14,316 matches
-
secolului XIX112. Aprecierile gravitau în jurul antitezei dintre puterile creatoare ale imaginației și banalitatea deconcertantă a lumii burgheze, cu seriozitatea ei solemnă și goală 113. Așa se făcea că termenul „filistin“, unul peiorativ, a căpătat în plus un înțeles social bine definit - mai întâi în Germania, apoi în celelalte culturi apusene 114. Era definit, în primul rând, prin originile sale de clasă și i se atribuiau atitudini intelectuale prin care își deghiza doar interesele practice 115. Această critică a fost preluată de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vieții. Acum Însă, odată cu Îmbrățișarea acestor idei de către multe domenii, inclusiv propria-mi viață - și continuînd cu faptul că volumele mele au ajuns pe lista best-seller-urilor din New York Times, pînă la aparițiile mele repetate la emisiunea Oprah - am dovezi bine definite, concrete că o parte a populației este dispusă să afle principiile care mi-au ghidat munca. De asemenea, și comunitatea locală le ascultă. De fapt, lumea se află de aproape un deceniu Într-o transformare mai rapidă decît ne putem
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
la lucru o creativitate ad-hoc, Însă deloc ingenuă, ci deliberată, programată. Așadar, pe de o parte, În compoziția unei metode care să amplifice, să ducă până la capăt imaginile, ar trebui să intre atenția liber-flotantă. Pe urmă cred că ar trebui definită o formă de cercetare participativă, o active research sau recherche-action. Imperativul acesta devine inevitabil În momentul În care nu ne mai propunem să elaborăm teoretic și să Înțelegem conceptual o artă care nu apelează la facultățile noastre intelectuale de ordonare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cercetarea individuală la cercetarea de grup. Aceasta deoarece individul tinde să se identifice cu modelul subiectului unic, centrat, În timp ce un grup se manifestă În termeni mai apropiați de cei ai subiectului multiplu, scizionat. În cercetările recente au fost de altfel definite astfel de grupuri, numite focus-groups. În plus, pentru a face să meargă un asemenea grup, aș apela la un alt concept, elaborat tot de Bion, și anume grup fără lider. Bion a Încercat să definească felul În care funcționează grupurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un alt tip de metodă. Clonarea este transpsihologică. În privința competitivității internaționale a textului, trebuie să fim foarte pragmatici, e nevoie de o strategie bine definită aici, după cum știm, fiindcă textul trebuie „blindat” cu bibliografie de ultimă oră. Blindat până la sațietate, ostentativ chiar, cu texte din postmodernism, foarte serioase. Altfel riscăm ca În momentul În care Corin ar publica textul, el să se lovească de o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
caută și vei găsi referentul. Textul are această conștiință de sine care Îl animă la tot pasul și care reușește să spargă aceste disjuncții, reușește să-l scoată din ticurile unui cititor modernist tentat să-l compare cu tipologia clasică, definită, a limbajului autonom. Corin Braga: E un cyborg? Ovidiu Mircean: Este un cyborg, dar unul ale cărui implanturi tehnologice au reușit să capete o formă organică, au reușit să se transforme În celule și În țesut. Cornel Vâlcu: Din momentul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
folosit, dar În același timp am Învățat foarte mult din Elegii, așa cum am Învățat și din alte opere de artă și din numeroase texte teoretice. Cartea este aproape de ceea ce voiau să facă unii gânditori: o filosofie Împotriva limbajului, o filosofie definită ca o poetică barbară, preluând un termen al lui Mérleau-Ponty, cel de „sălbăticie a discursului”. O filosofie Împotriva filosofiei sau o teorie Împotriva limbajului este tot ceea ce Încerc să fac aici, pentru a transmite, pentru a Împărtăși niște lucruri care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiința modernității românești ca experiență a democratizării. O altă Întrebare pe care o am este legată de termenul revoluție, pe care Îl discuți la un moment dat. Te Întrebi dacă termenul revoluție, legat de evenimentele din decembrie 1989, nu trebuie definit ca un termen al tranziției sau ca unul al pretranziției, și aici Încerci o anumită etapizare. Eu te Întreb: nu este mai degrabă „revoluția” (haideți să o punem Între ghilimele) o punte sau un pod necesar către ideea de tranziție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideologia comunistă anihilase libertatea de a proiecta „modele”. Anii 1990 sunt un moment al analizelor, nu al propunerii unui anume model. Dar nevoia de adaptare rapidă la schimbările scenei europene cerea - și cere și În prezent - un comportament cultural bine definit, distincția care să arate unde sunt limitele schimbării. Am vrut să ilustrez În felul acesta modul În care proprietatea privată a constituit o componentă a schimbării, punctul de cotitură În metamorfoza comportamentului cultural al individului după 1990, a românului generic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
