5,982 matches
-
NMP presupune creșterea continuă a eficienței, utilizarea unor tehnologii din ce în ce mai elaborate, o forță de muncă disciplinată pentru asigurarea productivității, roluri profesionale de conducere, statuarea dreptului de a conduce. Al doilea principiu al NMP se bazează pe îmbunătățirea continuă a calității, descentralizare și delegare, sisteme de culegere a informațiilor, contracte și piețe, măsurarea performanței pe baza țintelor asumate inițial, audit și control. Cadrul de referință propus de Kolthoff și colaboratorii săi (2006) este prezentat în tabelul de mai jos. Cadrul de referință
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
eficacității executivului prin dezvoltarea unor tehnici menite să îmbunătățească managementul financiar în sectorul public, conștientizarea de către agențiile guvernamentale a statutului de „furnizori de servicii” pe piață în care consumatorii au mai multe alternative 3, dar și deconcentrarea 4 serviciilor și descentralizarea 5 procesului de decizie 6. În modelul „german” de administrație 1, relația dintre administrația centrală și cea locală face din acest model unul federal, în cadrul căruia competențele sunt împărțite între statul federal și statele componente, fiind, din acest motiv, compatibil
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
procesului de decizie 6. În modelul „german” de administrație 1, relația dintre administrația centrală și cea locală face din acest model unul federal, în cadrul căruia competențele sunt împărțite între statul federal și statele componente, fiind, din acest motiv, compatibil cu descentralizarea. În Germania, administrația publică are la bază principiile autonomiei locale și subsidiarității, comunităților locale fiindu-le oferit rolul de a se gestiona singure, guvernarea pornind de la nivelurile inferioare către cele superioare, spre deosebire de modelul „de sus în jos” caracteristic Franței. În ceea ce privește
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
acest personal, formarea și perfecționarea sa constituie o dovadă a lipsei de flexibilitate ce afectează încă modelul administrativ german. În modelul administrativ francez 2, structura administrativă este centralizată și „greoaie” (Dincă, „Modele europene de administrație publică: Franța”), în pofida încercărilor de descentralizare și deconcentrare, modelul folosindu-se de instituția prefectului pentru asigurarea unor politici uniforme în tot sistemul politic. Așa cum remarca Dincă („Modele europene de administrație publică: Franța”), invocând Legea numărul 82-213 din 2 martie 1982, „prefectul este reprezentantul statului în departamente
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
domenii ca amenajarea teritoriului, urbanism sau industrie”. Este de remarcat deci faptul că, în acest model, autoritățile locale au o putere de decizie redusă, modelul francez bazându-se pe impunerea autorității statului asupra cetățenilor. În acest context, eforturile în direcția descentralizării au dat impresia unei politici de stat, nu a unei consecințe naturale a dezvoltării regiunilor. Nu este deci de mirare că populația privește cu ochi neîncrezători aceste eforturi: un sondaj BVA citat de Dincă („Modele europene de administrație publică: Franța
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Franța”) afirmă că opt francezi din zece consideră repartizarea competențelor între stat și colectivitățile locale „foarte” (22%)sau „destul de” (56%) confuză, în timp ce altul (IPSOS), citat de aceeași sursă, din 2003 arăta că un sfert dintre francezi sunt de părere că „descentralizarea a mers prea departe”. Un al treilea model de administrație, complet diferit de cele două expuse anterior, este cel anglo-saxon, întâlnit în țări cum ar fi Marea Britanie, SUA și Irlanda și caracterizat de separarea dintre politică și administrație și înzestrarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
s-a angajat să aibă grijă de bunăstarea socială și economică a cetățenilor săi. În ceea ce privește funcționarii publici, în modelul scandinav ei nu sunt recompensați pe baza performanței, având în vedere puternica tradiție sindicală din aceste state. Totuși, modelul presupune o descentralizare puternică, tradițională a administrațiilor statelor amintite, implicând atribuții sporite pentru responsabilii locali și permițând guvernelor respective să reducă numărul de manageri intermediari și, astfel, costurile pe care le-ar fi suportat. Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
modestetc " Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari Și performanțe modeste" În continuare, vom încerca să analizăm modul în care proiectele de twinning din domeniul administrației publice își arată rezultatele, concentrându-ne asupra elementelor centrale ale reformei: descentralizarea, depolitizarea și profesionalizarea administrației publice. Dacă citim titlurile proiectelor de twinning realizate de România în domeniul reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
