3,132 matches
-
dintelui de lup”, întâlnit mai ales pe obiectele de mici dimensiuni, cum ar fi vasele de lemn, folosite în gospodăria țărănească. în legătură cu acestea se cuvine să reamintim un episod istorico-legendar relatat de Herodot. Regele sau șeful unei uniuni de triburi dacice, Dromichetes, îl ia prizonier pe regele macedonean Lysimach, împreună cu nobilii săi. Conducătorul dac le dă prizonierilor să mănânce din vase de aur sau argint, pe când el și ai săi se ospătau din vase de lemn. Trecând peste semnificații, subliniem atestarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
numit Drăghia, s-au descoperit resturi ceramice care aparțin culturii Protocucuteni-Gumelnița, aspectului Stoicani Aldeni și culturii Cucuteni A2. Pe stânga pârâului Lupeița, la circa 330 metri, la est de așezarea precedentă, s-au descoperit resturi ceramice care aparțin La Tène-ului dacic. De altfel, zona Brădeștilor, populată de dacii liberi în primul rând de carpi a permis în timp accentuarea elementului tradițional, aici păstrându-se ceramica neagră și, mai târziu, 148 fiind receptată și cea roșie, de factură romană. Pe parcursul Evului Mediu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Din trista împletire a unor cauze de ordin economic vânzări tot mai slabe datorită concurenței și dezinteresuluicu cele de ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina fiind înălțată acolo pentru a apăra ceva, împotriva cuiva. Nimeni nu construiește ziduri și turnuri pentru frumusețea priveliștilor. Urmele materiale stau mărturie a unor timpuri îndepărtate, când aici au trăit oameni, au iubit, au luptat și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au tras la jug polonii invadatori, puși să sădească o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească pe tălpi o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al cântecului dar și al apei, conține impetuozitatea poeziei inițiatice, „într-o limbă aspră și veche”. Aurul asociat cu cântarea caracterizează vibrația sonoră celestă, transformată în strălucire minerală, lumina omnipotentă a spiritului. În același sens, paradisul elen și mai ales dacic apar ca orgie de forme luminoase, care și pierd conturul, unificând regnurile, elementele, htonianul cu uranianul, palpitând de fiorul vieții terestre. În Grecia stelele sunt „ochii de-aur pe ceruri”, în Dacia norii oferă pământului „flori de aur”, stelele pot
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tremur sinte peste râu. Argint e pe ape și aur în aer”, versul magic din Mortua est conjugă cele două elemente, argint și apă, congenere în imaginația alchimiștilor dar și a lui Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și acela dacic din Memento mori inundă cu argint topit albia râurilor într-un extaz al transmutației elementelor. Dacă „în nopțile-argintie a fi râu e-o fericire”, iar undele au glăscioare de argint, mitologia dacică încorporează și mai amplu metalul bivalent, un metal-apa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și acela dacic din Memento mori inundă cu argint topit albia râurilor într-un extaz al transmutației elementelor. Dacă „în nopțile-argintie a fi râu e-o fericire”, iar undele au glăscioare de argint, mitologia dacică încorporează și mai amplu metalul bivalent, un metal-apa. Metalul lunar al elementelor primordiale, argintul, poate smulge morții imaginea istoriei antice, trecând din sfera materiei în aceea a gândului, a conștiinței. Civilizațiile moarte, Egiptul și Dacia își derulează sub imperiul luminii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
viziune contemporană ceea ce trebuie considerat ca esential sub raport valoric a subiectelor abordate În Înțelegerea contemporană. Un exemplu este menționarea unor școli literare protoromâne funcționale după retragerea aureliană din Dacia romanizată. Se Întrevede situația că după retragerea romană, În ținutul dacic nu a rămas o pustietate; a existat o existență civilizată, o spiritualitate ce a continuat În forma de astăzi. Revelarea unor creații protoromâne combate “pustietatea” din sec. al IV-lea așa cum se susține În descrieri neavizate. A existat o cultură
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
este trimisul (nu unsul) lui Dumnezeu pe Pământ. El se crede urmașul “monarhului ascuns”, o falsă ipostază în poliarhie. Așa procedează Negru-Vodă cu Manole. Locul de închinare nu se ridică la întâmplare: el este consacrat. Acolo a fost un templu dacic - putem presupune, după vechimea baladei. Părăsit de urmașii “lupilor”, locul de închinare este bântuit de Cel Rău, după cum îi povestește ciobanul lui Negru-Vodă: “Ba, Doamne,-am văzut/ Pe unde-am trecut,/ Un zid părăsit/ Și neisprăvit./ Cânii, cum îl văd
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Valeriu Cavruc din Sfântu Gheorghe. Materialul de la Ariușd nu e publicat. Tone de materiale se află la Muzeul Național Secuiesc. Am văzut saci sigilați, plini cu ceramică pictată. Muzeul Carpaților Răsăriteni nu este monoetnic. Nu avem sediu, nici bani. Cetatea dacică de la Valea Zânelor-Covasna este în pericol de dispariție, dacă nu se fac lucrări de conservare. Pădurea a fost rasă de furtună și pământul alunecă. S-a lansat proiectul Euroart cu 600000 de euro pentru toată România. Toți ne înghesuim cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se călugărește la Mânăstirea Antim din București. Pleacă apoi la Căldărușani. Ultimii 19 ani și-i petrece la Cernica. În limba veche, «argat» însemna slujitor pe lângă casele boierești, cuvânt din aceeași familie cu «argea» - război