1,765 matches
-
du?? i seama de diferen? a de for? e, Valahia ? i apoi Moldova au acceptat suzeranitatea acestora. Ele au fost tratate �ntr? o manier? mult mai avantajoas? dec�ț orice ? ar? balcanic?. Sub suzeranitatea turc? , rom�nii erau consideră? i mai cur�nd alia? i dec�ț locuitorii unor teritorii cucerite. Neav�nd nici o putere protectoare că s?? i apere, rom�nii au dat dovad? de realism. Aceasta nu �nseamn? c? �i agreau pe turci; s? au afirmat ori de c�te ori au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr? principatele rom�ne �n drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul ? el al ? arigradului, primul dasc? l al slavilor de r? s?riț, spre visul de a sluji liturghia �n Catedrală HagiaSofia, cur?? at? �ntre timp de necredincio? i. Ori de c�te ori au trecut, au l? sat �n urma lor o d�r? de jaf, moarte, boli ? i ruine. Un stat rus centralizat �ncepuse s? se extind? �nc? de pe vremea lui Ivan cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
boli ? i ruine. Un stat rus centralizat �ncepuse s? se extind? �nc? de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, un fenomen remarcabil ? i unic �n istorie. De? i au avut parte pe parcursul acestui lung proces de d? ri �napoi, ? i?au recuperat cur�nd pierderile cu v�rf ? i �ndesat. Ru? îi numesc aceast? ne�ncetat? �naintare asigurarea securit?? îi. Dar acest lucru le provoac? vecinilor lor un sentiment de nesiguran??. Panslavismul nu a st�rnit niciodat? simpatii �n Polonia. El avea trecere numai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dec�ț s? m?n�nce, s? doarm? ? i s? fac? dragoste. Aceasta este firea lor. Evreii ? i str? inii fac ? ara s? mearg? �nainte. Cei care duc totul �n spate c�? tig? ? i bani, nu? i a? a? S? ar putea mai cur�nd spune c? rom�nii dau totul ? i nu iau nimic �n schimb�. Afirmă? ia lui a fost �nt�mpinat? cu gesturi ? i exclama? îi de aprobare. Cumnatul spuse: �Dar noi, evreii, s�ntem genero? i, le d? m �ntotdeauna ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de suferin?? ? i durere�51. �nt�lnirea lui Iorga cu Maria Tasu, �n v�rst? de mai pu? în de 17�ani la vremea aceea, a fost de natur? romantic?. Iorga a remarcat? o pe făt? , fiica respectatului pre? edinte al Cur? îi de Apel din Ia? i, Vasile Tasu, �n timp ce aceasta ie? ea dintr? un atelier fotografic. A fost cople? it de frumuse? ea ei ? i, m�nat de un impuls, a intrat �n atelier, unde a aflat c? față se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Italia că s? petreac? doi ani; iar acei doi ani erau meni? i s? dureze o via??? ntreag?. Iorga era at�ț de bine preg? țiț din lecturile sale pentru ceea ce urma s? văd? , �nc�ț c? l?toria a fost mai cur�nd una de recunoa? tere dec�ț de studii. Se va �ntoarce iar ? i iar �n Italia toat? via? a. Gusta totul cu linguri? a că s? văd? mai multe. S?a dus mai �nt�i la Vene? ia, ora? ul acela de vis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mi poate st�rni interesul dac? nu are biblioteci sau arhive�79. Materialele adunate �n Germania se refereau mai ales la Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin? a Principatelor. Iorga a r? mas medievist. Fire? te c? a scris o mul? ime de lucr? ri asupra istoriei moderne, dar, conform concep? iei sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecin?? