2,176 matches
-
multe țări din America Latină au fost instaurate regimuri civile spre exemplu Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia și Argentina. Dar regimurile civile au supraviețuit în anii '60 doar în Venezuela și Columbia, în timp ce chiar și Chile și Uruguay, altădată privite ca democrații solide, s-au alăturat listei de țări sub conducere militară. Astfel de cicluri ale regimurilor civile și militare par să corespundă faptului că tensiunile din țările în curs de dezvoltare cât și ineficiența birocrației din aceste țări creează condiții pentru
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lege. Moțiunea erea semnată de: C.A. Rosetti (Românul), N. Bordeanu (Națiunea), D.D. Racoviță (România liberă), Frédéric Damé (l’Indépendance Roumaine), D.C. Butculescu (Cooperatorul), G. Șerbescu (Vocea Covurluiului), I. Mitescu (Carpații), Chr. Negoescu (Alarma), Em. Arghiropolu (Ro manul), R.C. Pătărlăgeanu (Democratul), I.G. Valentineanu (Reforma), V. Ne gruți (Perdaful). Din acești 14, nici unul nu mai trăiește astăzi, la 1927. Un număr de studenți naționaliști ne întrunim și hotărâm sărbătorirea de 100 de ani a revoluțiunii lui Horia de la 21 octombrie 1784. Un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
căutau prilejurile. Și prilejul s-a găsit. (Id., ibid., p. 1) Pagina 170 * Un cârnat mititel, 10 bani. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 * în Camera aceasta apare pentru întâia oară în politică Gheorghe Panu. El se distinge ca un democrat cu idei foarte înaintate și se așază în gruparea lui C.A. Rosetti ca liberal disident. (Id., ibid., foiletonul XXXIX, AD., nr. 11 834. 15 octombrie 1922, p. 1.) Pagina 219 * în ziua de 3 mai 1884 s-a dat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fost ales Al. Vaida Voevod. Trebuia acum rezolvată chestiunea guvernului, prin formarea unei majorități, care să-l reprezinte și să-l sprijine. Nici un partid nu obținuse însă o majoritate care să-i dea dreptul să facă guvernul. Entuziaști, naționaliști, democrați, radicali și organic ostili ideii de autoritate, aceștia erau, în mare parte, deputații. Erau expresia fidelă a stării de spirit din cuprinsul României Mari. Trebuia, deci, o coaliție de partide, care să formeze astfel o majoritate parlamentară capabilă să constituie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Totuși seara, lupta pentru Înghețată și coca cola e În toi. Cu o zi Înainte orașul fusese vizitat de președintele Roosevelt pentru o mică propagandă electorală. De altfel, lupta electorală se anunță pașnică. Probabil cauza se explică prin succesul politicii democraților de până acum și descurajării republicanilor. Când și când, câte o slabă Întrunire, câte un articol sau vreo vizită, ca cea de ieri. Un om politic Întrebat asupra diferenței dintre democrați și republicani, a răspuns: „sincer mărturisind, nu văd nici una
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
optimismul, veșnicul surâs pe buze, pe care le-a etalat Roosevelt, de bună seamnă au contribuit la atașamentul populației față de persoana sa. Odată, traversând o localitate, s-a Întânit cu un grup de manifestanți ce purtau cele două embleme, al democraților un elefant și al republicanilor un măgar. Roosevelt a oprit mașina, și când pe lângă el au trecut cu elefantul - râzând zgomotos - a spus: va să zică ăsta sunt eu. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 97 Localitatea Hot Springs
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în războ‑ iul spaniol, de exemplu. Nu era cu cei de la Criterion. La Criterion au fost numai doi care erau mai de stânga. Restul erau foarte la dreapta. Dar, în sfârșit, erau câțiva oameni mai la stânga care au evoluat ca democrați. Deci, dacă domnul Iliescu ar fi avut acest traseu, am fi fost mai prieteni. Însă, după cum știm, nu s-a întâmplat așa. V.A. : Are și acum răbufniri din care constați că rămâne fixat în tinerețea lui comunistă. A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
după ce s-au auzit la televizor, minerii din ’97 n-au mai venit la București. Au zis : „Domnule, gata, ne-a auzit cineva ! Ne mai strângem, ne mai dă...“. Acest gen de suprimare a informației, învățat de toată lumea, inclusiv de democrați, că așa trăiserăm noi sub comunism, era extrem de periculos. Pui capacul pe oală și pe urmă te așezi cu fundul pe el să nu sară ! PĂi, îl ții cât îl ții, dar până la urmă explodează oala... Atunci am fost în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost ? Ce știți despre acest lucru ? A.M.P. : Conflictul Ciorbea-BĂsescu, pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la PNȚ mă bănuiau că sunt cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ani iluziile de la început fuseseră înlocuite de corupția cvasigenerală, care era absolut de speriat și care a ajuns azi mai rea decât era atunci. În acest moment, România este una din cele 87 de țări care au acest paradox : sunt democrații, pentru că există competiție, însă competiția și corupția conviețuiesc. Acest paradox dezice ceea ce se spunea tradițional, că, acolo unde ai competiție ar trebui să ai mai puțină corupție, deoarece unii îi supraveghează pe ceilalți. Nu e așa ! Actualmente avem vreo 87