echipă. În cazul unor scriitori precum Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, F. vorbește despre „complexul originii”. De la Macedonski la Arghezi este un dicționar de scriitori care „aparțin” Olteniei, atât criteriul apartenenței, cât și „specificul oltenesc” al operei nefiind clar definite. Cartea e o colecție de fișe descriptive, cu un minim comentariu critic, scris într-un limbaj deformat de discursul ideologizat. Informațiile istoriografice și bibliografice sunt consistente, coerent organizate, dar prezentarea este adesea școlărească, în tonul unei povestiri despre autor. Profiluri
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
octombrie 1978), pp. 61-89. Capitolul 4. În culise: operațiunile secretetc "Capitolul 4. În culise\: operațiunile secrete" 1. Legea privind autorizarea activității serviciilor de informații, anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 ș50 USC 413bț. 2. Activitățile secrete au fost „definite” pentru prima dată în 1974 prin Amendamentul Hughes-Ryan (Secțiunea 662 din Legea privind asistența externă din 1961 ș22 USC 2242ț). Acest act normativ nu oferea o definiție în sensul strict al cuvântului; dar le cerea președinților să autorizeze în mod
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sens pragmatic, ci numai o „istorie a ei”, aceasta din urmă nu va relaționa valorile la un „imutabil ideal estetic”, ci le va raporta la „momentul istoric, adică la congruența tuturor factorilor sufletești ce i-au determinat stilul”. Metoda, succint definită astfel în primele pagini ale Istoriei literaturii..., relua în linii mari principii enunțate în Istoria civilizației române moderne, scriitorii fiind văzuți din perspectivă sincronă, în raport cu „dezvoltarea vieții noastre sociale și culturale [...], cu multiplele întretăieri de curente ideologice, dar și din
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cele trei (în afară de fragmente) ale lui Teofil (cf. aici, p. ???), predecesorul lui Chiril. Prin treisprezece manuscrise grecești (al paisprezecelea o conține doar pe prima) și trei versiuni latine ni s-au transmis 29 de epistole sărbătorești ale lui Chiril, impropriu definite omilii în unele manuscrise și în edițiile vechi. Epistolele sunt numerotate 1-2 și 4-30, iar manuscrisele semnalează în diverse moduri absența celei de-a treia omilii; s-a dovedit încă din secolul al XVII-lea însă că nu există nici o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tendința neocalcedoniană sunt totodată cristologia alcătuirii (unde, pentru Efrem, în Cristos, o synthesis se realizează nu în planul celor două naturi, ci în acela al ipostazelor) și negarea unei autonomii a ipostazei naturii umane a lui Cristos, care nu trebuie definită ca anipostatică - ceea ce ar echivala cu a o defini ca inexistentă - ci enipostatică, pentru că există realmente, însă doar în ipostaza Logosului. Bibliografie. Fotie, Biblioteca, cod. 228-229, ed. și trad. R. Henry, Photius, Bibliothèque, IV, Les Belles Lettres, Paris 1965, pp.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de justificarea în planul categoriilor gândirii raționale a formulării de la Calcedon (conform căreia Cristos este o ipostază cu două naturi), evitându-se atât soluția nestoriană (două ipostaze sau prosôpa, a Logosului respectiv a lui Cristos, într-o relație reciprocă unică definită ca henôsis), cât și cea monofizită (o singură ipostază, însă și o singură physis, riscul fiind acela de a strivi realitatea umană a lui Cristos). Ca atare, Leontie afirmă, fără îndoială, că Logosul și-a asumat o natură (umană) individuală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
corpus, sunt greu de imaginat în secolul I. Autorul cunoaște cristologia celor două naturi definită de Calcedon în 451 (astfel, de exemplu, folosește frecvent vocabula asynchytos, „neamestecat”, tipică pentru controversele cristologice din prima jumătate a secolului al V-lea și definită apoi la Calcedon: de ex. în Numele div. 1, 4; 592B; 2, 5: 641D; 2, 10: 649A etc.), însă evită formulele acestui conciliu, ca și formulările cu caracter monofizit clar, declarând în mod explicit că trebuie evitate polemicile pentru a propovădui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
