2,754 matches
-
cultura se croiește din confuzii, cît nu s-au închis liniile din lipsă de eficiență! Buhăești patru băieți fluierînd dus și întors, luna în serviciu comandat, revin în colț din curbura șinei, irizare largă, două cercuri concentrice la lună, ștersăturile dedesubt, devălmășie de straturi și reafirmări de forme, confuzia ce se refuză reflectării, lungimi stratul de șes, dunga de ceață, cortul de deal, pe sus lumea închinată cerului, explicații cu luna cînd ești slăbită de strălucirea ei, în stări de menarhă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
același lucru! ne batem joc de copii făcîndu-i apți de sexualitate înaintea sexualizării, oricum, tu ești prima, îți jur! următoarele minute condamnate să fie consumate în cremă, na! că am scăpat pe pantalon, îndepărtăm grabnic, sala turbinelor peste Bistrița, apa dedesubt, ne și rujăm, mai avem resurse, destul! vine Bacăul, dar mai înainte șterge cu mîneca scurtei de piele pătratul telefonului mobil, mai e ceva: rimelul, și ne trecem pe după urechi părul, îți dai seama, ești sincer maimuțărindu-mi maimuțăreala, rămîneai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cine te iubește te ghicește, femeia ia totul asupra ei, dacă momentul este de metamorfoză masculină incompletă, momentul, reflecția! întîmplările din lume răsună în mormîntul în care au avut loc, noapte, chiar trebuie să te obișnuiești de pe acum? simte Bistrița dedesubt, imobilul hidroenergetic deasupra rîului, semnal Morse de lumini, Bacăul-e-un-oraș-de-lumină, de aproape becuri intrate pe străzi și obiective, un ton mai sus în partitura complexului feroviar, 6-7 linii în paralel, călcînd ace multiple, peroane. Sala de așteptare a gării Bacău, puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
palate congenere, lumile politice rivale, deopotrivă anacronice, rîul Tur, calea ferată reluată, km 38 de la Satu Mare, calcule de precizie pe coame, jur-împrejurul inimii netede a depresiunii, bancheta din spate neted din capac de ladă, ține scule ori piese de schimb dedesubt, baia de mulțime în papamobilul incognito, rîul Talna, orizontul faptă de culmi și se tratează în sepia, Orașu Nou comună rurală, Ocolul silvic Livada foioase termofile, crengile de salcîm unde scapă lumină, blazare, turațiile de motor pentru care s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
handicapul celor trei, nu întrevedeau lucirea geamului, răni vii la exprimare, la fel ca munții, Începutul petrecerii moralicești cu barbă cioară, pui de cioară, fire din căștile pe urechi, umbre de fațade Pașcani, sticla groasă de lumină, largare și pe dedesubt, Siretul, sîntem și prizonierii unei singure vorbiri, în cochilia ei ne-am retras, că e a noastră, noi melcii, cînd am putea fi vîntul Duhul! este și știrbirea credinței, crede vorbele autoimpuse, nici diavolul nu crede în el însuși, mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Tecuci, pe capetele Europa eFeM, știrile care contează, Europaaaăăă! le scurge rîul Tecucel "Nelu Gălbenuș import-export" face să încapă înăuntru tot ce stă scris pe dinafară, Sadoveanu încăpea, oricît confundase dinafara cu natura, Arghezi s-a pus să scrie pe dedesubt, pînă la Adjud 5 lei, Cosmești Asociația "Unirea", spintecatul în real trăimu-l rană între făptuitor și faptă Heautontimorumenos Baudelaire, podul peste Siret n-a căzut în ea, dumneavoastră sînteți cu rezervarea pînă la Piatra-Neamț? accident chiar la Vameș, căruța încărcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
radă lama pămîntul fertil, rănile lumii sînt mărturiile despre ea, reluate în sistem semiotic, biserica din golul neputinței expresiei, brazi în larg, mă învăț sub pecetea grea de frumusețe și n-am să mai trăiesc oportunist! sărim leagăne, bucle, case dedesubt, relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
barieră autobuzul, roșeață din zarea contra soarelui, fenomene de senin, ce putem noi? învățăturile peisaj vin în cute de brad, încremenită marea cădere, cît sare de pe vulpe în sus, m-am repezit la jumătate cărarea, întorc din bot cu trenul dedesubt, sticloși sînt pașii mei în ochi, explicație pe sucirea cozii, în Ghimeș resemnată priveliștea, cu neputință să iei psihologia linear, vezi ce panaramă îi fac babii! ți-am zis că am o mînă subțire! hai afară! vezi ce-ți fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plăcută; ne-a cucerit și cu harul său didactic; toți elevii doream să ne afirmăm la orele sale. Cel mai exotic dintre profesori era profesorul Vasile Velicu. Avea un comportament aparte. În timpul iernii purta două perechi de pantaloni, cei de dedesubt fiind, de obicei, mai lungi. Era foarte bine pregătit și ținea lecții frumoase. Îl poreclisem „Tâmpu” deoarece la verificarea cunoștințelor folosea expresia: „Băi tâmpule, am să-ți pun o întrebare de care poate depinde soarta și viitorul tău”. Era atunci