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ușor dacă Guvernul sovietic ar înapoia Băncii Naționale a României rezerva de aur, care a fost transferată pentru păstrare în siguranță la Moscova, în timpul primului război mondial, Molotov a declarat că aceasta e absolut exclus, de vreme ce România a exploatat Basarabia vreme îndelungată”... * Democratul Democratul este ziarul de sub conducerea lui Constantin Cehan - Racoviță, care a lucrat la ziarul Bucovina și își face apariția la Cernăuți la 15 august 1920. Se editează de două ori pe săptămână, în limba română și germană și își „începe activitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apariția la Cernăuți la 15 august 1920. Se editează de două ori pe săptămână, în limba română și germană și își „începe activitatea cu apostrofări la adresa întregii prese din capitala Bucovinei” - apreciază Glasul Bucovinei nr.495 din 17 august 1920. * Democratul, 1921, gazeta care-l avea ca director pe Constantin Cehan - Racoviță. Ziarul Dreptatea nr.237/17 noiembrie 1921, consemna că „dl. Constantin Cehan - Racoviță a fost condamnat de Curtea cu Juri la șase săptămâni închisoare sau una mie lei amendă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
17 noiembrie 1921, consemna că „dl. Constantin Cehan - Racoviță a fost condamnat de Curtea cu Juri la șase săptămâni închisoare sau una mie lei amendă pentru calomnie. Procesul a fost intentat de către preotul I. Tihon în urma unui articol din ziarul Democratul.” * 60 Desrobirea, gazetă săptămânală a Partidului Țărănesc de sub președinția D-lui dr. N. Lupu, redacția și administrația în Câmpulungul - Moldovenesc, apare la 20 ianuarie 1929. Director Aurel Hutu ; Tipografia Bucur Orendovici - Suceava. Redactor responsabil Ion P. Răiescu. În cuvântul „Către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cu nădejdea-n Dumnezeu, / C-am auzit o minciună / Că America e bună / Dar din ochi mult lăcrămez / Și din inimă oftez...” Dreptatea publică susținut la rubrica Bibliografia recenzii ori cuprinsul cărților, revistelor și ziarelor primite la redacție. Despre Mărăști, Democratul, Școala, Calendarul copiilor, Poporul, Credința, Cuvântul țărănimii, Gazeta Bucovinei din 1924, Calendarul poporului pe anul 1925,, , Voința, revistă ori ziar, Dreptatea a informat la timp la rubrica Revista revistelor, la 31 iulie 1921 se bucura de succesul în poezie al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clasă la sate, dintre preoți și învățători luând apărarea ultimilor. A. Onciul încheind o înțelegere cu învățătorul M. Chisanovici și rupând, încă odată, unitatea partidului românesc în Bucovina. * Reforma Reforma, Ziar independent, apare la 1 noiembrie 1920 și fuziona cu Democratul, independent, sub titlul comun Democratul care la numărul 28, din 2 ianuarie 1921, apare cu titlul Democratul - Der Democrat (în limba română și germană). Renașterea, organul Federației salariaților și pensionarilor publici din Moldova de Sus. Editor general rezervă dr. Aurel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și învățători luând apărarea ultimilor. A. Onciul încheind o înțelegere cu învățătorul M. Chisanovici și rupând, încă odată, unitatea partidului românesc în Bucovina. * Reforma Reforma, Ziar independent, apare la 1 noiembrie 1920 și fuziona cu Democratul, independent, sub titlul comun Democratul care la numărul 28, din 2 ianuarie 1921, apare cu titlul Democratul - Der Democrat (în limba română și germană). Renașterea, organul Federației salariaților și pensionarilor publici din Moldova de Sus. Editor general rezervă dr. Aurel Maniu, redacția și administrația Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