termenii relației cu lumea occidentală, tranziția românească a depins în mai mare măsură de percepția și acceptarea realităților de către cei doi actori decât de caracteristicile măsurabile ale realității însăși. Dacă acesta este traseul tranziției românești, și așa a fost el definit deopotrivă de clasa politică românească în acord cu populația, cât și de comunitatea societăților occidentale dezvoltate, atunci la sfârșitul anului 2004, după 15 ani de eforturi, oscilații, pași înainte și pași înapoi, refuzuri și acceptări, tranziția postcomunistă românească se încheie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este incompatibilă cu multe alte componente ale prosperității. Prosperitatea nu se definește altfel decât social, pe baza regulilor acceptate social și a comparațiilor cu alte comunități, grupuri sau societăți. Modelul socialmente acceptat de prosperitate al comunismului a fost, până la urmă, definit tot în societatea occidentală, capitalistă, dezvoltată și democratică. Iar ceea ce putea observa populația societății comuniste era că nu avea cum să atingă prosperitatea societății occidentale tocmai din cauza diferențelor de sistem. Pe toată perioada confruntării dintre cele două sisteme, societatea occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avem de a face cel mult cu o pluralitate de biografii individuale și nu cu grupuri sociale. Mai mult încă. Dacă o cercetare riguroasă ar dovedi că absolut toate elitele actualei societăți postcomuniste provin exclusiv dintre membrii celor două categorii definite ideologic („nomenclaturiști de nivel secundar” și foști ofițeri de Securitate) - ceea ce acum știm că nu este adevărat nici în România și nici în alte țări foste comuniste -, chiar și acest lucru nu ar dovedi nimic, iar modelul ideologic de societate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de la băncile proprietate de stat și de la BNR. Cazul exemplar în acest domeniu îl reprezintă, probabil, Banca Columna. Banca a fost înființată de un grup de acționari privați și publici români, cu destinația precisă de a finanța un sector bine definit al noii clase a capitaliștilor români. Cel mai important capital al băncii era format din „capitalul social” al acestor acționari - și al managementului băncii -, iar „marea lovitură” pe care a dat-o banca a constat în a convinge cea mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sa de lipsa de voință politică a noilor conducători ai țării de a accepta capitalismul ca soluție economică și politică a tranziției. Cum nici o revoluție nu preschimbă radical elitele, ci doar le modifică funcționalitatea în raport cu un nou proiect de societate definit politic, această explicație a prins atât în interior, cât și în exterior, dacă nu la cea mai mare parte a populației, măcar la intelectualitate și la restul micii burghezii urbane. La urma urmei, mica burghezie urbană avea de ales între
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Uricaru, optzeciștii, unde talentul criticului de proză își spune cuvântul. Portretele cresc, în identitatea lor dinamică, din „cartea-efigie” a fiecărui autor. Cu Literatura subiectivă (I, 1989), criticul se întoarce la preocuparea mai veche pentru literatura confesivă, „personală”, a „pactului autobiografic” (definit, cu unele nuanțări, după Philippe Lejeune, ca și în cartea despre Creangă). Obiectul analizei îl fac jurnalul intim (de la C. A. Rosetti la Petre Stoica) și autobiografia literară (de la Teodor Vârnav la Valeriu Cristea). Volumul anunță o serie mai amplă
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
În jocul de deschidere și de Închidere al problematicii exilului”. Dublu exilat, din propria-i țară și din propria-i comunitate din exil, scriitorul sfârșește prin a avea un impact negativ asupra receptării sale de către conaționali. Statutul acestuia apare astfel definit că pe jumătate Înăuntru, pe jumătate Înafara („mi-dehors, mi-dedans”): „În proiectul exilului, adică Înaintea exilului propriu-zis, scriitorul păstrează un loc imaginar Întoarcerii, schimbării posibile În viitor a societății sale de origine”. Acest proiect este la originea unei logici latențe, adesea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deci numai un frate, numai un verișor dinspre tată etc.). În vestitul Atlas Etnografic al lui George Murdock (1967), din 862 de societăți (culturi, triburi), în numai șapte cazuri se întâlnește modelul în care fiecare poziție are o denumire specială, definită. Este ceea ce se numește terminologia sudaneză. Figura 5. Terminologia sudaneză Nu avem nici măcar o sugestie explicativă pentru acest gen de rudenie. Clar este că în afara acestor situații de excepție, forțe puternice și larg răspândite au făcut ca peste tot în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult în țările ce își restructurează economia. Corecția fundamentală ce a fost adusă mai ales celei de-a doua ipoteze a lui Engel este că mijloacele de subzistență (hrană, îmbrăcăminte, locuință etc.) nu sunt ceva fix și absolut, ci definite sociocultural, e adevărat că mai ales în țările dezvoltate. În marile metropole occidentale, bunăoară, cu deosebire la anumite categorii socioprofesionale, automobilul apare mai degrabă ca o necesitate decât ca un lux. Din unghiul de vedere sociologic interesează modurile de organizare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]