1,817 matches
-
care lucrarea se redactează În limba română. Observație Exigențele cerute În secțiunile 3.1.1, 3.1.2 și 3.1.3 au fost impuse de practică. Unii studenți utilizau un format mic de text (cu margini până la 4 cm), cules la două rânduri, cu corp de 14 sau chiar 16, pentru a avea numărul de pagini impus. Numerotarea paginilor se face Începând cu pagina de titlu până la ultima pagină a lucrării. Pentru detalii (numerotarea paginilor inițiale și finale), a se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
petrec în anii '60, în Paraguay, într-o tabără de refugiați în care, cu cîțiva ani mai înainte, își găsiseră adăpost și protecție indienii Guayaki, ultimii descendenți ai Ache Gatu ("oamenii buni", cum își spuneau ei). Trăind din vînătoare și cules în adînca pădure tropicală, refractari față de lumea albilor veniți odată cu conchistadorii, acest mic trib de nomazi rămăsese în stadiul epocii de piatră (paleolitic). Nemaigăsind hrană pe propriile pămînturi distruse prin despădurire, văzîndu-și adesea copiii luați drept sclavi de oamnii "civilizați
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ne spune limbajul? LUMI FĂRĂ CULTUL MUNCII Pentru faptul că lucrările etnologilor denunță multe dintre clișeele care se aplică societăților "primitive", omul modern nu le privește cu ochi buni. Guayakii muncesc foarte puțin, observă Pierre Clastres. Îndeletnicirile de vînat și cules au loc de la 6 la 11 dimineața (și nu în fiecare zi); mai bine de jumătate din zi și-o petrec într-o lenevie aproape totală, se joacă, vorbesc, dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație din Amazonia venezueleană), Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în Ținutul Arnhem și boșimanilor Dobe din Kalahari, Africa de Sud) demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
caracterizează, în viziunea omului modern, prin subproducție. Deși aveau mijloace de producție rudimentare și trăiau în medii ostile, acești oameni ar fi putut să producă (să vîneze, să culeagă) mult mai mult. Muncesc puțin și se opresc din vînat și cules îmediat ce au strîns cele necesare hranei. Sunt numeroase credințe și practici care limitează timpul de lucru: de exemplu, vînătorul care e convins că forțele magice îi sunt potrivnice, poate aștepta mai multe săptămîni în șir înainte de a porni iar
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită ca ansamblul activităților prin care oamenii caută să-și asigure subzistența (în cazul primelor societăți: culesul, vînatul, fabricarea arcurilor și săgeților). Polanyi propune această teorie "substantivă" în locul teoriei economice predominante, numită "formală". Polanyi ne asigură că viziunea economiei ca domeniu distinct al activității umane, cu "logica" ei proprie, nu datează de prea multă vreme. Credința în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
bune și într-o cantitate mai mare, oamenii au introdus în culturile acestora insecticide și pesticide de tot felul. Fără a mai pune la socoteală și gazele folosite în timpul transportului pentru a grăbi coacerea fructelor care nu atinseseră maturitatea în timpul culesului, există o mulțime de produse cu un grad ridicat de toxicitate care sunt folosite pentru cosmetizarea fructelor și a legumelor, care, în aparență arată perfect. Ni se spune că, printr-o simplă spălare înainte de a le consuma, scăpăm de toate
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
în cazul găluștei, de pesmetul auriu. Dar să mănânci doar...e o poveste în Sicilia, nu există doar în aceeași propoziție în care apare ceva de mâncare, așa că a mai urmat o tartă cu fragi proaspete, că tot le ratasem culesul în vara asta. Totdeauna mi-au plăcut și fragii și culesul lor, înșiratul pe câte un fir lung de iarbă, ca mărgelele, dar pentru treaba cu înșiratul nu aveam prea multă răbdare că prea miroseau într-un fel... uneori mă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
o poveste în Sicilia, nu există doar în aceeași propoziție în care apare ceva de mâncare, așa că a mai urmat o tartă cu fragi proaspete, că tot le ratasem culesul în vara asta. Totdeauna mi-au plăcut și fragii și culesul lor, înșiratul pe câte un fir lung de iarbă, ca mărgelele, dar pentru treaba cu înșiratul nu aveam prea multă răbdare că prea miroseau într-un fel... uneori mă duceam cu obrazul aproape de ele, de pământ și de vreun tremurici
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
bobițe atârnânde și care, în firava ei alcătuire, dacă o scuturi ușor, scoate un sunet aparte, care i-a dat și numele. Am fost posesoarea norocoasă a unor ani de stat la țară, când m-au entuziasmat tot felul de culesuri: de pildă, al brândușelor, toamna, de care îmi părea rău că li se spunea ceapa ciorii, probabil, de ciudă, pentru că erau atât de frumoase și, în același timp, otrăvitoare. Nici acum nu știu dacă e adevărat ce se zice despre
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
deal, unde apăreau toamna florile mov-lila, iar vara fragii, mai era un corn... un copac cu flori galbene, primul care pulsa a viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce eram cățărată în copac, vise întrerupte doar de către vreo albină ce venea prea aproape, că era plin de ele și de zumzetul lor, sau de vreo frunză prea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mai vechi au fost înlocuite de altele electronice; pentru producerea filmelor se folosește grafică computerizată, iar tehnicile de înregistrare digitală pot face ca discurile înregistrate acustic în stilul vechi să pară desuete; presa scrisă se bazează acum pe mașini de cules literele electronic și pe cuvântul procesat; versiunile electronice ale unei părți din presa scrisă sunt disponibile prin intermediul bazei de date a computerului și a compact discurilor. Astfel dispar distincțiile dintre tipurile de mass-media, deoarece noile tehnologii unesc tipărirea cu forme
