1,932 matches
-
-o Samuil Morariu Andrievici, Mitropolitul Bucovinei de mai târziu, vorbind despre „Istoria fondului religionar gr - or din Bucovina”, publicată în „Calendarul Bucovinei” pe anul 1874. Al treilea conferențiar a fost Ion Drogli, care a vorbit despre „Chipul cum poate învățătorul deștepta și înainta dragostea către națiune”. Miron Călineascu conferențiază despre „Încreștinarea românilor”, conferință publicată în „Calendar” pe anul 1875. Ion Gh. Sbiera mai ține a doua conferință despre „Originea românilor”, publicată tot în Calendarul anului 1878. Prof. Ion G. Sbiera își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
James Darmesteter, Jacob Wackernagel, și titluri de lucrări de specialitate. Asemenea traiectorii și interese l-au determinat să susțină în repetate rânduri necesitatea studiilor de iranistică pentru cultura română: „Este un vechi vis al nostru, să vedem într-o zi deșteptându-se, printre cercetătorii români, interesul pentru studiile iranistice șs.m.ț. Prin ce a luat și a dat Bizanțului, civilizația iraniană (îndeosebi cea a sasanizilor) interesează direct istoria civilizației românești. Prin sectele religioase, cu rădăcinile în Persia (d.p. bogomilismul), cultura
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
poezie, "Chemare", considerată dușmănoasă, pentru care va fi condamnat la 8 ani de închisoare, așa cum Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru poezia "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane", pedeapsă comutată ulterior la temniță pe viață. Pentru intonarea imnului "Deșteaptă-te române", sentința a fost: 6 ani de închisoare (document 132), pentru datul cu părerea "necorespunzător" numai 7 ani (document 133) etc. Deținerea de cărți "interzise", în opinia regimului, era considerată o crimă. Un medic (document 142) este condamnat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condamnați politic, doar pentru ca Securitatea să-și demonstreze astfel utilitatea și eficacitatea. A întîlnit un bătrîn muncitor sondor, care primise 9 ani de muncă silnică, pentru că îmbătîndu-se la cîrciumă cu ortacii, în ziua de salariu, s-a apucat să cînte "Deșteaptă-te române"! Un caz asemănător a fost la mine în sat, a primit numai 6 ani. Un învățător era condamnat la moarte, pentru că elaborase un "proiect de eliberare a României", iar patru preoți au primit ani grei pentru că îi împărtășiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aflăm marea nefericire care îl urmărește pe cel certat cu Domnul prin mînia purtată omului de un alt semen. Frica și prostia, alte păcate groaznice pe care creștinismul le respinge. Așa cum grijile nu te lasă să dormi sau, brusc, te deșteaptă la o bucată de noapte, la fel poate să se întîmple ca și de pe urma fericirii să te pomenești treaz în toiul nopții. Așa se va întîmpla la Jilava, mult după primirea botezului, celui convertit la dreapta credință. E într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu miracolul propriei tale ființe, Întrezărite abia, și pentru puține secunde, În acea pulsație a unei viziuni neîncrezătoare În sine, deoarece, cum spuneam, noi, oamenii moderni și „păgâni” am pierdut nespus de multe lucruri, privilegii ale celor ce scriau și deșteptau miturile; nu numai legătura cu zeii, ca și oportunitatea de a-i Întâlni, de a te „izbi” de ei În mijlocul unei Încăierări sau dileme de sânge, dar și credința În posibilele miracole: cele ale naturii și ale vieții „de aici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae Labiș.. Vă trimet din București o c.p. primită, prin care cineva Îmi cere Monografia să o vadă. Vreau să vă arăt cât interes deșteaptă ea: o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. Știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
