KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

unul de 400 Hz 0.010 secunde, unul de 3000 Hz 0.002 secunde. 4. Particularități ale percepției sunetelor muzicale de către persoanele cu implant cohlear În ultima perioadă s-au înregistrat îmbunătățiri în tehnologia implantului cohlear. Dacă în perceperea vorbirii deficienții de auz cu implant cohlear au înregistrat evoluții apreciabile, atenția specialiștilor s-a îndreptat spre perceperea sunetelor ambientale și a muzicii. Utilizatorii de implant cohlear întîmpină multe dificultăți în a percepe muzica. Acest fapt se datorează, pe de o parte

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți în a identifica muzica comparativ cu grupul de control de auzitori, iar rezultatele au relevat faptul că deficienții de auz au identificat mai exact muzica pop și country și au avut cele mai mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii care era esențială

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
în înțelegere, precum și bătaia și ritmul în timpul perceperii muzicii. Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
frecvențelor joase pot codifica indici de structură fină și pot oferi mai multe informații în ceea ce privește modificarea rapidă a înălțimii, ceea ce ar trebui să permită o mai bună acuratețe în perceperea muzicii. 5. Efectele antrenamentului auditiv în perceperea sunetelor muzicale la deficienții de auz cu implant cohlear În timp ce abilitatea persoanelor cu implant cohlear de a percepe muzica este adesea corelată cu nivelul expunerii la muzică înainte de implantare, mai multe studii au demonstrat că antrenamentul poate îmbunătăți percepția muzicii după implantare. Un astfel

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
atitudinea generală față de persoanele cu diverse dizabilități. Astfel de la percepția acestor persoane atât de negativă încât se prefera uciderea lor ca în cazul spartanilor sau a regimului hitlerist din al II-lea război mondial, la categorisirea ca ,,vrăjitori” a unor deficienți mintal sau persoane cu tulburări psihice în evului mediu și tratarea lor ca atare, la începutul generalizării interesului față de problematica diverselor deficiențe și atitudinii de sprijin specifice secolului XIX, astăzi societatea pare a se fi maturizat și încearcă abordări pe

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
implant cohlear) și nivelul general de dezvoltare al copilului; * parcurgerea etapelor de testare auditivă, nonverbală și verbală, în cazul copiilor cu implant cohlear; * desfășurarea de activități comune părinți-copii și implicarea părinților în procesul de recuperare; * informarea părinților privind specificul copilului deficient de auz și dezvoltarea limbajului acestuia; *consilierea familiilor în vederea alegerii tipului de protezare si a tipului de comunicare în funcție de particularitățile individuale ale copilului, invitarea unor specilaliști din diferite domenii cum ar fi specialiști ORL, pediatrii, asistenți socilali, specialiști în protezare

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
are implementată o examinare a auzului în cadrul screeningului la nou-născut. *informarea cadrelor didactice din învățământul de masă și a altor factori ce pot fi implicați (de exemplu responsabili ai firmelor implicate în profesionalizarea elevilor/ absolvenților) despre particularitățile comunicării cu elevii deficienți de auz. Activitatea terapeutică * Examinarea auditivă Se realizează în cabinetele de audiologie/audiometrie cu audiometrul și cu alte dispozitive, probe și materiale necesare testării auzului și diagnosticării pierderii auditive. În urma examinării se realizează audiograma stabilindu-se gradul și tipul pierderii

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și dezvoltarea limbajului verbal reprezintă una din principalele preocupări ale specialiștilor implicați în intervenția timpurie dar și în cea obișnuită. Însușirea de către copii a limbajului verbal și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală constituie achiziții importante în procesul integrării socio-profesionale a deficienților de auz. Această activitate începe imediat după diagnosticarea copilului, întrucat intervenția timpurie este esențială în formarea limbajului verbal. De aceea, în cadrul centrelor de intervenție timpurie intervenția trebuie să înceapă chiar și de la vârsta de 6 luni. * Dezvoltarea abilităților de labiolecturare

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Această activitate începe imediat după diagnosticarea copilului, întrucat intervenția timpurie este esențială în formarea limbajului verbal. De aceea, în cadrul centrelor de intervenție timpurie intervenția trebuie să înceapă chiar și de la vârsta de 6 luni. * Dezvoltarea abilităților de labiolecturare Pentru copiii deficienți de auz formarea deprinderilor de labiolecturare sau „citire de pe buze” este indispensabilă pentru a recepta mesajul interlocutorului. În acest scop se realizează activități specific individuale și frontale ce sunt adaptate fiecărui caz în parte. *Artterapia și terapia ocupațională În colaborare

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
obiectivelor amintite, dar importanța acestei activități se constituie într-un motiv suficient de serios pentru a găsi toate resursele necesare și a asigura șanse reale de integrare socio-profesională pentru toți. Pași către succes în orientarea școlară și profesională a elevilor deficienți de auz Definind orientarea școlară și profesională ca o activitate socială și individuală de planificare și fundamentare a deciziilor care conduc o persoană la frecventarea unui tip de instituție școlară și ulterior la practicarea unei profesii, considerăm că la nivelul

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școlară și profesională ca o activitate socială și individuală de planificare și fundamentare a deciziilor care conduc o persoană la frecventarea unui tip de instituție școlară și ulterior la practicarea unei profesii, considerăm că la nivelul sistemului de învățământ pentru deficienți de auz, aceasta capătă note specifice. Ne referim la factorii implicați, între care, de multe ori, intervin incompatibilități. 1. Vocația reprezintă starea de direcționare către o anumită profesie, datorită înzestrărilor native -aptitudini, talent, care însoțite de o puternică motiva#ie