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
plantele, umiditatea atmosferică, ș.a. Culegerea florilor se face cu ajutorul unui foarfece special, în perioada de maximă maturitate a lor, într-o zi însorită. Florile VIOLETA BIRO / 118 culese nu vor fi atinse cu mâinile goale, iar intervalul de timp dintre cules și prepararea remediului, trebuie redus la minim. Florile se introduc în farfurii sau boluri de sticlă cu apă de izvor și se lasă la soare câteva ore, până se ofilesc și transmit apei energia și forța de vindecare. Din acest
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cireșilor, caișilor etc.) care în plus prin parfumul emanat și prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul culesului strugurilor, prin cură se tratează mai multe afecțiuni combinate (urologice, ale glandelor interne și a tubului digestiv). 8. fondul apicol, constituit din peste 425 de familii de albine, care pentru prezent dar cu atât mai mult pentru viitor va contribui
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
numeral (cu valoare substantivală) în cazul acuzativ: Cartea nu era pe primul raft, ci pe al treilea. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: S-a așezat la rând în fața celor doi. * verb la modul supin: S-au dus la cules. * adverb: Vino aici! Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: Mergea/ spre cine îl chema. * adjectiv pronominal relativ: Copilul se ducea/ la care adult era mai vesel. * pronume nehotărât: Se ducea/ la oricine îl invita. * adjectiv pronominal nehotărât: Se ducea/ la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-și face bine treaba. * adverb relativ: Cum nu fost invitat/, nu s-a prezentat la întâlnire. C. CIRC. DE SCOP complement circumstanțial de scop propoziție subordonată circumstanțială de scop/finală Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Se pregătește pentru cules. * interjecție: El lipa-lipa prin cameră, pentru a nu-i deranja pe musafiri. * adverb: Mergea foarte încet pentru a nu se mări rana de la picior. * adjectiv: Era foarte atentă la explicații pentru a reuși să le comunice și colegilor. regent de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu-i deranja pe musafiri. * adverb: Mergea foarte încet pentru a nu se mări rana de la picior. * adjectiv: Era foarte atentă la explicații pentru a reuși să le comunice și colegilor. regent de tip verbal: * verb: Se pregătește/ ca să înceapă culesul în condiții optime. * interjecție: El lipa-lipa prin cameră,/ ca să nu-i deranjeze pe musafiri. * adverb: Mergea foarte încet/ ca să nu se agraveze rana de la picior. * adjectiv: Era foarte atentă la explicații / ca să reușească/ să le comunice și colegilor. Modalități de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: Are două articole de scris și muncește mult în vederea amândurora. * verb la modul infinitiv: Are două articole de scris și muncește mult pentru a le finaliza. * verb la modul supin: Se pregătește pentru cules. * adverb: De aceea a procedat astfel, pentru a nu-i implica și pe ceilalți în problemele lui. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Pleacă mai devreme/ pentru ca ceilalți să aibă un exemplu. * pronume relativ: Se străduiește mult/ pentru ceea ce și-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adevărata credință strămoșească nu după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru găsirea comorilor ascunse în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
noțiunea de durată și de evoluție pentru istoria țării noastre. Confruntat în timpul *preistoriei cu perioade climatice dificile și variabile, în care alternează faze glaciare și perioade mai favorabile, omul învață încet să folosească pe cît mai bine posibil mediul natural: cules, vînătoare, pescuit, unelte din piatră șlefuită, adăposturi sub stîncă formează cadrul său de viață. Pe la anii -600000, învață să folosească focul. Între -35000 și -10000, evoluția se precizează, pe parcursul perioadei *paleoliticului superior marcată de primele mari realizări artistice despre care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
esențială. Prezența vaselor de lut decorate cu ajutorul unei cochilii, cardium, a dat numele culturii numite "cardială". Ea se întinde pe ansamblul regiunilor de coastă mediteraneene, neatingînd mai mult de 100 de kilometri în interiorul teritoriului. Cardialii sînt încă atașați structurilor trecutului: cules, adăposturi sub stîncă, dar în același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă grîul și orzul. Există așezări în aer liber, sate abia conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și resursele solului, ținînd cont de posibilitățile tehnice ale epocii. Acțiunea de defrișare este, către această dată, ajunsă la limită: a merge mai departe ar însemna compromiterea gravă a echilibrelor naturale și a resurselor de lemn ca și cele ale culesului de fructe și ale creșterii animalelor. Pentru a continua sporirea producției agricole, trebuie obținut cel mai bun profit de pe pămînturile deja desțelenite. Atunci se dezvoltă asolamentul trienal; atunci se organizează pentru export, culturi mai rentabile decît cerealele: vie este marea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi cocoțat o puzderie de copii la vremea culesului. Se vedea însă, după felul împleticit și șerpuitor cum luneca pe apă, că această corabie care parcă plîngea cu lacrimi de spumă, rămînea fără mîngîiere. Rahila își plîngea copiii pierduți. Capitolul CXXVIII CABINA Ahab dă să iasă pe punte, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]