M. Chisanovici și rupând, încă odată, unitatea partidului românesc în Bucovina. * Reforma Reforma, Ziar independent, apare la 1 noiembrie 1920 și fuziona cu Democratul, independent, sub titlul comun Democratul care la numărul 28, din 2 ianuarie 1921, apare cu titlul Democratul - Der Democrat (în limba română și germană). Renașterea, organul Federației salariaților și pensionarilor publici din Moldova de Sus. Editor general rezervă dr. Aurel Maniu, redacția și administrația Cernăuți, strada Petrovici nr. 5, apare la 5 și 20 a fiecărei luni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se câștigă prin presă, condeiul e o armă, folosițio!”, dar ținând seama de experiența gazetărească a celui care în 1919 lucrase la ziarul Bucovina ca secretar de redacție, apoi prim redactor și redactor responsabil, iar în 192o ca director la Democratul a pleca la drum în 1930 fără un program concret al ziarului Timpul este un mare ... handicap. De aici și explicația că săptămânalul Timpul scrie de toate, nu numai din Cernăuți ori toată Bucovina, ci și din Basarabia, Maramureș, București
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o viață nouă!” Invitați să facă abonamente, cititorii aflau și mai clar că menirea ziarului era „de a strânge rândurile românilor de bine pentru organizarea energică și dezinteresată a intereselor românești di Bucovina.” Ziarul vorbea despre cei cinci ani de când democrații dlui Fl. Lupu „au pus mâna pe Centrală”; despre adunarea preoților români pentru o organizare mai sistematică a lor, despre gazeta Freielhareazeitung care „s-a năpustit asupra dlui inspector Simionovici pentru că a cutezat să fie în afacerea decretării noilor inspectori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până după izbucnirea războiului. A scris aici articole de lămurire românească, politice împotriva membrilor celuilalt partid, cel democrat, ne-a cerut articole și nouă, lui Lițu și mie, și astfel am ajuns toți trei să fim denunțați chiar de șeful democraților dr. Aurel Onciul, ca iredentiști. Cât am stat la Cernăuți, o zi, m-am întâlnit cu Ion Grămadă. Era deprimat... Mi-a citit atunci articolul „Presa din România”, care avea să apară în Viața nouă din 30 august 1914. („Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ales marile ei națiuni, „slăbiciunea”, sau „ezitarea” cu care „ea” răspunde acestor „influențe” - ultimul, este revigorarea lumii islamice! - nu se datorează oare și unei „Înmuieri”, „slăbiri”, „extenuări” a câtorva generații, după al doilea război mai ales, care, sub deviza unei „democrații totale”, a „libertății” tuturor de a participa la deciziile societății, creează cunoscutele, gravele și repetitivele crize sociale ale Apusului? (Un singur exemplu: dreptul nu numai al studenților ci și al elevilor de a manifesta public contra autorității școlare - dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
puțin) de interminabilele dispute și crize ale guvernării Convenției din 1996-2000. Așa ceva nu se va mai Întâmpla, au promis câștigătorii. S-a Întâmplat poate chiar mai rău: o nesfârșită gâlceavă Între președinte și primul-ministru, și Între cele două partide aliate: democrații și liberalii. Se avansase ideea ca aceste partide să fuzioneze Într-un mare partid de dreapta, care s-ar fi afiliat la grupul popular din Parlamentul European (cu alte cuvinte, ingenioasă soluție românească, din două partide, unul liberal, altul social-democrat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care nu reușesc Însă să se despartă, În lipsa altei soluții de guvernare. O grupare condusă de Stolojan a sfârșit prin a se desprinde din partidul liberal, transformându-se În partid „liberal-democrat“; obiectivul său este de a duce mai departe cu democrații proiectul de unificare a dreptei. Democrații n-au mai avut răbdare să aștepte și s-au proclamat ei Înșiși partid popular, trecând la dreapta spectrului politic, cu nonșalanța românească caracteristică (după ce se desprinseseră din marele partid al lui Iliescu, urmașul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
despartă, În lipsa altei soluții de guvernare. O grupare condusă de Stolojan a sfârșit prin a se desprinde din partidul liberal, transformându-se În partid „liberal-democrat“; obiectivul său este de a duce mai departe cu democrații proiectul de unificare a dreptei. Democrații n-au mai avut răbdare să aștepte și s-au proclamat ei Înșiși partid popular, trecând la dreapta spectrului politic, cu nonșalanța românească caracteristică (după ce se desprinseseră din marele partid al lui Iliescu, urmașul neoficial al partidului comunist, și trecuseră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
neoficial al partidului comunist, și trecuseră apoi printr-o fază social democrată. Stânga fiind aproape monopolizată de P.S.D., tentația multora este de a trece la dreapta, și În special pe culoarul popular, devenit liber prin cvasidispariția național-țărăniștilor; se pare că democrații Îi vor moșteni, după ce, ani de zile, Îi combătuseră cu Înverșunare, dinspre stânga). Oricum, la numai câteva luni după ce-l numise, lui Băsescu i-a intrat În cap să scape de liberalul Tăriceanu. Nu trece o săptămână fără o nouă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]