27,663 matches
-
Dorina Bohanțov Volumul O spovedanie a textului de Gheorghe Ene antologhează piese apărute în deceniul trecut, precum și o mulțime de texte inedite, surprinzătoare și îndrăznețe sub aspect formal și greu clasabile, tematic. Majoritatea "pieselor de rezistență" sunt concepute în cheie textualistă, potrivit logicii căreia textul și biografia scriitorului fuzionează, generând o specie hibridă, o coaliție
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
știut să spună exact cine e Radu Pavel Gheo, dar toți cei întrebați au fost de acord că "e foarte bun". Să-i reținem numele, pe care l-am dori și în paginile revistei noastre. *JURNALUL LITERAR a împlinit un deceniu de serie nouă, prilej cu care adăugăm la aprecierile și complimentele făcute de crema intelighenției române actuale, publicate în numărul din ianuarie, urările noastre colegiale și asigurarea că sîntem cititori fideli ai "revistei de opinie și atitudine intelectuală", în special
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
noastre. A interesat în primul rând ca document sufletesc și moral și abia în al doilea rând ca document istoric. Doar nu din această scriere de notații intime aflau românii prima dată ce s-a întâmplat în țara lor în deceniile trei și patru, despre ascensiunea extremismului de dreapta, despre sucombarea democrației, despre persecuțiile rasiale și celelalte. Interesant în Jurnal era de văzut reacția unui suflet complicat ca al lui Sebastian la ce se întâmpla cu el în circumstanțele arătate, contrarierea
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Gheorghe Grigurcu Trei sînt modelele dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug.
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Nicolae Manolescu La 160 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, despre ctitorul criticii românești se vorbește prea puțin. Ultimele studii care i-au fost consacrate, în deceniile din urmă, sînt, mai degrabă, contestatare (Al. Dobrescu, M. Ungheanu). Actualitatea lui n-a mai fost simțită cu adevărat vie și necesară din anii '40, cînd E. Lovinescu și o parte din criticii situați de el în cea de a
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul și celelalte) era greu de prevăzut. Paul Georgescu s-a arătat surprins de motto-ul din E. Lovinescu pus de mine în fruntea monografiei, întrebîndu-se asupra motivelor mele de aprehensiune. Abia cîțiva ani mai tîrziu mi-a
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
fruntea monografiei, întrebîndu-se asupra motivelor mele de aprehensiune. Abia cîțiva ani mai tîrziu mi-a dat dreptate. Cît privește contestarea lui Maiorescu, ea a venit din mai multe direcții, în funcție de epocile în care s-a produs. Cea dintîi datează din deceniile finale ale secolului XIX și e rezultatul schimbării criteriilor criticii. Gherismul, cu încărcătura lui social-morală, cu tendențiozitatea și tezismul său, a trecut, o vreme, ca o înnoire firească a repertoriului criticii noastre. Maiorescu începea să fie simțit ca învechit în
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
în generația '30, cînd Mircea Eliade, de pildă, redescoperea vigoarea primară și magică a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici ai momentului, condamna "formalismul" maiorescian. Patru sau cinci decenii mai tîrziu, după tezele din 1971, aceeași, în linii generale, va fi tema refuzului, cu precizarea că nu se putea da pe față iraționalismul, mascat de un naționalism de școală nouă, comunistă. între timp, în anii '50, Maiorescu trecuse și
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului englez, timp de 20 de ani, cu d-na Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat forma căsătoriei decît după ce doamna în chestiune a rămas văduvă, răpusă, apoi, după nouă ani, de o boală necruțătoare. Acest episod blînd amoros din viața filosofului englez l-a impresionat mult pe eroul romanului, Doru Filipache
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Ovidiu Genaru Prozatoarea s-a retras, prin forța destinului, de 2 ani, la Bacău, după o carieră scriitoricească de mai bine de 6 decenii în București. La venerabila-i vîrstă (n. 18 martie, 1910, Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să fie numită căci și-a păstrat toate darurile unei adevărate doamne - așa cum a fost toată viața - este o parteneră de dialog
