși în castrum se vorbea zi de zi despre câte-o moarte, mai apropiată sau mai îndepărtată, îl văzu pe ofițer reacționând cu furie: — Nu mai putem îndura! N-or să cruțe pe nimeni. Cum a murit? — Ca un animal, răspunse curierul. Aruncă o privire în jur și continuă în șoaptă, mânios: — La Rhegium au omorât-o și pe Julia, ca pe-o cerșetoare. De pe haina udă se prelingeau picături care cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mii de chipuri care, recunoscându-l pe el, fiul mai mic, îl strigau plângând. Îmbulzindu-se până când ajungeau să nu mai poată respira, îi strigau Agrippinei că, în haita aceea de ucigași, ea singură reprezenta onoarea patriei, implorau zeii să cruțe viața ei și a copiilor ei, își aminteau furioși că, înainte de mortul acela, ea își însoțise la mausoleu frații asasinați, îi blestemau pe ucigașii nepedepsiți, cereau răzbunare. Nimeni, cu excepția câtorva senatori, nu prevedea că acea dovadă de popularitate avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu le mai găsi. Află însă că sora la care ținea cel mai mult, Drusilla, intuise totul și întrebase plângând când aveau să-i îngăduie să se întoarcă. Abia mai târziu Gajus a înțeles că mama sa voise să-i cruțe de durerea unei despărțiri conștiente. Era nouă dimineața, și lumina albăstrie a iernii invadase grădina, când Gajus dădu în atriu peste bătrânul șef al paznicilor, un veteran al lui Germanicus, care alergase de-a lungul drumului principal. — Nero a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
liniște, așa cum i-a distrus Tiberius pe populares.“ În clipa următoare își spuse însă că ar fi fost imposibil, pentru că senatorii votaseră crimele acelea legale cu o majoritate zdrobitoare. „Pe cine ar fi trebuit să ucid și pe cine să cruț?“ Atingerea femeii începea să-l irite. Simți imediat cum mâinile ei se retrăgeau pentru a-l înveli cu o pătură subțire. Nu se mișcă. Greșeala nu mai putea fi reparată. Nici unul dintre cei care își auziseră numele în acea zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care scotocea înjurând prin pavilionul de serviciu de pe terasele vechii Domus Tiberiana văzu o pereche de încălțări ivindu-se de sub o draperie. Bătrânul, care stătea ascuns acolo, crezu că veniseră să-l ucidă și-i implora bâlbâindu-se să-i cruțe viața, în timp ce soldatul care-l găsise încerca să-i explice că îl aștepta domnia asupra imperiului. Veniră și tovarășii săi, care-l duseră îndată de acolo; și toți pretorienii, bine instruiți, îl aclamară imperator. La sfatul lui Callistus, Claudius îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lagăr oriental, ridicat în pripă, în dezordine, în paiantă, bun pentru a fi părăsit ori de cîte ori trec turcii Dunărea și pentru a fi realcătuit, după jaf și pîrjol, în același spirit de provizorat balcanic. Dar dacă ultimul războiu, cruțînd populația, ar fi lins, ca de atîtea ori în decursul veacurilor, cele mai abjecte mahalale? Poate nu ne-am mai fi apucat să-i adunăm cioburile. Poate un asemenea dezastru ne-ar fi constrîns la o reconstrucție care n’ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
celelalte popoare numite creștine muncesc doar pentru ei? Fiindcă din istorie, au preluat și păstrat, pildele celor mai reprezentative figuri ale poporului lor. Vă amintiți poate episodul din Evanghelii, în care poporul evreu, este întrebat pe cine alege să fie cruțat de moartea pe cruce, dintre Isus Hristos și Baraba. Despre Hristos, suntem sătui până în gât, despre ce a spus și a făcut el cât a trăit, dar cine este Baraba? Oare de ce a fost preferat el, când nici Pilat din Pont
