1,965 matches
-
rugăciunii, am putea să amintim și „Rugăciunea din amurg”, în care simțim, pe de o parte, teologul ortodox, pe de altă parte, o oarecare renunțare sau împăcare cu situația dramatică prin care trecea poetul: De viforele vieții ei sunt acum deșerți, Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce rămâne? Zdrobita rugăciune la mila Ta, stăpâne, Sunt și eu printre morți rugându-mă să-i ierți. Adâncul misticism al lui Nichifor Crainic, ca și credința care l-a susținut permanent le regăsim
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
cea mai evidentă manifestare a vieții biologice - și duna deșertului există o singură diferență: lentoarea ultimei. Dar ambele Înseamnă negentropie - condiția vieții! -, entropia - condiția morții - fiind amintita platitudine nemișcată, fie chiar cu minimul de viteză... uniformitatea adică. Între mare și deșert e și o punte: avem dune la doar câțiva metri de mare: la Agigea. Și un element comun: oxigenul, legat de hidrogen - apa - ori de siliciu - nisipul. Culmea, oxigenul cu a sa foarte mare entropie (adică, „filosofic“, moarte) standard, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cazul concret, al subiectului de astăzi, pare-se că aluzia la Barnovschi cade la rădăcina zidului vechiului meu demers chiar dacă, În intenția mea, nutrește pretenția de a deveni material refolosibil Întru Înălțarea pe mai departe a unui zid drept. Pretenție deșartă, după cum nici acei dinozauri n’au devenit strămoși pentru mamifere, acelea care le erau deja contemporane... Să fiu și cinic, dar obligat de aceeași bază, aceea a istoriei naturale. Evoluția, indiferent unde se petrece, lasă În urmă victime, Întotdeauna nevinovate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de bumerang, dar care nu se Întoarce În capul cui l’a aruncat, ci În cel al urmașilor. Și totuși omul e doar o specie, una dintre cele aproape două milioane găzduite de Terra. Dar singura cu pretenții de demiurg. Pretenții deșarte dacă ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar o specie, una dintre cele aproape două milioane găzduite de Terra. Dar singura cu pretenții de demiurg. Pretenții deșarte dacă ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crede, ca și același Nică, cum că apa nu-i bună nici În ciubote... Și așa, rămân Între băuturi, spre a da În vileag niște taine ale noastre, ale lichidelor care conțin apă. Chestia cu memoria nu e o vorbă deșartă, iar amicul Cristi a ciulit urechea la „șoaptele“ apei - aceeași - culese din fântână, respectiv dintr’un foraj cu mult mai adânc, pentru a afla că și eu am un biocâmp, ca și voi, iar acela e cam deficitar În fântână
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
celui de-al doilea război mondial. Cei mai mulți dintre ei fuseseră formați în tinerețe, încă înainte de război la Școlile Normale din Făgăraș și Sibiu. Acuma păstrau legătura între ei schimbând informații politice interne și externe în speranța, ce se va dovedi deșartă, că într-o zi tot vor veni americanii să pună lucrurile la punct pe aici pe unde, și cu sprijinul lor se stricaseră prea multe. Dar americanii, acei ce mai știau că existăm, ne uitaseră cu totul. Și nu-și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pierdută după iubita moartă în tinerețe, dar devenită prezență subiacentă în conștiința sa poetică? Iubita are valențele îngerului, iar imaginea ei este una dătătoare de lumină, înviorătoare ca atmosfera dimprejuru-i, făcându-l pe creator să-și uite melancolia: Este Ea. Deșarta casă/ Dintr-odată-mi pare plină,/ În privazul negru-al vieți-mi/ E-o icoană de lumină.// Și mi-i ciudă cum de vremea/ Să mai treacă se îndură,/ Când eu stau șoptind cu draga/ Mână-n mână, gură-n gură111. Strofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
morală cu una istorică, referindu-se la o figură exemplară a trecutului național, și toate acestea cu cel puțin zece sau douăzeci de ani înainte de Bălcescu". "Tema morală" este bine cunoscuta "fortuna labilis": "Așa este că toate lucrurile lumii sunt deșarte, o umbră, un vis, o apă care curge..." "Tema istorică" ar constitui-o privirea admirativă spre trecut, înțeles ca temei și reazim al evoluțiilor viitoare. În epocă, "testamentul" a făcut vâlvă, a stârnit polemici și a lăsat fără răspuns cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
