3,199 matches
-
și spre mine să vină un palid Adonis și, întinzîndu-mi mîna, să se recomande: Sînt P. (Îi clamasem excepționalul talent de sculptor într-un text din ajun.) • uitîndu-mi portmoneul cu acte (și ceva bani) la toneta cu ziare din Tîrgu Cucului și întorcîndu-mă tîrziu, mai mult decît sceptic, la locul neglijenței, doamna vînzătoare (pentru că doamnă e) îmi înmînează băftosul obiect; rușinat de refuzul propriului meu gest de a-i oferi ceva din portmoneu, revin la rarissima doamnă cu o involtă gladiolă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul ondulat al atelierelor noastre din Armeană, mă repezeam la tramvaiul din Cucu și, în cîteva minute, eram la Ciric, pregătindu-mi solar și acvatic iminenta fugă la mare. Sau la Sulina. Apropo de ateliere... Și-acum îmi întretai pașii cu scumpetea de coleg de breaslă, care în anii socialismului trîmbițos își vitaminiza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Relații între arta populară la români și lituanieni, Emanuil Ungureanu, Tablouri din colecțiile particulare ș.a.). În paginile revistei semnează cei mai prestigioși intelectuali timișoreni ai vremii: Petru Nemoianu, Aurel Cosma jr., Constantin Daicoviciu, Ion Gropșianu, Simion Cioflec, Victor Bugarin, Aurel Cucu ș.a. Alte rubrici cuprindeau recenzii de cărți, prezentări de expoziții, cronica vieții culturale. Literatură nu se publică, profilul revistei fiind unul științific, în schimb apar o serie de studii de istorie literară (Gh. Postelnicu, Dinicu Golescu în Banat ș.a.) M.F.
ANALELE BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285332_a_286661]
-
pe aceea a înscrierii destinului său în spirala perfectă a unui mit activ: „Încă o dată la nesfârșit reîncepe./ Hambarele pline, hambarele goale/ Ah! Inima lucrurilor - punct de lumină” (Eu sunt piatra). Nu întâmplător poemele din Plângeri se deschid cu invocarea cucului, pasăre mesager, și totodată simbol al spiritului divin, sub semnul căreia stau nuntirea însăși, chemarea astrelor puse să se rotească spre regăsirea punctului inițial. Poezia lui C. încearcă recâștigarea ultimă a sensului primordial al mitului și cele de pe urmă versuri
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este autor al unor colecții de folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave din Bucovina, Cernăuți, 1994; Legende populare din Bucovina, Cernăuți, 1995. Repere bibliografice: Grigore
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
american de azi. B. dovedește de fiecare dată că stăpânește temeinic domeniul datorită vastei informații teoretice și documentare, reușind totodată să ofere cititorului o cale de acces spre tema propusă. Istoria teatrului universal (I-II, 1981-1982, în colaborare cu Silvia Cucu și Eugen Nicoară) este un tratat destinat formării și educării omului de teatru, familiarizându-l cu evoluția artei spectacolului, cu modul în care s-a stabilit de-a lungul timpului relația dintre creator și public. Primul volum este consacrat prezentării
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
București, 1967; G. B. Shaw în România, București, 1968; Teatrul medieval european, București, 1970; Agatha Bârsescu, București, 1972; Teatrul expresionist german, București, 1974; Teatrul american de azi. Călătorie teatrală prin Statele Unite, Cluj-Napoca, 1978; Istoria teatrului universal (în colaborare cu Silvia Cucu și Eugen Nicoară), I-II, București, 1981-1982; Teatrul românesc, teatrul universal. Confluențe, Iași, 1983; Teatrul și societatea contemporană, București, 1985; Liviu Ciulei, regizor pe patru continente, București, 1998; Teatrul românesc în secolul XX, București, 2000. Repere bibliografice: Maria Vodă-Căpușan, „Teatrul
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
1956; Poezia noastră, București, 1956; Inima bătrânului Vezuv, București, 1957; Călători prin constelații, București, 1957; Meșterul Manole. Cronici și studii literare (1934-1957), îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1957; Cu tineretul spre viitor, București, 1957; Poezii, București, 1959; În Valea Cucului, București, 1959; Cu un ceas mai devreme, București, 1959; Pe muche de cuțit, București, 1959; Poezii, pref. Savin Bratu, București, 1960; Cântecele inimii, București 1960; Materia și visele, București, 1961; Culorile toamnei, București, 1962; Mărul de lângă drum, pref. G. Ivașcu
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Corneliu I. Codarcea, Aurel Ciato, Ion Lupaș, Vladimir Nicoară. Se scrie mult despre Goga, se vorbește despre comemorarea lui M. Eminescu și se analizează traducerea în maghiară a Luceafărului, realizată de Berde Maria. G. M. Ivanov scrie despre Ibsen, D. I. Cucu despre Francis Jammes, în timp ce Ioan Lupaș cere un monument pentru G. Coșbuc la Năsăud. M.Pp.
BIRUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285745_a_287074]
-
aplecându-se pe geam. De fiecare dată, înainte de a traversa unul dintre drumurile care se pierdeau la orizont, locomotiva scotea un strigăt pe jumătate tandru, pe jumătate plângăreț. Dublat de ecoul lui, semnalul acela semăna cu chemarea răsunătoare a unui cuc. „Cucușka”, spuneam noi, trăgând cu ochiul când zăream convoiul pe șinele înguste împresurate de păpădii și de mușețel... Glasul ei m-a călăuzit în seara aceea. Am ocolit hățișurile de la marginea Stalinkăi, am văzut ultimul vagonet care luneca pierind în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-se după lăsarea la vatră, în satul lui natal. Recunoștea totul: pădurea, râul, cotitura drumului. Și pe urmă - un loc necunoscut, o stradă neagră, alcătuită din două șiruri de izbe calcinate. Și nici o ființă vie. Doar chemarea fericită a unui cuc, ritmată de zvâcnetele fierbinți ale sângelui deasupra urechii. O vedeam pe mama, studentă care tocmai reușise la concursul de admitere în universitate, o fată împietrită într-o poziție de drepți înghețată înaintea unui zid de fețe disprețuitoare - o comisie de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
B. Iamandescu consideră că termenul comportă două accepțiuni evaziunea “legitimă”, această demisie este justificată, fortuită și nu are un caracter peiorativ și “demisie nevrotică” desemnează o utilitate a bolii pentru anularea responsabilităților de diverse facturi ale bolnavului. Boreel (cit. de Cucu) enumeră trei caracteristici ale acestor bolnavi: - exagerarea simptomelor bolii și diminuarea efectelor favorabile ale tratamentului; -dispoziția pesimistă, legată în special de mersul bolii; -agravarea nejustificată a bolii (mai ales când bolnavii se știu observați). 2. Exaltarea eului Delay și Pichot
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
români au dat lupte cu turcii, pentru independența țării; Tatra = munți În Slovacia, unde au căzut vitejește ostașii români, În timpul celui de al doilea război mondial, pentru eliberarea Cehiei și a Slovaciei. ,,Nu trăiți ca pasărea aceea ce se cheamă cuc și care-și dă ouăle de le clocesc alte păsări și-i scot puii. Fiți ca șoimii și vă păziți cuibul vostru!” NEAGOE BASARAB
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
domnit De îmi stai posomorit Și cu ochiul trist și crunt, Parc-ai vrea să numeri prunt Unde-i valul mai mărunt. Or boierii mei nu-ți plac, Or de mine nu ți-e drag De-mi stai ca un cuc pribeag. {EminescuOpVIII 186} ARBORE Ba boierii tăi mi-s dragi Și tu, Doamne, mult îmi placi, Dar prin capul meu albit Gând frumos au răsărit Gând frumos, iubit, senin, M-a făcut să-mi uit de vin. Îmi veni, o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și viață sau că corul ceresc e prea slab în bas. Nu spune, părinte, ce spune mintea! Eu zic că ea nu știe nimica despre aceste. Să disput cu contele ar fi fost să-mi prăpădesc vorba de flori de cuc, căci el, dacă contesta dreptul judecătoriu al minții, atunci nu avem ce opune visătoriei sale. - E o mîngăiere, zise contele odată, de-a crede în manifestări de spirite. Eu locuiesc aici, servitoriul meu în etagiul al doilea, și de aceea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Universității Naționale de Apărare, București. 17 Serge Moscovici, Epoca maselor, Institutul European, Iași, pp. 120-122. 18 Gheorghe Văduva și colab., Terorismul Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului, Academia de Înalte Studii Militare, București, 2002, pp. 37-58. 19 Cucu Cornel, Bioterorismul un altfel de război, "Impact Strategic", nr. 2, 2005. 20 Gheorghe Văduva și colab., Terorismul Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului, Academia de Înalte Studii Militare, București, 2002, pp. 37-58. 21 Marret Jean Luc, Techniques
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pinul, pentru că în vârful lui ar fi croncănit corbul. În fine, după lungi căutări, este ales un stejar în jurul coroanei căruia s-au rotit soarele și luna (arbore cosmic) și în crengile căruia și-a făcut sălaș și a cântat cucul (58). Din lemnul acestui copac consacrat eroul face „talpa” și apoi barca propriu-zisă, folosindu-se de descântece : Și-a-njghebat maestru barca, Doar prin vrăji făcut-a luntrea (61, p. 232). Ambarcațiunea era aproape isprăvită. Mai trebuiau îmbinate doar câteva scânduri. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