publice. Dacă citim titlurile proiectelor de twinning realizate de România în domeniul reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în domeniul reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului Administrației și Internelor de gestionare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului Administrației și Internelor de gestionare a reformei administrației publice”1. Sunt însă rezultatele acestor proiecte de twinning observabile în realitatea de zi cu zi a administrației românești
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în 2003 în subordinea MIRA. Așa cum au încercat să o impună proiectele de twinning amintite anterior, o reformă a administrației publice din România trebuie să conțină mai multe puncte. Ne vom referi în continuare la trei dintre cele mai importante: descentralizarea, profesionalizarea funcției publice și simplificarea procedurilor administrative, remarcând totodată că depolitizarea administrației publice poate fi văzută ca o condiție necesară pentru profesionalizare. Trebuie remarcat faptul că primeledouă puncte sunt specifice tuturor țărilor foste comuniste, caracterizate printr-o administrație centralizată și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
totodată că depolitizarea administrației publice poate fi văzută ca o condiție necesară pentru profesionalizare. Trebuie remarcat faptul că primeledouă puncte sunt specifice tuturor țărilor foste comuniste, caracterizate printr-o administrație centralizată și politizată (vezi, în acestsens, Goetz, 2001, pp. 1034-1035). Descentralizarea reprezintă transferul de competențe și responsabilități de la nivel central la nivel local, în acest moment în România putându-se vorbi despre o descentralizare financiară și administrativă 1. Procesul de descentralizare nu trebuie însă confundat cu cel de deconcentrare 2, ce
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
țărilor foste comuniste, caracterizate printr-o administrație centralizată și politizată (vezi, în acestsens, Goetz, 2001, pp. 1034-1035). Descentralizarea reprezintă transferul de competențe și responsabilități de la nivel central la nivel local, în acest moment în România putându-se vorbi despre o descentralizare financiară și administrativă 1. Procesul de descentralizare nu trebuie însă confundat cu cel de deconcentrare 2, ce presupune crearea unor instituții la nivel județean, cărora li se alocă anumite responsabilități. Aceste instituții sunt însă subordonate instituțiilor administrației centrale și nu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
centralizată și politizată (vezi, în acestsens, Goetz, 2001, pp. 1034-1035). Descentralizarea reprezintă transferul de competențe și responsabilități de la nivel central la nivel local, în acest moment în România putându-se vorbi despre o descentralizare financiară și administrativă 1. Procesul de descentralizare nu trebuie însă confundat cu cel de deconcentrare 2, ce presupune crearea unor instituții la nivel județean, cărora li se alocă anumite responsabilități. Aceste instituții sunt însă subordonate instituțiilor administrației centrale și nu au decât competențe limitate la aplicarea unor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor din ce în ce mai dificile de natură birocratică, fără a se abandona concepția generală privind puterea centrală. De altfel, o instituție-cheie în procesul de deconcentrare din România este prefectul. Pe plan legislativ, procesul de descentralizare este reglementat prin Legea-cadru nr. 339 din 12 iulie 2004. Potrivit acesteia, în modelul administrației publice din România există trei niveluri de competență: local, județean și central. Autoritățile responsabile la cele trei niveluri sunt Consiliul Local, Consiliul Județean și, respectiv
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
central. În acest context, consiliile locale și județene nu sunt subordonate instituțiilor centrale, în aceasta constând diferența esențială dintre ele și instituțiile deconcentrate. Totodată, ele pot iniția legi de interes local, respectiv județean. Una dintre dificultățile legate de procesul de descentralizare din România se referă la finanțarea instituțiilor responsabile de serviciile descentralizate. În primul rând, sistemul de finanțare a serviciilor publice locale în România este destul de complicat. Multe dintre serviciile publice primesc finanțări deopotrivă din partea instituțiilor centrale și a Consiliului Județean
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru care acest rezultat părea previzibil. Pentru România, orientarea către un model de administrație mai centralizat era cea mai ușoară opțiune pentru un stat. Chiar dacă unul dintre scopurile reformei administrației publice din România acordă o mare importanță continuării procesului de descentralizare, influențele unui model anglo-saxon s-ar putea dovedi incompatibile cu starea în care se află astăzi administrația românească. De asemenea, faptul că țările care urmează după Franța la capitolul realizări de twinning cu România sunt Spania, Italia, Germania și Grecia
