2,114 matches
-
epocă de criză a valorilor, „deriziunea” scenică absurdă propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa existențială și comic până la grotesc datorită zădărniciei gestului de a traversa un univers absurd. Fundamentând social-istoric reapariția farsei absurde ca efect al unui univers degradant, peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a intrigii, replicilor etc., totul pus sub semnul parodicului, mimând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
de angajați, și nu unui set de piramide de comandă. Locurile libere constituie culisele spectacolului obișnuit oferit de relațiile dintre angajați și persoanele instituționalizate"30. Găsirea unor locuri libere îi interesează deopotrivă și pe deținuți, și pe cadre. În pofida condițiilor degradante, ele sînt permanent căutate deoarece sînt "inundate de o senzație de relaxare și autodeterminare, într-un puternic contrast cu starea de neliniște ce domină în unele secții"31. Gardienii se adună pe casa scărilor pentru a încinge o partidă de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
originalitatea este un păcat și atrage pedepse severe, hainele oficiale au rolul de depersonalizare și de masificare. Ținuta obligatorie devine grosolană, nepotrivită ca mărime și croială (mai ales pentru deținuți), deseori veche și de același tip pentru toți, în culori degradante: cenușiu cu maro. Voi vorbi în alt capitol despre estetica urîtului vestimentar. Important este aici să subliniez că asumarea culturii penitenciare, deci a comportamentelor cerute, este facilitată de uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
are loc o cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea scîlciată, tunsoarea de cele mai multe ori aproape zero, accentuînd parcă și mai mult ideea că
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt în mod necesar degradante: deposedarea de obiectele personale, pierderea unor drepturi civile (cum ar fi dreptul de a dispune de bani, de a completa cecuri, de a vota, de a adopta, de a cumpăra și vinde mobilier și bunuri de valoare mare etc.)86
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au ascuns acolo droguri), să cerșească, prin rugăminți politicoase și insistente orice lucru mărunt, cum ar fi o coală de hîrtie pentru a scrie o cerere, un chiștoc de țigară sau chiar un fum de la țigara altui camarad. Acest tratament degradant la care sînt supuși arestații preventiv are rolul de a le reduce orice formă de apărare în procesul juridic, de a-i prezenta instanței în postura de infractori, de pușcăriași. Pentru că, în viziunea cadrelor, orice arestat a făcut ceva rău
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor nemairămînîndu-le decît foarte puține bunuri. Ceva mai stilați sînt "jupînii", care reușesc să mai păstreze puțină demnitate în această lume umilă de sclavi. Fac și ei patul altora pentru o țigară, însă pot să refuze în anumite condiții muncile degradante, dependența lor de țigări fiind mai scăzută decît a altora. În aceeiași clasă, o notă distinctă o fac "sifoanele", "jeturile" sau "turnătorii", cei care trag cu urechea și "dau cu ciocul" la cadre și la ofițerul SRI. Izolați de ceilalți
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite persoane (deținuți, colegi, superiori sau vizitatori) și încearcă din răsputeri să le neutralizeze acțiunile, înfrîngîndu-le rezistența prin munci de uzură. În cazul deținuților recalcitranți urmărește îndeaproape botezul, care le frînge voința și spiritul nesupus și îi trimite la munci degradante și istovitoare: spălarea WC-urilor, curățarea cartofilor, spălarea podelelor, amenajarea bordurilor etc. În cazul colegilor și superiorilor considerați periculoși, îi învăluie într-o mantie a zvonurilor și bîrfelor, îi bombardează cu tot felul de cereri mărunte, stimulîndu-i pe deținuți să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu unor indivizi privați de el datorită faptei comise sau slujbei degradante. Constituind un indicator al stării de spirit și a mentalității grupurilor dominante în sistem, normele informale spun lucruri semnificative despre filosofia de viață, despre viziunea asupra dreptății, pedepsei și reeducării existente la aceste grupuri. Iar această filosofie avantajează deținuții recidiviști
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prestigiului. Deși multe din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
justiție), ci în urma intervenției reprezentanților Comisiei Europene, nu înainte de a primi o condamnare mai mare decît perioada petrecută în arest, pentru ca statul să nu fie nevoit să-i plătească daune pentru încarcerarea îndelungată. Și sînt cunoscute, în aceeași măsură, condițiile degradante în care sînt cazați arestații preventivi și cei condamnați în primă instanță, fără hotărîre definitivă. Aceștia suportă cea mai mare rată a supraaglomerării, închiși în celule cu zeci de colocatari (spre deosebire de cei cu pedepse lungi, care stau cîte 4-6 într-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să ducă la o pedeapsă crudă și neobișnuită, pot fi periculoase pentru sănătatea deținutului sau chiar pentru viața sa și, ca atare, violează dreptul lui de a fi protejat de tortură și de pedeapsă sau de un tratament inuman sau degradant... În unele cazuri aceste condiții pot fi aplicate dinadins pentru a ruina un deținut, a-l intimida, a-l forța să depună mărturie, să se confeseze etc. În unele cazuri ele apar din neglijență. În orice situație, ele constituie o
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zile și a comandantului sau judecătorilor la inspecția săptămînală. Dacă trimiterea la izolare este considerată de autorități cea mai grea pedeapsă disciplinară și este din ce în ce mai puțin utilizată datorită presiunilor forurilor internaționale și neguvernamentale (care o consideră un tratament inuman și degradant), pedepsele mai puțin grave sînt tot mai numeroase. Cele mai abrutizante sînt loviturile aplicate de reprezentanții forțelor speciale de ordine, alcătuite din niște tineri zdraveni, special antrenați, îmbrăcați în negru și cu cagule pe cap, care îi lovesc peste rinichi