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
la Lovinescu... I.P.:Da, da... Și la copilăria mea care a fost fantastică... și ea m-a marcat... inițierea în viață... matricea despre care vorbeați mai înainte... ea este totul. Acolo, în Ardeal... O.G.: Vă amintiți copilăria? După opt decenii? I.P.:Bineînțeles... atît de clar... frații mei, ambianța, parcă îmi suflă din spate în pînzele întinse și tot mă duc... Aveam 10, 11 ani cînd a venit o mătușă de-a mea din regat... a desfăcut gazeta... văd urmele de
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Ioan Holban Nautilus (Editura Cronica, 1998) este o carte de istorie a culturii românești interbelice. Dedicațiile, prefața și datările textelor cuprinse aici privesc activitatea unuia dintre cei mai importanți cercetători în psihologie și sociologia culturii din deceniul trecut, cu un stagiu bun (între 1989 și 1999) în politică și administrație, revenind, iată, acum, la pasiunea și profesiunea sa. E o anume nostalgie în prefața cărții, unde Liviu Antonesei rememorează împrejurările și vremea scrierii acestei cărți; între 1978
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Val Condurache, Andrei Corbea, Dan Petrescu, Ștefan Afloroaei, Sorin Antohi, Valeriu Gherghel, Ștefan Lemny, Gh. Hrimiuc, Dorin Spineanu, Daniel Condurache, Carmen Crețu, Florin Cântic și alți cîțiva au creat și întreținut iluzia, vreme de două decenii (prin cărți, revistele Dialog și Opinia studențească și activitatea în mediile culturale ieșene), unei școli de critică, istorie a culturii, eseistică și presă, la un nivel cu adevărat performant, în vechea "capitală a culturii". Cum însă ideea de "grupare", de
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
e, în bună măsură, cartea lui Liviu Antonesei "de atunci". Ținta e cultura dintre cele două războaie, iar miezul ei este profilul grupării Criterion unde Liviu Antonesei a găsit, cu dreptate, nu puține puncte de identificare cu gruparea ieșeană din deceniile trecute și, mai ales, cu aspirațiile sale, cu modelul său intelectual (de existență/rezistență). Liviu Antonesei este, în multe privințe, ultimul criterionist, în sensul admirației, al entuziasmului, dar și în cel profund, al valorificării modelului productiv construit în urmă cu
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
se vede, pasionat de acest subiect complex, ca și necunoscut publicului (chiar și specialiștilor), scotocește sistematic presa și (în)scrisurile vremii, atent la mișcarea ideilor, la diferențele specifice și, în egală măsură, la ceea ce va fi constituit paradigma culturală a deceniului patru, cu atîtea efecte astăzi, după refacerea punților de comunicare cu acel timp, cu gîndul și acțiunea acelor oameni (impactul și emoțional, în opinia publică, pe care l-au avut aparițiile în presă și pe micul ecran, după 1990, ale
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
Barbu Cioculescu Scriitorul ce-și încredința, cu un deceniu în urmă, memoriile tiparului, era preot, fiu de preot. Datele dicționarului 1) ne informează că exilantul, hirotonisit preot al bisericii ortodoxe în anul 1963, devenise Mare Protopresbiteros al Patriarhatului Ecumenic din Constantinopol și Econom Stavrofor al Bisericii române din Paris
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
cîteva zeci de texte: unele aparțin d-lui Ungheanu însuși, altele (într-o a doua secțiune) alcătuiesc o antologie din principalii contribuabili la holocaust. Se înțelege că dl Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate de scriitori, critici, istorici și lideri ai propagandei comuniste. Antologia e utilă, fie și numai din rațiuni de ordin practic: cele mai multe articole
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