plictisite în jos. Și azi mai sunt unii ce-și aduc aminte cu cvasi-nostalgie de micii și berea care „se dădeau” apoi, în scuaruri și parcuri, și nu e nimic uimitor în aceasta; oamenii, miile și sutele de mii, o dată deșteptați din șocul ocupării României, din „uitarea decisă” a Occidentului, aveau dreptul la viață și îl foloseau, acest drept, cum puteau. Mulți occidentali și chiar mulți emigranți români își închipuiau starea populației sub tiranie ca o masă de indivizi triști și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din afunde convingeri marxiste și pro-sovietice foile vremii, politice și literare. Ani de zile cronicar en-titre la Scânteia -, când, acolo, câteva rânduri puteau nu numai să spulbere un nume și să-l ofere interdicției de semnătură, dar, uneori, chiar să deștepte asupra acestuia „vigilența organelor de resort”! Apoi, la începutul anilor ’60, după fuga lui P. Dumitriu, redactor-șef al Vieții Românești, cronicar la Gazeta literară etc. E adevărat că în a doua parte a perioadei ceaușiste el s-a retras
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca intermediar, aproape un misit inteligent, perseverent, un mediator care încearcă să împace tabere ce se află în conflict. Astfel, el a ridicat cea mai mare ambasadă a Chinei în Europa, și în acest fel, cu ajutorul marelui imperiu care se deștepta din amorțeala dogmatică lăsată de Mao, a reușit să se infiltreze și în „cearta Vietnamului”, ceartă și război care a creat celui mai puternic și orgolios stat al lumii, SUA, o rană și tulburări enorme, nestinse definitiv nici până azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Vintilă, studentul din anul șase la Medicină, din Cluj, exmatriculat și condamnat la cinci ani de pușcărie, la sfârșitul anilor ’50, deoarece îndrăznise să intoneze sub balconul profesorului de psihiatrie Pamfil, împreună cu un grup de studenți, după protocolarul Gaudeamus, și Deșteaptă-te române! Și alții... În vara lui ’67, m-am întors din nou la Lugoj, Wilma tante, energică, îmi gătea și avea grijă de mine - tata era mort, mama era la București și lucra la Asigurări, iar vara, la mare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cineva strigă Allah Akbar! Identitatea ucigașă e întărâtare, și aceste două caracteristici ale identității sunt direct proporționale una în raport cu cealaltă. Nu în Țara Sfântă, prevenea Flaubert, trebuie să te duci ca să devii credincios". Cu siguranță, nu. Dar pentru a te deștepta ori pentru a afla dedesubturile unor lucururi nu poți face nimic mai bun decât să dai o raită pe acolo, chiar dacă ai de înfruntat înțelepciunea negativă a națiunilor. Simbolic e tot ce unește părțile separate (de la grecescul sumballein "a pune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și pășind spre viitor (...). Orice raclă de altminteri, Mihail Sadoveanu, e prea mică pentru mărețul tău duh creator, orice mormânt o criptă meschină pentru granitul uriaș din care e zămislită opera ta" (Contemporanul, 27 octombrie 1961, nr. 43). IX Pot deștepta interes, dincolo de literatură, diverse texte miscelanee (circumstanțiale), unele cu suport biografic. Într-o scrisoare-concept, din 1926, destinată unui "iubit prietin" (Octavian Goga), ieșeanul care, mai mult de două decenii, stătuse "departe de frământările politice, fără însă a fi străin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se apropie de mănăstire pentru odihna nopții. ceasornicul care bate, dar nu se vede. 17 Iunie [AGAPIA-VĂRATEC] După ce am dormit în odaia curată a arhondaricului cu ziduri groase de 6 palme, ziduri de cetate, după ce peste noapte am fost deșteptat de sunetele clopotelor, ne-am trezit în lumina mare a soarelui care năvălea pe fereastră. Lăstunii din ajun făceau în stoluri aceleași arcuri în jurul turlei mănăstirei, cu aceleași țârâituri cristaline. Sufragiul ghebos, frate, cu ochi ascuțiți ne poftește la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Leibnitz în Noua încercare asupra înțelegerii omenești; și aceia a școalei dela Port-Royal-des-Champs. Cea mai complectă e a lui Leibnitz. După această teorie, ideile există a priori, se nasc cu noi, dormitează în spiritul nostru, iar impresiunile din afară le deșteaptă. Materialiștii, dinpotrivă, se sprijină pe o teorie cu totul contrarie: după ei, ideile provin din impresiunile primite de simțuri. Înaintea impresiilor primite de simțuri, spiritul e absolut fără idei. Partisanii acestei teorii: Aristot, Epicur, Lucrețiu, scolasticii, Bacon, d'Holbach, Locke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmi sunt de dragi, o Caucaz, și copilele tale sălbatice, și vrednicia războinicilor fiii tăi, și, deasupra piscurilor tale, adâncimile străvezii ale azurului, și glasul pururi înoit al