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o astupa la nevoie și chiar un fel de pat. Ploaia la început bătea dinspre Miorcani, apoi s-a sucit și venea dinspre Prut. Nu după mult timp a întors-o și bătea dinspre Coțușca. Șuvoaie reci se strecurau pe dedesubt dar Costică nu stătea degeaba. Cîțiva snopi pe jos, puși cu socoteală, reușeau să țină puhoaiele departe de picioarele și pielea bietului drumeț. Totuși Potopul acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îți creează aproape invariabil un sentiment ciudat de percepere a scurgerii timpului. Ai impresia că o clepsidră a fost răsturnată cu fundul în sus la nașterea ta și că nisipul de deasupra este mult mai puțin decît cel scurs, de dedesubt. Nu știi exact cît mai ai pînă la golirea balonului superior, dar simți că timpul nu stă pe loc și că grosul nisipului este în balonul de sub orificiul de scurgere. Din ce în ce mai mulți din cei cunoscuți de tine s-au mutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decenii mai devreme venită pe lume, Musolin îi putea fi copil, dar luase și ea o harașpincă și un mic diavol o ispitea spre năzbîtii. Musolin, ai să te răstorni, chicotea cucoana șugubăț. Dacă se răstoarnă vezi să n-ajungi dedesubt, că intru în păcat, replica Musolin. Numai să nu pățim ceva, măi Musolin. Amîndoi erau transpirați și bănuiala că aceștia n-ar face chiar zilnic duș este întemeiată. Dar ce contează cînd rachiul este băut pe căldură? Cucoana Anica chicotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de biologie, juridică sau limbi străine, sau fetele veneau la noi, la matematică. Din acest amestec au ieșit sute de celule de bază ale societății socialiste, multilateral dezvoltate, adică de familii. Nu prea știam pe atunci cum arată fetele pe dedesubt de-adevăratelea, pentru că nu tu buric, nu tu tricou pe talie, nu tu fustă scurtă de o palmă și rar, foarte rar, ne bucuram de cîte un decolteu abia sugerat. Din acest motiv, la ora adevărului, apăreau multe surprize, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa mă cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o parodontoză în ultimul grad, limba îi iese lejer printre dinți. N-are decît 32 de ani. Nu pare preocupat de sănătatea lui și vorbește cu patos. Casa sclavilor. Aici, dedesubt erau sclavii, separați pe sexe și, de asemenea, copiii erau despărțiți de părinți. Stăteau aici... Hrube fără lumină, înfricoșătoare. Lanțuri, cătușe. Pereți scrijeliți în deznădejde. Aici e camera de îngrășare... Ce? Dacă n-aveau 60 de kilograme erau respinși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
constată că devenise întru totul asemănător cu al unei ființe omenești (urmarea o putem bănui). Într-adevăr, puțin mai tîrziu, statuia scoase un zgomot ca de lemn care se crapă. O ridicară și descoperiră un pomișor de tuia care creștea dedesubt. Îl lăsară să crească și de aceea arborii de tuia din Insulele Regina Charlotte sînt așa de frumoși. Cînd oamenii se duc să caute un copac frumos și îl găsesc, spun : „E ca pruncul nevestei șefului”. Cît despre statuie, abia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
există și altele sub uscat, precum zona Vrancea ori falia San Andreas. Și, à propos: unii o văd apocaliptic, ca și cum de acolo ar Începe ruperea În două a planetei; dar planeta nu e un glob din sticlă zgârâiat cu diamantul. Dedesubt se află o massă lichidă care, din acest motiv, e continuă, mai mult, sferică, cel puțin cât va fi valabilă legea gravitației. Mai sunt și alte cauze ale cutremurelor, minore totuși, ca erupțiile vulcanice, prăbușirea tavanului peșterilor și, de ce nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