altele (într-o a doua secțiune) alcătuiesc o antologie din principalii contribuabili la holocaust. Se înțelege că dl Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate de scriitori, critici, istorici și lideri ai propagandei comuniste. Antologia e utilă, fie și numai din rațiuni de ordin practic: cele mai multe articole sînt intruvabile astăzi. Și, desigur, pentru că ne împrospătează memoria, nouă
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a cărții, "Adevăruri cernute" tensiunea se mai îmblânzește, meditația e mai împăcată, registrele mai ample, încleștarea agonistică e preponderent defensivă. Cernerea adevărurilor se face recurs moral față cu ireversibila nocivitate a deceniului ce tocmai se încheie peste "Îngerii (ce) dorm în canale". Folosind fără să exagereze o recuzită semantică rural-transilvană, sigiliu și parabolă a vieții și poeziei sale, Ion Horea probează totodată că stăpânește culmile prozodiei ludice și ale compozițiilor rafinate, ca
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
timpului, doar acoperite, mascate, ascunse, iar astăzi, cînd sînt doar atinse (=numite), dor. Împiedicată și apoi deturnată de instalarea regimului comunist, care a adăugat noi traume și noi tăceri, conștiința de sine istorică și culturală a românilor despre deloc paradisiacul deceniu al patrulea (marcat de sîngeroase asasinate politice, de legi și persecuții rasiale, de instituirea primei dictaturi din seria dictaturilor autohtone etc.), ca și despre prima parte a anilor '40 (proclamarea statului național-legionar, dictatura militară, participarea României la războiul mondial de
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
și parodiate de jurnaliști sînt adesea acelea pe care discursul politic sau cel al publicității le transformă la un moment dat în sloganuri, în clișee, în formule la modă. Dintre formulele politico-publicistice care s-au bucurat de succes în ultimul deceniu, producînd multe variații și adaptări ironice, putem aminti: o anumită parte a presei, oameni de bine, salam cu soia, revoluție de catifea, aleșii poporului, evenimentele din decembrie etc. Un clișeu supus transformărilor este și podul de flori: metafora cuprinsă în
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
al protestului: "3 februarie 2000. Senatul Uniunii Teatrale din România a luat cunoștință cu stupefacție de faptul că domnului Cristian Pepino, regizor de mare valoare, recunoscut pe plan mondial, șef de catedră la UATC, angajat al Teatrului "Țăndărică" de peste două decenii i-a fost preferat domnul Călin Mocanu, a cărui activitate în domeniu este nesemnificativă.[...] Subliniem că domnul Cristian Pepino are nu numai o deosebită operă în domeniu, ci și competență managerială. Ca Uniune de creație, socotim că eludarea criteriului artistic
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
-i părăsească familia Ajuns în culmea gloriei științifice (cu lucrările sale de istoria religiilor, miturilor, simbolurilor, tehnicile yoga, șamanism ș.a.) ținea mult ca opera sa literară să-i fie reeditată în țară. De-abia la sfîrșitul anilor șaizeci, în acel deceniu de liberalizare relativă, speranțele sale încep să se împlinească. Și, în 1969, apar simultan două volume. Cel dintîi, cuprinzînd Maitreyi și Nuntă în cer, ediție cu o prefață de Dumitru Micu și La țigănci și alte povestiri (proza sa fantastică
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
al muzeografiei contemporane, poate că tot acolo cercetătorii foșgăie ca la N.A.S.A. și că istoriografia de artă din mileniul viitor își va extrage de aici metodologia, ideile, viziunea și filosofia, numai că pînă acum, adică vreme de un deceniu, aceste performanțe nu au depășit stadiul prezumțiilor și de ele nu a beneficiat nimeni. Buna păstrare și sănătatea lucrărilor n-au putut fi constatate pînă acum în vreo expoziție de bază, inteligentă, vie și dinamică, după cum efectele cercetării s-au
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
mercantilismul agresiv n-au fost cele mai neînsemnate, pot salva o țară oricum făcută una cu pământul de către comuniști. Din perspectiva viitorimii, rolul jucat de bolșevicii sosiți pe tancuri rusești, pe de o parte, și cel al victimelor ținute cu deceniile prin închisori, pe de alta, se dovedesc a fi la fel de nefaste.
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]