furtunii, fie că mugește pe piscuri, fie că tună în prăpăstii, tunet deșteptând și chemând alt tunet ca glasul străjilor în puterea nopții... Sălbatice sunt semințiile acestor sălbatice prăpăstii. În luptă se nasc, pentru lupte cresc. Copilul întră în viață luptând; războinicul își isprăvește datoria luptând. Copilul, chiar copilul nu cunoaște mila. Credincioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din fața hotelului Rița, împodobit cu diferite figuri fantastice de omăt, se chiamă Apituka. Valeria a citit o carte scrisă de un romancier Osetin Arsen Cațoev, tradusă din limba osetină în rusește. Multe expresii și cuvinte ale poporului oset ne-au deșteptat prespusuri asupra originii lui. Mamaliga nana (mamă) Slomie, Sofi (nume proprii de femei), opinca drept încălțăminte, broboada, torsul lânii (dovadă că sunt oieri); însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fie de înfrânare, neofitul trebuie să treacă, atunci când îi vine timpul, la o realizare în afară. Devenit o putere a Binelui, nu trebuie să se izoleze de lume, de ticăloșiile ei, de corupția generală, de indiferența satisfăcuților; ci trebuie să deștepte în sine toate sentimentele de datorie cătră semenii săi. Să fie lângă cel ce face Binele, să apere în chip dezinteresat pe cel nedreptățit, să aline suferințile și mizeria. În locul pe care-l ocupă în funcția de Stat, în breasla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unei victorii însemnate, nu mai este cuprinsă de spaimă la zvonul că dușmanul s-ar putea să atace. După această întâmplare, au sosit călăreții lituani, cam la o mie, spune Wapowski. Sosirea a produs o mare bucurie regelui și taberei, „deșteptându-le nădejdea că le va merge bine de vor năvăli dușmanii”. Conducătorii cetelor lituane îl roagă stăruitor pe rege să le îngăduie să „năvălească în Moldova, s-o pustiască și să bată pe dușman în vreo luptă mai mare”. Adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cărarea că își luară,/ Cărărui la negri munți./ (...) (numele fetei) de veste-a prins!/ Cărăruia că-și lua,/ Sus la munți că se urca,/ Jos, mai jos se pogora,/ Peste voinicel dădea./ Să-l trezească nu se-ndură,/ Să-l deștepte nu să-ncrede,/ Cal din nară strănuta,/ Pe voinicel mi-l trezea”. Somnul similar fiarei haosului este curmat în același mod de calul voinicului. Strănutul lui provoacă „o ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colindele de fată mare au, ca și somnul, o trăsătură malefică și încearcă să lege „magic ființele, izolându-le de spațiul cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de împărat ascunse cu îngrijire ața; iar peste noapte se sculă binișor, încât să n-o simtă nici măiastrele, și, cu inima tâcâindă, legă ața de piciorul bărbatului său. Când să strângă nodul, pâc! Se rupse ața, căci era putredă. Deșteptându-se, bărbatul speriat îi zise: - Ce-ai făcut, nenorocito! Mai aveam trei zile și scăpam de spurcatele astea de vrăji”. Ca instrument al fenomenalului ața nu suportă contactul cu sacrul și se distruge sub puterea acestuia. Greșeala ține de îndrăzneala
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin mijlocirea divină a astrului, integrând în mit și revelând mistere. Deschiderea ușii de la a 13-a chilie repornește timpul de la momentul inițial al gloriei totale: „Cum o deschide cade leșinată la pământ de atâtea mândrii ce văzuse. Dacă se deșteptă, dă să se scoale și ca să poată ridica mai repede adie un scaun cu degetul, atunci toate curțile țiuiesc și degetul îi rămase într-aurit”. Sucombarea conștientului echivalează în plan inițiatic cu moartea temporară prin coborârea în id, iar restabilirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl torturează de trei ori. Chinurile tripartite distrug definitiv fragilitatea umană și au recompensa în starea superioară a trupului, metamorfozat sub puterea toiagului divin, care-l atinge tot în trei rânduri: „Cînd a dat cu toiagu peste iel, s-a deștepta copilu, puternic, sănătos, dă zece ori pă cum a fost”. Cele două figuri creștine se întrupează pentru fecior în mod repetat, impunându-i condițiile rituale: interdicția vorbirii și regimul nocturn al probei. Enigmaticul „are să hie bine dă tine” este suficient
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]