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor firme care au solicitat angajarea unor deținuți și au fost refuzați de conducerea închisorii au declarat că motivele refuzurilor au fost cu totul altele, ținînd de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reguli de mult uitate. Doar cei cu legături puternice în exterior reînvață mai facil regulile traiului în lumea liberă, înțelegînd că timpul liber din închisoare s-a scurs inutil și aberant pe caleașcă, la vorbitor, în discuții sterile și relații degradante. Apropierea eliberării e paralizantă, individul nemaiieșind la muncă, nemaiparticipînd la nici o acțiune, așteptînd să treacă vremea, acumulînd emoții tot mai puternice. Dimineața se bărbiereau cu grijă, dar, probabil, emoția momentului îi făcea să se taie. Linii fine, roșii, le brăzdau
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gradului de civilizație umană, standardele privind pușcăriile se schimbă și ele periodic. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de ONU în 1948, la Standardul de Reguli Minime din 1955, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante din 1984, la Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate reglementările internaționale au instituit noi standarde de civilizație
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni să înceapă să-i insulte pe subiecții-deținuți, să li se adreseze în moduri agresive, impersonale, depreciative, care au degenerat rapid în ostilitate și cruzime în forme degradante. "Într-un mediu închis cresc tendințele de a-i controla pe ceilalți, iar violența izbucnește rapid... Orice individ normal se identifică cu rolul atribuit, oricîtă abjecție ar cuprinde acesta" (Ph. Zimbardo, interviul citat). 36 Hans J. Eysenck, Michael Eysenck, Descifrarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reglementarea? Da Nu. Dacă da, care au fost? 5. Toate sancțiunile aplicate sînt prevăzute în regulament? Da Nu. 6. Dacă da, identificați-le pe cele care relevă următoarele situații: maltratări corporale, închiderea într-o celulă întunecoasă, pedepse crude, inumane sau degradante. Descrieți-le. 7. Care este numărul următoarelor sancțiuni pronunțate în cursul anului: regim special, regim de izolare, cartier disciplinar, transferări? 8. Ținerea la izolare exclude orice noțiune de privare senzorială? Da Nu. 9. Locul de izolare în care este plasat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
El știe că aderarea la U.E. îi va permite să călătoreasă liber peste hotare, nu în scop turistic, nuuuu, nici pe departe, cât mai ales la muncă, slujbele cele mai prost plătite din statele Uniunii Europene și prestate în condiții degradante, umilitoare chiar, fiind cu mult superioare salariilor și pensiilor pe care le primesc acum bugetarii și pensionarii. Salariile sunt extrem de reduse în comparație chiar cu lefurile din România. Dacă la noi, în România, un profesor debutant câștigă o sumă apreciată
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
legea morală, la valorile morale, la ceea ce-mi este permis sau interzis. A fi vinovat Înseamnă a te opune Binelui, Adevărului și Frumosului. A fi și a face ceva contrar legilor morale. Ceea ce faci contrar legilor morale este rușinos, degradant, periculos și inuman. Aceste acțiuni apar ca negative, ca antimorale, abia după săvârșirea lor. Vinovăția este consecința actelor imorale sau amorale. Dar nu numai actul este, prin consecința lui, imoral. Imorală poate fi și este și intenția sau gândul care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Încheiere a vieții. G. D., intelectual de formație umanistă, fost diplomat și profesor universitar, a decis ca la Împlinirea vârstei de 80 de ani să-și Întrerupă viața, considerând, din punct de vedere moral, că este absolut inutil și degradant să aștepte ruina fizică și intelectuală pe care o va aduce bătrânețea. În ultimii zece ani ai vieții sale s-a gândit la acest moment, pe care l-a pregătit minuțios. Etapele acestei pregătiri pot fi urmărite În corespondența pe
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Regelui Mihai”, au luat cunoștință de atacul brutal al președintelui țării, la adresa Majestății Sale Regele Mihai I al României, proferat în cadrul unei emisiuni televizate la postul B1. Considerăm că acest atac se bazează pe un fals istoric și este degradant pentru președintele țării. Este de datoria istoricilor să dovedească acest fals și să-l combată. Noi susținem însă că Majestatea Sa, Regele Mihai I este cea mai respectată personalitate a Romaniei în acest moment deoarece, la venerabila vârstă de 90
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
își aranjează părul este oribil, pentru că e servil și vulgar. Ba mai mult decât atât, a sosit momentul ca ei înșiși să-și dea seama de asta și să se elibereze de grija lor vinovată de a se supune ordinii degradante a hoardei. 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 1tc "17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan1" Limbajul economic este unul prin definiție pur comunicativ: „locurile” în care el se produce sunt cele în care știința este „aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie de a te supune unei ordini nepronunțate. În Italia, fiecare simte frenezia degradantă de a fi egal cu ceilalți în a consuma, a fi fericit, a fi liber, pentru că acesta este ordinul pe care l-a primit în mod inconștient și căruia „trebuie” să i se supună, dacă nu vrea să se simtă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]