de țesut, termen de origine dacică. Toată viața, părintele Ilarion a fost un argat al celor suferinzi care credeau că poate alunga diavolul din mințile lor. Preot de leac L-am văzut în noiembrie 1998. O umbră în sutană neagră se ruga continuu. Rugăciunea era întreruptă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sculptorul Gheorghe Stănescu. Prof dr. Done Șerbănescu, deși s-a pensionat, a rămas să cerceteze istoria străveche a zonei Oltenița și și-a păstrat vechiul birou din cadrul Muzeului Civilizației Gumelnița. are pe masa de lucru o nouă carte, despre monezile dacice găsite în județul Călărași, datând din sec. Al - II -lea - I î.Hr. Statornic al locului, fascinat de munca sa, rămâne o emblemă a Olteniței și un om de condei. Domnul Done Șerbănescu , în tinerețe Clădirea Muzeului Civilizației Gumelnița, str. Argeșului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
apropie de "ferma de imagini" pe care încerca s-o realizeze Ion Caraion: Când toamna își va fi măritat aurul și fumurile/ Gleznele tăcerii vor fi netezit amintirii, drumurile./ Veghea, în nopți reci, va fi salbă de neliniști tremurânde"144. Dacica lui Teodor Cazaban este un poem ce aduce pe final sugestia eroismului "bun de prins în suliți!" Nu lipsește nici Geo Dumitrescu al cărui poem Declin este unul despre moarte și speranță a renașterii. Deși nu întotdeauna de calitate, poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Pasărea urgiei, 139, 141, 224 Trotuarul din memorie, 147, 149, 224 Vizită celestă, 142 Viziunea de la no. 7, 142, 148, 224 Cassian, Nina, 46 Cassian. Nina Golful nesigur, 47 Halucinație intenționată, 47 Sufletul nostru, 47 Cazaban, Teodor, 89 Cazaban. Teodor Dacica, 89 călătorie, 43, 119, 120, 122, 128, 140, 142, 150, 154, 164, 181 Călinescu, G., 40, 53, 54, 55, 60, 87, 91, 92, 94, 95, 112 Cărtărescu, Mircea, 30, 200, 201, 205, 213, 219 Cărtărescu. Mircea Poem de amor, 213
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sursă În parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci și pe unități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Branului, Țara Oltului, Covasna și Țara Hațegului”. Aspecte importante ale civilizației pastorale În zona analizată sunt oferite de cercetările Întreprinse se doamna Lucia Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului român și din cea ulterioară. Amintim doar, că În arealul Carpaților Meridionali, respectiv În Țara Hațegului, se află complexul de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului român și din cea ulterioară. Amintim doar, că În arealul Carpaților Meridionali, respectiv În Țara Hațegului, se află complexul de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista și Decebal și apoi pe cea a Daciei romane; e) O abundență de monumente istorice și de arhitectură, inclusiv de tehnică și arhitectură populară; f) Numeroase și originale zone etnografice și folclorice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
destul de echilibrată a acestora În teritoriu. În mod fericit se adaugă și structura foarte diversificată a acestor resurse, aspect de mare importanță În turism. Evidențiem astfel elementele structurii materiale cum ar fi: a) Vestigii ale culturii antice (cetăți și așezări dacice, castre romane, așezări din epoca de formare a poporului român etc.), vestigii ale culturii feudale (cetăți și castele feudale și țărănești, biserici, monumente istorice și de arhitectură etc.), vestigii ale epocii moderne (baraje, obiective socio-culturale și industriale, baza materială specifică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
special aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul poate evoca măreția trecutului, plin de legende și cîntat de numeroși scriitori și poeți. În acest areal, contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sarmisegetuza de pe Dealul Grădiștei (cca 1200 m altitudine) din Munții Orăștiei - capitală a Daciei ce ocupa un spațiu de 30000 m2 pot vedea la fața locului ruinele zidurilor, complexul de sanctuare (incinta sacră) printre care și cel al renumitului calendar dacic, apoi urmele așezărilor civile. În arealul Carpaților Meridionali au fost descoperite pînă În prezent peste 23 de cetăți dacice și numeroase alte așezări din această perioadă, după următoarea distribuție: Alba - 4, Argeș - 1, Brașov - 1, Caraș-Severin - 2, Hunedoara - 8, Gorj
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
30000 m2 pot vedea la fața locului ruinele zidurilor, complexul de sanctuare (incinta sacră) printre care și cel al renumitului calendar dacic, apoi urmele așezărilor civile. În arealul Carpaților Meridionali au fost descoperite pînă În prezent peste 23 de cetăți dacice și numeroase alte așezări din această perioadă, după următoarea distribuție: Alba - 4, Argeș - 1, Brașov - 1, Caraș-Severin - 2, Hunedoara - 8, Gorj - 1, Mehedinți - 2 și Sibiu - 4. Din rîndul acestora enumerăm cetățile dacice de la: CÎlnic, Cugir, Pianu și Săsciori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pînă În prezent peste 23 de cetăți dacice și numeroase alte așezări din această perioadă, după următoarea distribuție: Alba - 4, Argeș - 1, Brașov - 1, Caraș-Severin - 2, Hunedoara - 8, Gorj - 1, Mehedinți - 2 și Sibiu - 4. Din rîndul acestora enumerăm cetățile dacice de la: CÎlnic, Cugir, Pianu și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), RÎșnov (Brașov) pe care marele geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt fie sub forma castrelor, a unor așezări
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]