păreau mai degrabă crescute și întreținute de niște forțe malefice, supraomenești, diavolești, care-i ardeau în adâncul ochilor. Iar, pe chipu-i urâcios se citea ambiția nemăsurată, ura, trufia, disprețul, mânia, setea de sânge, lăcomia de aur și de glorie deșartă. Timur Lenk l-a privit și, turbat de imaginea pe care-o citea, i-a strigat revoltat: Italianule!... Unde te crezi dumitale? Între papii de la Roma, pe care i-ai păcălit și ți-au plătit pentru acea galerie de portrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
transplant sunt rugați să completeze un formular (chestionar) și să-l înainteze la o adresă anume. Nu ne bântuie invidia, dar ne doare vânzarea de iluzii unei fragile categorii de pacienți, pe care ar trebui să-i protejăm de speranțe deșarte. Toate centrele care practică transplantul de insule Langerhans nu omit să menționeze că procedeul este încă experimental și nu reprezintă o terapie curentă.. În concluzia acestui capitol, apreciem cum se cuvine progresul în direcția transplantului de insule Langerhans, pe care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe pământ deșert, ci Întrun mediu populat, preexistent, organizat În cnezate și voievodate. Autoritatea ungară s-a impus treptat, prin numirea mai Întâi a unui comite peste cele două voievodate românești, recunoscându-le și nu substituindu- se lor. Pe la 1365 voievodul Balc a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
un anume sens al educației ne-a făcut tributari. Nu revolta, ci dezvățul ca pregătire pentru alte moduri de a vedea. * Urletul omului care își vede viața ratată ia în timpurile noastre chipul fugii față de moarte; un chip al speranței deșarte, de altfel. * Puținele imagini despre moarte și modul impersonal în care aceasta este tratată au condus la ivirea sentimentului de nemurire. Ca urmare, toți mai mulți oameni mor neîmpăcați. N-am văzut morți (pe stradă) în Italia, ca de altfel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
multe teritorii printre care: Northern Territory (NT) și Australian Capital Territory (ACT). 14 FASCINAȚIE NATURALĂ Lumea stranie a acestui pământul sălbatic și neprimitor inspiră nedumerire, cu relief variat prin vastitatea Întinderii din care două treimi aride sau semiaride, mai mult deșert decât orice alt continent, dominat de arșiță și praf roșu Închis, numit „inima singuratică a Australiei”. În schimb linia de coastă este foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare; În afara Golfului Carpentaria și a Marelui Golf Australian, sunt foarte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rădăcinile plantelor. Multe formațiuni prezintă dungi transversale, care indică depunerea straturilor de nisip și orientarea lor variabilă pe măsură ce dunele și-au schimbat forma și locul. Vântul ce mătură deșertul modifică permanent peisajul creat de nisipul fin, scoțând la 21 Marele Deșert de Nisip, situat În nordul Australiei de Vest (suprafață de 340.000 km2, reprezentând peste 40% din teritoriul continentului) are caracteristici specifice zonei: nisip roșu intens, temperaturi de peste 40o C, precipitații relativ ridicate, furtuni ocazionale, floră (ierburile spinifex) și faună
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
epocă 96. William Jantszoon nereușind să găsească mirodenii, aur sau argint, pierzând și o parte a echipajului În altercațiile cu localnicii (1606) pe malul vestic al Peninsulei Capului York, a spus despre Australia că este „În cea mai mare parte deșert, cu sălbatici negri și cruzi...” 97. Dirk Hartog, căpitanul de pe nava „Eendracht”, a acostat pe insula din Golful Rechinilor; Peter Nuyts (1616) a ratat Întoarcerea ajungând la 1600 km În interiorul Marelui Golf Australian. Rezultatul acestor lovituri și ratări a fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pierzaniei” care-ți Învăluie mintea și „buzunarul”... Puțini păreau fericiți de norocul neașteptat, cei mai mulți cu fețe supte și priviri crispate, intrați Într-un astfel de carusel nu se mai puteau desprinde de la mesele de joc, mărind disperați miza, În speranța deșartă că și vor reface uriașele conturi pierdute!!! După o Încercare efemeră la un automat, distracție care m-a costat o sută de dolari, m-am limitat să privesc, câteva minute și să beau un pahar rece de șampanie oferit cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