majoritatea microscopice, care-l populează. Dar partea nevie, aceea care nu poate opune nimic intervenției exterioare urmează, obedientă, Înglobându-i biocâmpul, țăranul care-l calcă. Și transmite mai departe, vietăților care sunt deopotrivă plantele cultivate, dar și nevăzutele organisme de dedesubt, mesajul uman: benefic ori malefic. Iar răspunsul lor e recolta. Poate de asta, plecând de la un hectar, cineva a ajuns chiabur și a mai cumpărat altele, iar un altul a ajuns să l vândă... Întotdeauna e vorba de compatibilitatea om-mediu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu un nivel tehnologic precar, o problemă rezolvată paradoxal: perfecțiunea tăierii blocurilor, astfel Încât imperativa nevoie de a evita strivirea unui astfel de colos sub propria-i greutate, anume ca fiecare bloc să se sprijine prin toată suprafața pe cele de dedesubt să fie asigurată. Cu dalta din cupru s’au tăiat peste două milioane de blocuri, atât de precis Încât nu se poate strecura nici măcar o lamă. Rezultatul? Aproape 5 milenii de sfidare a vremii și vremurilor. Și, pentru ca paradoxul să fie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
raze primăvăratece de Soare planta va găsi un sol mai mult decât prietenos, ci Îmbietor Întru a acumula iarăși energie, de sărăcit ce este. Iată regenerarea... Dar asta musai la adăpost, sub plapuma de omăt care ține de cald căci, dedesubt, solul e cald, adică are acele plus 10 grade Celsius care e temperatura medie anuală la latitudinea Iașilor... Și așa solul devine un soi de martor care-și imprimă În memorie o amplă sinusoidă Între excedentul energetic al toamnei și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de care vorbeam, ca de o pildă de neurmat, o să ajungă să și pună la halbă capac...“ Revin - eu, nu marele Burebista - la prezent, dar cu nostalgia acelor glorioase vremuri, când omul le era deasupra, nu cum spune cronicarul, adică dedesubt. Și recomand, cârciumarului și consumatorului deopotrivă, reînnodarea unei tradiții; sticlarului o afacere, iar bugetarului metrolog o leafă: țoiul de 50, 100, 250 de mililitri. À propos: Între timp ne-am modernizat, sau mai degrabă cosmopolizat, Înlocuind ocaua cu litrul, cotul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită? „Unde dai și unde crapă“. Adică o gheruță prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zi -, ci tolerându-i prezența, dar una „cumințită“, jugănit. Zgârâi urechi fine? Urăsc eufemismele, precum eutanasiere, respectiv sterilizare, căci ele sunt o mască pentru cruzimea voastră caracteristică: vói purtați războaie... Oricum ar fi, cine hotărăște asta? Voi, față de cei de “dedesubt”. Ce-ar fi dacă cineva de deasupra voastră - să zicem dumnezeu, deși eu, ca pisică, tot “dedesubtul” vostru, Îl am prea departe pentru a crede În el - acela ar hotărî același lucru În ce vă privește? Aș vrea să-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva dulceață - zaharină, adică E954; puțin conservant deși nu prea e nimic de mâncare pe aici, să spunem sorbat de potasiu, adică E202, și stabilizator ca nu cumva muștarul meu să ajungă un fel de baltă: zeama deasupra, iar xantanul dedesubt. Și pun de pildă gumă arabică, adică E414. Gata. Și iau banii. - Dar ce te faci dacă nu-ți cere un condiment, care doar Îți gâdilă papilele gustative, ci un aliment? Adică energie? Oferi tot Îngroșători, buni doar să-ți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta. Doar că primul act, uciderea, e greu și, mai ales, Îndelungat pentru cel sortit a fi mâncat. À propos: Moartea Înseamnă - așa cum o vedeți voi - doar abolirea câtorva funcții vitale, integratoare, care dau aparența vieții. Realitatea e mai crudă: „dedesubt“, celulele continuă să trăiască, pe cont propriu, câtă vreme au la dispoziție energie și nu sunt Încă inhibate de proprii produși de catabolism. Așa ajungeți să vă Îngropați morții de vii, iar În copârșeu le crește barba, unghiile, părul... multă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noapte ca în apă?: Înfășat în întuneric/ Eu nu văd, nu aud șoapte./ Ah, mă simt atât de singur!/ Este noapte, noapte, noapte 124. Cerul, apa și noaptea par să fie sfetnicii de taină ai poeților: Un cer de stele dedesupt,/ Deasupra-i cer de stele 125. Retrăindu-și copilăria, cerul îi apare poetului, așa cum îl vedea atunci: senin, deasupra lacului albastru și el, înnorat cu nouri care curg duși de vânt. Imagini nesublimate încă, așa cum le trăia copilul în pădurea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]