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
twinning cu România sunt Spania, Italia, Germania și Grecia ne-ar putea face să credem că modelul anglo-saxon este cel mai puțin prezent în administrația locală românească. La o primă vedere, este adevărat, în măsura în care acel self-government al britanicilor e departe: descentralizarea este în România o politică venită și impusă de la centru, așa cum se întâmplă și în Franța, fără ca interesul spre descentralizare să fie unul local. De asemenea, proiectele importante de twinning care vizează reforma administrației publice s-au desfășurat în principal
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai puțin prezent în administrația locală românească. La o primă vedere, este adevărat, în măsura în care acel self-government al britanicilor e departe: descentralizarea este în România o politică venită și impusă de la centru, așa cum se întâmplă și în Franța, fără ca interesul spre descentralizare să fie unul local. De asemenea, proiectele importante de twinning care vizează reforma administrației publice s-au desfășurat în principal cu Marea Britanie, Olanda și Danemarca, dovadă fiind numeroasele elemente de NMP prezente în obiectivele guvernului român în perioada 2004-2008. Confirmarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
legată de conducerea, coordonarea și controlul serviciilor publice de interes județean”1. Strategia națională privind reforma administrației publice în intervalul 2004-2008 se concentrează asupra reformei serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local, asupra consolidării procesului de descentralizare administrativă și fiscală și asupra întăririi capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrală și locală. Acest lucru ne arată că, măcar la nivel de intenții, modelul românesc de administrație pare să împrumute idei atât de la sistemele francez și german
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
UE, procesul reformei administrative a fost lent, influențat în parte de „vechile obiceiuri” ale perioadei comuniste. România a moștenit din perioada comunistă o administrație ineficientă, politizată și coruptă, iar efectele acestei situații se pot vedea și astăzi, reformele întreprinse în privința descentralizării, depolitizării, profesionalizării funcției publice și simplificării rămânând pentru moment insuficiente. În ceea ce privește exercițiile de twinning desfășurate în România, ele nu au funcționat foarte bine. Astfel, multe dintre proiectele propuse s-au dovedit a avea obiective mult prea pretențioase, iar implementarea unora
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gov.ro. Strategia actualizată privind reforma instituțională a Ministerului Administrației și Internelor în perioada 2005-2006 (HG nr. 306/14.04.2005), www.modernizare. mai.gov.ro. Programul Operațional de Dezvoltare a Capacității Administrative, www.modernizare. mai.gov.ro. Lege-cadru privind descentralizarea, www.modernizare.mai.gov.ro. Lege privind instituția prefectului, www.modernizare.mai.gov.ro. OUG nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, www.modernizare.mai.gov.ro. Raportul Delegației Comisiei Europene în România (noiembrie 2006), Reforma Administrației Publice, www.modernizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contraproductivă, dincauza ineficienței sistemului, proiectul a oferit în final recomandări care țineaulocul unei strategii de reformă în sănătate. Scopurile au fost: - reducerea monopolului în proprietatea, finanțarea și furnizarea serviciilor de sănătate; - introducerea asigurărilor sociale de sănătate și îmbunătățirea finanțării sistemului; - descentralizarea sistemului, crescând rolul politic și strategic al Ministerului Sănătății; - introducerea unor mecanisme de administrare autonomă pentru spitale și dezvoltarea practicii medicale independente; - dezvoltarea asistenței medicale primare și libera alegere a medicului de familie; - dezvoltarea mecanismului de acreditare și asigurare a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
vol. 22, nr. 3, pp. 500-518. Vlădescu, Cristian (coord.), 2004, Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, CPSS, București. Colecția ziarului Adevărul, 1994-2006. Viața Medicală, 21, 26 mai 2006. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educațietc "Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație" Ciprian Fartușnic*tc "Ciprian Fartușnic*" Ovidiu Măntăluță*tc "Ovidiu Măntăluță*" Preambultc "Preambul" Sistemul de educație din România a încercat să se racordeze la tendința generală
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]