s-a vîndut, și din istoria lui Petru Maior despre începutul românilor, care la noi este clasică în feliul său, la 1812 tipărită, încă la 1833 era lăzi pline de exemplare nevîndute. Iată că pofta de cîștiguri ar putea fi deșartă! Prețul Foii va fi pă jumătate de an, 2 fl. 24 kri. argint, iar pă an întreg 4 fl. 48 kri. arg. cu posta, iar fără posta numai 2 fl. pă jum. de an, și 4 fl. pă un an
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dobândă (NT.1648: 33v)31 b. se păcatu fi-va faptu(CB.1559-60: 294) c. mare lucru fi-vrea știutuc'au isprăvitu (CC2.1581: 310; Stan 2013) d. de n'ați avea urâciune, fi-vreați știindusă știți că și voi aceștii lumi deșartă vă priceștuiți și realeloru ei (CC2.1581: 470; Stan 2013) e. obida rrea, o, iudei, după cuvântu amu fire-aș ascultându voi (CV.1563-83: 1r;Stan 2013) În structura modală [putea + infinitiv scurt], inversiunea afectează verbul modal, ceea ce arată un
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de plăcerea de a privi mulțimea - una dintre marile satisfacții, de un egoism sublimat, ale cercetătorului de teren. Prin călătoria spre locurile de pelerinaj mi-am cunoscut mai bine țara mea, România ; o Românie profundă, reală, fără fard și iluzii deșarte. O iubesc și mai mult după aceste experiențe, dar fără multă speranță pentru viitorul său apropiat. și, mai ales, am cunoscut o mulțime de oameni legați de aceeași pasiune : pelerinajul. Cu unii dintre ei am legat prietenii efemere, dar profunde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ezoterică, omul "o picătură de lumină căzută din inima zeilor" (Edouard Schuré), reface în lumea contemporană drumul în sens invers către creatorul său, în amestec de suferință și dorință, încercând să-și păstreze liberatea. Umbra materiei acoperă primele capcane. Gloria deșartă ascunde țelul. Teribila dilemă pusă de Sphinx celor care aspirau la domnie în Teba era: ghicește sau mori! Secretele științei, parte integrantă a credinței, sunt cele ale vieții, să domnești sau să servești, să fii sau să nu fii. Rege
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în doi, niciodată în trei”. Îi convenea, zic eu, tocmai scăpase din brațele Mariei Walewska. Am auzit că prin ordonanța Boc se anulează toate categoriile de sporuri, dar că se introduc două sporuri noi: pentru minte scurtă și pentru promisiuni deșarte. Deja toți membrii guvernului le-au primit. De bucurie pentru așa dar, Ileana lui Cocoș vine cu propriul program anticriză: din patriotism cică, să-ți lași desaga cu bani în Bucureștiul transformat în loc de desfătare. Ce zice Ileana pare o glumă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zică cineva că nu suntem viță nobilă „geantă latina”, dom'le! Suntem, la fel ca Roma antică, un stat bazat pe relații clientelare, facem foarte multă gălăgie, suntem divizați, ne aprindem repede și ne stingem tot așa, înflorim în laude deșarte, așteptăm pomeni și alergăm după putere ca mânzul după iapă. Nu mai amintesc de lupanarele Romei, și nu știu de ce n-am fi luat și noi apeductele, drumurile lor, unele folosite și astăzi, cimentul lor, ca să fortificăm societatea românească. Atât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
regăsește îndreptățită nu numai din punct de vedere personal, ci și social și politic. Cele zece porunci legionare, o coborâre în practica vieții de toate zilele a poruncilor creștine, te feresc de actul înșelăciunii mediului plin de ispite și lucruri deșarte, de activități necontrolate și de risipirea cea fără finalitate în eternitatea divină. Porunca I - Nu crede în nici un fel de informații, de vești, de păreri, despre Mișcarea Legionară, citite în orice foaie ar fi, chiar dacă pare a fi naționalistă, sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Căci orice crimă, orice faptă reprobabilă este aruncată în spatele legionarilor, prezentați ca exponenți ai răului din țară și de pe pământ. Am ajuns la școală obosiți și flămânzi, cu gustul amar al trădării săvârșite de Antonescu pentru dorința sa de slavă deșartă, lumească. Părintele Morărescu a dat dispoziție la bucătărie să ni se aducă ceai cald și să ni se deschidă dormitoarele. Picioarele ne erau înghețate și ude. Ne-am schimbat hainele și ne-am băgat în paturi. Am dormit până seara
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]