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că le distrug pe cele trei. — Asta ni s-a părut singura opțiune realistă, zice Helen. Știi bine ce pot face cărțile astea. Mă duce cu gândul la Sodoma și Gomora, nu știu de ce. La faptul că Dumnezeu ar fi cruțat orașul pentru un singur drept. Aici este exact pe dos. Sute și mii uciși pentru a-i distruge pe câțiva. Închipuiți-vă un nou Ev Mediu. Imaginați-vă cărțile în flăcări. Și casetele, filmele și fișierele electronice, radiourile și televizoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu ea și iacată feciorii îi sunt mari și voinici și cuminți foarte. Măcar aceasta să-i fie desfătarea, acum când anii bătrâneții prind a bate la ușa sufletului ei. Soțul ei a fost medic, dar războiul nu l-a cruțat, ba din contra, a fost luat și dus pe front pentru a-i ajuta pe bieții răniți de acolo. Vorba ceea: „omul bun îi ca pita caldă”. Așa o fost și bietul bărbatuso Mărioarei, om bun, bun om, dar la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
iar eu mi-am dat demisia, acum ești mulțumit? - În sfîrșit o veste bună! - Dar, Doamne sfinte, se Înfurie ea la rîndul ei, cum poți fi atît de mărginit? Tipul ăsta nu e de aici! Ca să afle adevărul, n-o să cruțe pe nimeni și nimic! Nu pricepi că ai face mai bine să mă ajuți? - Lasă-mă-n pace! - Ajută-mă, Loïc, Încearcă să convingi consiliul municipal să fie de partea mea! - N-ai decît s-o faci singură! E adunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un smintit. Dar afacerile merg prost... Am tot mai multe datorii, laboratoarele sînt ipotecate... Chantal se făcu lividă. - De ce nu mi-ai spus nimic? Îi tremura vocea. De emoție pentru soțul ei sau de disperare că era ruinată? - Ca să te cruț, iubire, mîrÎi el. Ca să nu te pierd. E amuzant, nu-i așa? Acum ți-o pot spune, și casa e ipotecată, nu mai avem nimic, conturile noastre sînt goale... Propunerea familiei Kersaint mi-ar fi adus o groază de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că tocmai a aflat că nevastă-sa Îl Înșela cu puștiul de Nicolas Kermeur! Gwen se opri brusc. Loïc Își Încărca În break-ul hotelului plasele cu crabi pescuiți. La celălalt capăt al pieței. Rumoarea nu avea cum să-l cruțe. Gwen grăbi pasul ca să-l ajungă din urmă. - Nu se poate! E o diferență de douăzeci de ani Între ei! - Cucoana Chantal, cînd pune ochii pe un bărbat... Puștiul Kermeur a profitat din plin! De data asta, Loïc auzise. Scăpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care ea i-l aruncase la picioare ca un duelist care cere satisfacție pentru o ofensă. Citi rapid titlul scris cu litere mari, o privi pe Gwen și izbucni În rîs. - Afurisita de Yvonne! Păcat că pe tine te-a cruțat cînd te-ai născut... Îi vîrÎ ziarul În mînă și se duse liniștit să-și pună crosa În cărucior. - SÎnt dezolat că te dezamăgesc, Gwen, dar nu mă aflu la originea acestei scurgeri de informații, chiar dacă trebuie să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
este Sinele Mare, Sinele Mic și cum arată Masca dumneavoastră. N-aveți căderea să ne judecați, domnilor! Această Curte nu are căderea, domnilor! Vom face apel la o instanță superioară. Ne simțim umiliți. Philip s-a sacrificat ca s-o cruțe pe Dora și, în ultimă instanță, pe el însuși. Nu-i de râs, domnilor, oricât de hilar ar părea puloverul nostru. Schizofrenia noastră este doar de natură fizică domnilor! Păi, câți dintre dumneavoastră în această sală nu au manifestări schizoide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
astea la un loc erau mai mult decît putea ea înțelege. Întoarse capul după căprior. Acesta rămăsese în dosul tufișurilor, urmărind incredibila scenă. În cele din urmă, căprioara reuși să articuleze: Nu știu cum să spun asta. Îți mulțumesc pentru că l-ai cruțat. Îți mulțumesc pentru că ne lași în viață. Nu înțeleg, dar nu asta contează acum. Important e că ai o inimă în piept de care ai ținut seama, și mîndră trebuie să fie mama ta de un asemenea urmaș! Mama mea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]