8,648 matches
-
Perului); în skr., susu și cahuapana „soare“! Adăugați și rom. sângur: lat. singul- comparabile cu sngi „soare“ în khasi (India). Cf. și scânteie, în (an) ~ sum. an „cer, cavitate“, în cor. „în, înăuntru“. Prof. I. Carstoiu Referință Bibliografica: AU AVUT DACII SUNETUL A (I) ? / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1376, Anul IV, 07 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
pe geto-daci, ca popor locuind în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de Sibiu în timpul săpăturilor pentru viitoarea autostradă Sibiu-Nădlac cu dovezi că zona a fost nu numai locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic și administrativ - loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic și administrativ - loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat. Acum se știe că statuile antice erau colorate, dar este dificil să fie determinată cromatică costumului, putem doar presupune că aceasta era susținută de nuanțele naturale ale materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din care rezultă studiul statuilor de daci aflați atât pe Arcul de Triumf al Împăratului Constantin Cel Mare ridicat în Romă, în proximitatea Coloseumnului, cât și în marile muzee ale lumii: Romă (Vatican) Luvru (Paris) Ermitaj (Petrograd) ș.a. Pe langă vestimentație, domnia sa analizează atitudinea meditativa a chipurilor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se regăsește în ținută domnitorilor, boierilor și a țărânilor alături de diverse documente și cronici pictate, jurnale, tablouri
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cuvintelor: cioáreci, s.m., pl. - Pantaloni de lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băștinașii înfofoliți în mițoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate. Asortate cu costumul de forme simple cu o gamă cromatică modestă bijuteriile și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuînd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
au contestat ideea continuității populației Daciei. De altfel cred că acest fapt l-a determinat și pe savantil Bogdan Petriceicu Hașdeu nu numai să se întrebe în cadrul omui dialog interior ci chiar să pună pe hârtie întrebarea retorica: „Perit-au dacii?” dându-și cu siguranta seama de importanța acestei teme fundamentale. Acum, pește încă un veac de când a fost pusă această întrebare, timp în care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neîndoios și categoric NU! Unul din argumentele forțe, pe lângă cel
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
reconstituirea sau chiar practicarea ritualurilor arhaice. *** Concluzii Analizând comparativ elementele costumului dacic și formele de port popular autohton, păstrate în colecțiile muzeelor se pot trage concluzii deosebit de interesante. Poate fi observată o continuitate uimitoare a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cai solari, Sunt mândria Orăștiei, primite de peste ani. Nume de femeie porți cu cinste, Orăștia mea cu nume însemnat, De tine îmi aduc aminte Și dacă alte locuri m-au chemat. La Orăștie și drumurile duc ,,la cer”, Poarta către daci ne stă deschisă, E neamul nostru-n fiecare piatră, Urma lor sfântă, nu e atinsă. Tu ești,,acasă” pentru mine, Oriunde-n lume m-aș afla, Graiul meu îl duc în vine, Dragă Orăștia mea. Palia de la Orăștie Cărturari orăștieni
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-aici nu trece timpul, nici moartea; numai vântul Și fragii mici la umbră se coc puțin mai greu, La soare șerpii mari își leapădă veșmântul Întinerind, adică: există Dumnezeu! Din locul ăsta dacii priveau până departe Văzând ce nu se vede la Pol, în Empireu Și-apoi plecau la luptă, la vie sau la moarte Cu zâmbetul pe buze: există Dumnezeu! Colea pe deal, în vis, pe tine te-am văzut Frumoasă ca
CREDINŢA LUI ROBU de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360179_a_361508]
-
Veți citi cu încântare! În Revista asta mare E Regatul ce-l iubiți! Al Cuvântului sorbiți Fără stavilă-n hotare! Veniți, fraților, veniți! Veți citi cu încântare... Și dacă... Și dacă ceva nu vă place, Citiți despre învățământ! Aflați că dacii nu au pace Și mulțumire în pământ! Așa transmite domnul Ursu, Citând student cu pana lui, Care, se pare, știe pulsu’ Românii sunt... ai nimănui! Și dacă vreți ceva cultură Nu mergeți pe la Ateneu! Nu sunt miniștri buni de gură
VENIŢI, FRAŢILOR...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359812_a_361141]
-
miniere m-a încurajat și mi-a dat unele sfaturi utile pentru început. Șeful carierei m-a repartizat la un sector neproductiv, dar de o importanță deosebită pentru producție. Era vorba de drumurile din carieră, cele pe care circulau acele DAC - uri de 55 tone dar și cele de 100 tone. Fără a mai vorbi de multiplele utilaje de lucru; fandrome, LK - uri, buldozere, autobasculante de 16 tone, autobuzele pentru muncitori. Pentru toate acestea trebuia să asigurăm drumuri pe care minereul
1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
-
pânze de păianjeni sunt ochii tăi!„ Strigă și se sparge în ecouri: Ca un foc de artificii unele, altele peșteri, Printre stalagmite Strig eu, eu, eu... se aude Din adâncuri Noi, noi, noi... Străină mi-e poezia mea. POEMUL UNUI DAC Iubito, Ne-am întâlnit ultima oară Pe Columnă, Când ai venit să-mi aduci Căciula de tarabostes Căzută în praful imperiului. Mi-ai ascuțit sabia, sica, cu privirea Ochilor tăi plini de mânie împotriva celui care M-a închis în
CARTEA CU PRIETENI XXXXII- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359865_a_361194]
-
și k prin h ' că în regiunea Toscana unde casă se pronunță hasa. Lat. sparus era un alt soi de sulița cu numele provenit din i.e. *spar că și engl. spear „idem“ și se vede aici par al nostru, al dacilor, pe care-l găsim și în parc explicat că provenind din prelatinul * parra „prăjina“. Vom vedea relația imediat. Firește este și acesta un reflex al focului par, por, pară, pur, dar și al soarelui pari în yupultepec, baure etc., varianta
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]