A.S. Butterworth (1970) și de Kurt Jaritz (1971), conform 6, p. 413. 57. G.G. Tocilescu, Chr. Țapu, Materialuri folcloristice, vol. III, Editura Minerva, București, 1981, p. 348. 58. Și în credințele populare românești, copacul și ramura pe care a cântat cucul au valențe magico- benefice ; vezi Sim. Fl. Marian, Păsările poporului român, București, 1938, p. 14, și nota 8, p. 299 ; vezi și relația cuc-paltin în Sim. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, vol. I, p. 8 și vol II, p. 159
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
teatrele, la noi, vai! flăcările incendiului consumă orașe și târguri întregi. Sute de familii au rămas pe drumuri. Se pare că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a o pustii. Târgul Fălciului, Târgul Neamțului, Târgul Cucului, focul din Brăila și mai știm noi câte altele! Suntem ispitiți a crede că aceste sinistre consecutive, cari au răspândit groaza și mizeria în atâtea localități prospere, sunt opera vreunor mâini criminale. E cu neputință ca hazardul singur să cauzeze
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi romînii! Cel mai simplu om care-a observat că albina adună miere și ceară, iar cuca își pune ouăle în cuiburi străine deduce că așa va face albina în veci de veci, că tot astfel va rămânea și nevasta cucului, care, ca femeile cele stricate, își leapădă copiii pe mâni străine. În toate cele recunoaștem necesitatea absolută a legilor naturii, știm că o piatră aruncată va cădea în jos după o anume lege, că repezimea ei va crește succesiv în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca, vere, conten n-are, De-al ei cântec tot tresare. Iar Nițu la văzul ei Ochii-i scăpară scântei, Unde-i unu vede trei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mare semn de forță.” (A. Delacroix) Cu propria gură se dă mincinosul de gol. Pentru că, vrând cu tot dinadinsul să ascundă o minciună dovedită cu o altă minciună, arătându-și inconsecvența față de sine Însuși, Își trădează caracterul, se autodemască, precum cucul care „Își cântă numele”.) „Dacă te prefaci uneori că nu știi ceea ce se crede că știi, altădată se va crede despre tine că știi ceea ce nu știi.” (Fr. Bacon) Unele minciuni sunt preferabile adevărului. („Minciuna care aduce un bine valorează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
semnificații nebănuite din trăirile noastre interioare. Μ Distanțele sau despărțirile temporare Îi fac pe Îndrăgostiți să fie și mai Îndrăgostiți. Românilor le place să exprime această situație printr-un cuvânt foarte generos prin Înțelesul său, și anume acela de „dor”. „- Cucule, pasăre sură! Ce tot cânți la noi pe șură? Au ți-i foame, au ți-i sete, Au ți-i dor de codrul verde? - Nu mi-i foame, nu mi-i sete, Nici mi-i dor de codrul verde, Dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din 9/17 psihologi și se constituie din biroul comisiei (președinte, vicepreședinte, secretar) și membrii acestuia (în ordine alfabetică). Comisia de psihologie clinică și psihoterapie: Președinte: Mihaela Minulescu Vicepreședinte: Ioan Dafinoiu Secretar: David Daniel Membri: Alexe Elisabeta Augustin Cambosie Geanina Cucu Ciuhan Ioana Duma Radulovici Aurora Frunză Irina Holdevici Cezar Ion Bogdan Sanda Lepoiev Bogdan Lucaciu Iolanda Mitrofan Ruxandra Rășcanu Iustinian Turcu Florin Vancea Radu Vulcu Comisia de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor: Președinte: Mihai Aniței Vicepreședinte: Adrian Țanacli Secretar: Daniela
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor nume semnificative pentru specificul revistei, ca Elena C. Meissner, de pildă, aflată în conducerea organizației Reuniunea Femeilor Române din Iași, sau altor publiciști entuziaști. Printre realizări se află cele două texte ale lui Sadoveanu - unul de publicistică, Manole și cucul, altul de proză, Caliacra -, prezența lui Victor Eftimiu și republicarea unor pagini de Duiliu Zamfirescu, precum și articolele Elenei C. Meissner, din care se degajă un anumit pragmatism. D.C.-E.
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]