4,073 matches
-
subliniat acest lucru, adică închisoarea, nu va face altceva decât să confirme în ochii lui Pascal incapacitatea acesteia de a-l înțelege și nedreptatea ei). Această inaccesibilitate a ceea ce este denumit adesea într-o manieră, uneori, lapidară și expeditivă „nucleul depresiv” explică dificultatea aplicării tratamentului corect: acesta ar trebui să-l facă pe Pascal să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-l înțelege și nedreptatea ei). Această inaccesibilitate a ceea ce este denumit adesea într-o manieră, uneori, lapidară și expeditivă „nucleul depresiv” explică dificultatea aplicării tratamentului corect: acesta ar trebui să-l facă pe Pascal să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu urmări clinice, teoretice și chiar terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă. Unele anchete epidemiologice încep să furnizeze câteva rezultate. Astfel, Kovacs și colab. (1984) constată că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă. Unele anchete epidemiologice încep să furnizeze câteva rezultate. Astfel, Kovacs și colab. (1984) constată că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup: 0,6) decât la grupul martor (probabilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup: 0,6) decât la grupul martor (probabilitate cumulativă: 0,27). Diferența este foarte semnificativă. Totuși, această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup: 0,6) decât la grupul martor (probabilitate cumulativă: 0,27). Diferența este foarte semnificativă. Totuși, această continuitate este mult mai puternică atunci când episodul depresiv major apare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup: 0,6) decât la grupul martor (probabilitate cumulativă: 0,27). Diferența este foarte semnificativă. Totuși, această continuitate este mult mai puternică atunci când episodul depresiv major apare după pubertate decât atunci când apare înainte (vezi mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup: 0,6) decât la grupul martor (probabilitate cumulativă: 0,27). Diferența este foarte semnificativă. Totuși, această continuitate este mult mai puternică atunci când episodul depresiv major apare după pubertate decât atunci când apare înainte (vezi mai departe). Mai mult, într-un al doilea studiu asupra unui subgrup din populația studiată, Harrington și colab. (1991) confirmă observațiile clinice ale lui Penot. 63 de copii deprimați au fost
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al doilea studiu asupra unui subgrup din populația studiată, Harrington și colab. (1991) confirmă observațiile clinice ale lui Penot. 63 de copii deprimați au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă diagnostice abuzive. Ea aduce totuși informații și clarificări utile în unele cazuri. În plan descriptiv, se poate evalua rolul existenței în copilărie a unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispoziție cu apariție neașteptată la vârsta de 15 ani, arată măsura în care problemele adolescenței împreună cu efectele generate de acestea pot reactualiza o suferință veche, datorată unei separări traumatice din copilăria mică. Astfel, regăsim uneori în copilăria adolescenților cu suferință depresivă povești despre separări „traumatice”, chiar dacă nu a fost întotdeauna vorba despre separări grave. În acest caz, travaliul psihic al adolescentului, confruntarea cu separarea intra-psihică și, mai ales, cu desprinderea de relația cu obiectul oedipian reactualizează amenințarea cu suferința trăită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență, reactualizează la Denise vechile suferințe legate de separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a fost recomandat de către pediatrul său pentru probleme școlare; de mai mulți ani are un comportament dificil: provoacă dezordine, se agită mult, nu respectă regulile, vorbește tare în clasă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a fost recomandat de către pediatrul său pentru probleme școlare; de mai mulți ani are un comportament dificil: provoacă dezordine, se agită mult, nu respectă regulile, vorbește tare în clasă etc. Totuși, până
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu regret. În realitate, dacă ești atent, observi că mimica sa este săracă, aproape încremenită, vocea slabă, gestica sărăcăcioasă. Prezintă în mod incontestabil o lentoare psihomotorie, chiar dacă la prima vedere nu se observă nici o tristețe pe fața sa, nici acuze depresive de altfel. Întrebat direct, el recunoaște că este adesea trist, că se gândește adesea la moarte, mai ales după ce tatăl său l-a certat pentru prostii sau pentru note slabe la școală; se gândește atunci să-și înfigă un cuțit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
interesat de nimic, nu reușește să se concentreze și nu reține nimic din ceea ce încearcă să învețe la școală. Se plânge că nu doarme bine, deși nu-și amintește nici un coșmar. În realitate, Vincent prezintă un tablou tipic de episod depresiv major. În timpul primelor ședințe de investigare părinții, mai ales mama, au evocat trecutul lui Vincent: atunci când acesta avea 15 luni tatăl său a decedat subit. Era un bărbat care avea cu douăzeci de ani mai mult decât soția lui. Mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Mama lui Vincent recunoaște ca a suferit atunci o gravă depresie, cu un sentiment de gol și de prăpastie care a durat mai mulți ani. Doar mângâierile lui Vincent, care venea pe genunchii săi, o scotea puțin din această stare depresivă. Mult timp această femeie n-a înțeles cum de Vincent putea fi în același timp un copil atât de calm și afectuos cu ea, și atât de agitat și turbulent în alte momente. Într-adevăr, această instabilitate importantă și acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie să i se propună un tratament antidepresiv (amitriptyline) asociat cu o psihoterapie scurtă pentru a se ameliora semiologia depresivă. Totuși, Vincent, recunoscând ameliorarea, va refuza propunerea pentru o psihoterapie analitică. Putem emite ipoteza că Vincent a suferit în copilărie o pierdere dublă: una fizică a tatălui mai întâi, și cea morală și în parte afectivă a mamei sale după
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să emitem ipoteza că nașterea acestei surori a reactualizat o trăire a pierderii, deschizând calea spre o depresie clinică și evitând angajarea spre conduite de tip psihopatic așa cum începuseră deja să apară și să se amplifice. Totuși, dacă aceste antecedente depresive „a minima” nu sunt rare în copilăria adolescenților deprimați, ele nu sunt constante. De asemenea, separările și/sau pierderile (deces, divorț și dispariția unui părinte etc.) nu sunt observate întotdeauna. Unii adolescenți deprimați trăiesc în familii în care nici o problemă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]