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
incompatibilități. 1. Vocația reprezintă starea de direcționare către o anumită profesie, datorită înzestrărilor native -aptitudini, talent, care însoțite de o puternică motiva#ie conduc imperios și irezistibil către un domeniu, o profesie. Este o forță interioară care îl mobilizează pe deficientul de auz pentru depășirea obstacolelor în dezvoltarea școlară și profesională. Dezvoltarea vocațională, ca produs al interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
irezistibil către un domeniu, o profesie. Este o forță interioară care îl mobilizează pe deficientul de auz pentru depășirea obstacolelor în dezvoltarea școlară și profesională. Dezvoltarea vocațională, ca produs al interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori, care influențează opțiunea vocațională, ceea ce, în plan individual, duc la stări de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori, care influențează opțiunea vocațională, ceea ce, în plan individual, duc la stări de indecizie și lipsa unor planuri stabile și temeinic cristalizate. Aceste influențe externe aplicate profilului specific

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori, care influențează opțiunea vocațională, ceea ce, în plan individual, duc la stări de indecizie și lipsa unor planuri stabile și temeinic cristalizate. Aceste influențe externe aplicate profilului specific deficientului de auz, pus în fața unei opțiuni la vârsta de 1415 ani atrag dificultăți în activitatea de orientare școlară și profesională. Aceasta se structurează pe următoarele paliere: conștientizarea situației de decizie/opțiune sub acțiunea unor factori extrinseci (familia, instituția) și intrinseci

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
existența ei. În procesul de orientare școlară și profesională este evident că nu e corect și eficient să se încurajeze alegerea de către elevi a unor profesii care în următorii 10 ani vor deveni nesemnificative. Paleta profesiilor este încă restrânsă pentru deficientul de auz ( cofetar, bucătar, croitor, tâmplar etc). 3. Piața muncii este într-o dinamică continuă prin dispariția, apariția, restrângerea unor domenii. În unele studii se subliniază influența favorabilă a contactului direct al tânărului deficient de auz cu meseria înainte de luarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Paleta profesiilor este încă restrânsă pentru deficientul de auz ( cofetar, bucătar, croitor, tâmplar etc). 3. Piața muncii este într-o dinamică continuă prin dispariția, apariția, restrângerea unor domenii. În unele studii se subliniază influența favorabilă a contactului direct al tânărului deficient de auz cu meseria înainte de luarea deciziei. Vizitele la diferitele locuri de muncă/instituții oferă baza cognitivă, dar dispariția motivațională este încă fragilă. Intervin astfel 4. Factorii conjuncturali care acționează aleatoriu, nesistematizat, intermitent. Aceștia sunt cei care influențează major opțiunea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții în profesia aleasă (șef, manager) ceea ce, de cele mai multe ori reflectă o cunoaștere de sine incorectă. Criteriul remunerației este mai puternic decât vocația, aptitudinea. moda

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
familiei, aspect ce se observă că intervine tot mai rar ca factor hotărâtor în orientarea școlară și profesională. Tradiția acționează și prin influența locală în alegerea profesiei (rural/urban). Pentru a veni în sprijinul acestor tineri, școala noastră Școala pentru Deficienți de Auz Nr. 2 ”Sf. Maria”, București participă, în cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții, la un parteneriat multilateral Leonardo Da Vinci în care colaborează cu diverse organizații, asociații și centre de formare și integrare a persoanelor cu dizabilități

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Bulgaria. Școala noastră este singura instituție de învățământ din România din proiect. Coordonatorul proiectului, ce se va derulează în perioada 2010-2012, este Turcia. Produsul final al acestui proiect constă în realizarea unui ghid de orientare școlară și profesională a elevilor deficienți de auz care să cuprindă meserii corespunzătoare particularităților psiho-individuale ale acestor elevi, cerințele și competențele necesare ocupării unui astfel de loc de muncă, în conformitate cu cerințele actuale ale societății noastre. Titlul acestui proiect este ”Steps for a better success in career

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
competențele necesare ocupării unui astfel de loc de muncă, în conformitate cu cerințele actuale ale societății noastre. Titlul acestui proiect este ”Steps for a better success in career” ( Pași catre o carieră de succes). Acest ghid de orientare școlară și profesională pentru deficienții de auz va conține: informații cu privire la locurile de muncă, cerințele și competențele necesare pentru a obține un anumit post; informații despre programele actuale școlare, realizarea structurilor de căutare pentru bune practici și dezvoltarea unui program comun de orientare profesională pentru

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
căutare pentru bune practici și dezvoltarea unui program comun de orientare profesională pentru elevii cu deficiențe de auz; soluții și metode moderne care să fie inserate în programele școlare. Integrarea metodelor activ-participative în activitatea de educare a limbajului a elevilor deficienți de auz . Calitatea actului educațional depinde de măiestria cadrului didactic de a forma abilități, de a înzestra elevii cu instrumente de cunoaștere, de a găsi întotdeauna soluția optimă pentru ași atinge scopul în cadrul procesului de predare-învățare. Întreg acest demers se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
însușirea comunicării, socializarea, sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru o mai bună orientare în procesul explorării realității înconjurătoare. Acest aspect a suscitat și interesul nostru, al celor care ne ocupăm de formarea și dezvoltarea limbajului verbal la elevii deficienți de auz, orintându-ne în direcția folosirii metodelor active, alături de metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]