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia lui �n cadrul Universit?? îi era periclitat?. A cerut s? fie primit �n audien?? de Take Ionescu, ministru �nv??? m�ntului. �ntrevederea lor a avut un caracter �ncordat. Take Ionescu l? a asigurat c? , at�ț timp c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar? de ?? răni. Trebuie s? ne muncim p? m�ntul (? i gospod? rîile) că ?? răni. M. Eminescu ... A intra �n via? a civic? nu trebuie s? devin? un mijloc de ob? inere a unor avantaje sau a celebrit?? îi, ci (mai cur�nd) de �ndeplinire a unei datorii formidabile ? i esen? iale fă?? de ? ara (oricui), f? r? s? te a? țep? i la vreo r? splat?. N. Iorga Iorga a ezitat mult �nainte de a?? i intitula cel de? al doilea volum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Se poate ajunge la o solu? ie constructiv? doar schimb�nd mentalitatea adversarilor; �n acest scop, at�ț rom�nii c�ț ? i ungurii ar trebui s? se pun? unii �n locul celorlal? i. Ceea ce este pu? în probabil s? se �nt�mple cur�nd. Sub domină? ia austriac? , Bucovina fusese ivadat? de ucraineni, germani ? i evrei. Iorga consideră Basarabia drept cea mai iredentist? regiune, �? inutul Mor? ilor� � al rom�nilor �ngropa? i �n cimitire ? i cel al cadavrelor vii8. Mul? i rom�ni considerau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? s�nt �nzestra? i cu calit?? i pozitive 21. Ar trebui că autorul acestei c? r? i, provenit dintr? o veche familie sefard? s? se m�ndreasc? cu leg? turile cu �Mama Spania� ? i cu latinitatea? Ar trebui mai cur�nd s? scoat? �n eviden?? faptul c? la fiecare evreu sefard din Rom�nia erau circa treizeci de evrei a? kenazi proveni? i din Leg? m�ntul de colonizare. Ceea ce ar trebui s? explice fenomenul respectiv. Noul stat rom�n era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
determinan? i ai comunit?? îi unei na? iuni. Evolu? ia conținu? ? i organic? a �rasei� ? i a �ideii� pe �sol� era pentru Iorga dovadă sigur? c? viitorul unei na? iuni nu este o repetare a experien? elor trecute, ci mai cur�nd o urmare fireasc? a acestei evolu? îi. Geniul original al na? iunii trebuie s? se dezvolte liber; amestecul str? în nu poate dec�ț s?? i d? uneze. Dac? aceast? con? tiin?? (acest �spirit�) se afl? �n captivitate, ea trebuie eliberat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i fă?? de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodat? c? este un g�nditor deductiv; a r? mas un impresionist ? i un na? ionalist romantic, bizuindu? se pe instinctele ? i pe spontaneitatea geniului s? u, fiind mai cur�nd o ilustrare a spiritului de fine? e al lui Pascal dec�ț al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria să oper? istoric? , Iorga afirmă c? �el era un judec? tor mai sever al ei dec�ț fusese vreunul din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
presă popular? englez? erau frapant de lipsite de rezerv? ? i de ra? iune (cu care britanicii se m�ndresc pe drept cuv�nt). Diferen? ele dintre presă din Occident ? i cea din Europa de r? s?riț ? ineau deci mai cur�nd de rang dec�ț de gen64. Aceste diferen? e vor deveni ? i mai pronun? ațe; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să pentru na? ionalismul cultural rom�nesc65. El i? a insuflat ziarului propriul s? u spirit ? i pu? ine dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga �i era greu s? opteze �ntre etică jurnalistic? ? i juști? ie, �ndemnul lui fiind mai cur�nd: �Noi sau ei! � A men? ionat odat? c? �po? i c? dea la pace cu moartea o singur? dat?: c�nd �? i dai duhul! � Voia s? continue tradi? ia jurnalisticii politice a lui Mihai Eminescu, dar f? r? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia să �n proz? , O via?? de om a? a cum a fost se �nscrie printre cele mai frumoase scrise �n limba rom�n?. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea fi mi? c?tor de frumoas? , dar poezia să era de o mic? valoare literar?. Iorga a scris numeroase piese de teatru ? i nutrea ambi? ia de a deveni un autor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu poate fi descris?; armata a tras la �nt�mplare cu tunurile asupra satelor r? zvr? țîțe. Articolele de fond ale lui Iorga au f? cut cur�nd necesar? protec? ia poli? iei. �n �Czernowitzer Tageblatt�, Take Ionescu declară c? �agită? ia antisemit? a lui Cuza� ? i �instiga? iile anarhiste ale lui Iorga � s�nt principalele vinovate de r? școală ?? rănilor 187. Iorga a reac? ionat invent�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de o valoare deloc de neglijat. Br? tianu era chibzuit, precaut, rezervat ? i g�ndea ca om de stat �n prefigurarea rolului lui Iorga ? i �n atitudinea fă?? de acest �instigator�. Iorga spunea c? �jocul politic al lui Br? tianu este mai cur�nd abil dec�ț frumos�. ?i c? �Br? tianu este lipsit de sinceritatea generoas? ? i de convingerile nobile f? r? de care nu po? i fi un adev? raț politician�14. Din p? cate, politica �nseamn? mai mult necesitate dec�ț sinceritate. Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ostil? ? i �ntr? o izolare aproape total?. Parisul, Londra sau New York? ul erau departe; dac? erau �n c? utare de cultur? ? i valori, evreii priveau cel mai adesea spre Berlin, unde se n? scuse Haskala, Iluminismul evreiesc. Ei priveau mai cur�nd spre aceste centre de cultur? pentru inspiră? ie dec�ț la �?? rmul nepervertit� ? i la lumea s? m?n? torismului. Vorbeau idi? , un dialect german. �n anii �50 ai secolului nostru, liderul evreu Nachum Goldmann vorbea, parafraz�ndu? l pe Goethe, despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
C�nt�ndu?? i totu? i c�ntecele aspre ? i jalnice, care sunau de parc? ar fi fost pline de toat? triste? ea stepei, c�ntece �n? l?�ndu? se �n aerul tot mai rece al toamnei, care avea s? se transforme cur�nd �n viscole, ultima noastr? ap? rare �mpotriva inerentei n? v?liri a du? manului�55. Iar tifosul exantematic se r? sp�ndea deja. Iorga a �ncercat s? interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, �lupt? torul�, �nsufle? it acum de �mplinirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au f? cut apari? ia la Ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
drept pedeaps? , exilat p�n? �n toamn? la M? n?știrea Bistri? a. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bun? educa? ie posibil? ? i nu numai de la Iorga. Nu felul �n care fusese educat constituia problema prin? ului Carol, ci mai cur�nd felul cum se comportă. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu �ncercatului cuplu regal. Iorga consideră c? Prin? ul Carol comisese �un act care nu trebuie f? cut dec�ț o dat? �. �n ziarul s? u, Iorga scria c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuplu regal. Iorga consideră c? Prin? ul Carol comisese �un act care nu trebuie f? cut dec�ț o dat? �. �n ziarul s? u, Iorga scria c? �nu vrea s?? l judece, ci doar s?? l iubeasc? �. Restul articolului arunc? blamul mai cur�nd asupra anturajului prin? ului dec�ț asupra acestuia 115. Dar cuplul regal consideră c? era necesar că imaginea Prin? ului Carol s? fie ref? cut? de un om a c? rui onoare era deasupra oric? rui dubiu. Astfel c? Regina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunii lui, ? i, gra? ie acestui fapt, se transform? �ntr? un fel de �str? mo? �. Astfel �nc�ț este datoria lui s? se pronun? e asupra alternativelor curente. �F? c�nd acest lucru, el nu?? i dep?? e?te sarcinile, ci mai cur�nd le �ndepline? te p�n? la cap? ț�. Iorga ? i?l amintea pe profesorul s? u A.�D.�Xenopol diferen? iind activit?? ile istorice, literare ? i politice�. �Eu nu v? d nici o discrepan?? �ntre ele�. Dup? care urma: �Cred c? �n societatea noastr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]