79,897 matches
-
din șapte părți: primele trei sunt dialoguri între Ezdra și Dumnezeu prin intermediul îngerului Uriel; următoarele trei sunt viziuni; ultima reprezintă o ars apocalyptica, întrucât conține toate elementele definitorii ale genului. Nu mă voi opri aici decât asupra episoadelor apocaliptice, lăsând descrierea conținutului teologic pentru capitolul de sinteză. Să spun totuși că textul pare să fi fost zămislit în siajul mișcării eseniene. O dovedesc coincidența mai multor expresii („inimă rea”; „Fiul”, denumirea pentru Mesia), precum și a multor teme: locul de excepție pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
prin intermediul unui vis al lui Isaac, rolul arhanghelului Mihail reducându-se la acela de interpret al visului; 2. va trimite în sprijinul arhanghelului un duh devorator, care va consuma alimentele în locul său. Cum scopul meu nu este să ofere o descriere și o interpretare amănunțită a Testamentului..., sar peste câteva scene (intervenția Sarei, de pildă), pentru a ajunge la segmentul apocaliptic, esențial demersului morfologico-hermeneutic. Visul trimis de Dumnezeu lui Isaac „către ceasul al treilea din noapte” este următorul: „Am văzut, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Tronul văzut mai înainte. Se face așadar sinteza Tron-Car. După aceea, glasul din interiorul flăcărilor îi poruncește patriarhului să privească cerurile de sub el până ajunge la pământ. Trecerea prin ceruri nu este ceva nou, așa că mă voi opri aici cu descrierea. Două observații se impun, ca epilog teoretic la această scurtă incursiune mistagogică. Prima: Dumnezeu apare în Merkaba (și în Hekhaloth 122) sub chip de Rege, de Rege Sfânt. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă următorul lucru: prăpastia dintre creatură și Creator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
între ei fără contenire, iar conflictele lor se răsfrâng în lumea pământească, fiecare neam având, în concepția autorilor textului, un înger corespunzător în „tărie”. Primele cinci ceruri sunt, ca peisaj, aproape identice. Există o diferență calitativă, de slavă, dar aceeași descriere se repetă de cinci ori: un tron în mijloc (tronul fiind, în unele versiuni, un înger), iar la stânga și la dreapta, îngeri care-L slăvesc la unison pe Stăpânul aflat în al șaptelea cer. Îngerii „din stânga” sunt prezentați ca având
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
caracterul concret al Întrupării este negat prin recurgerea la viziune. Să clarificăm acum pe scurt câteva aspecte ideologice ale apocrifei. Așa cum remarcă Norelli, autorul nu urmărește să transmită o hartă exactă a lumii de dincolo. Primele cinci ceruri sunt identice, descrierile par repetitive, amănuntele inedite lipsesc. În plus, pare că autorul a combinat fără prejudecăți cele două scheme tradiționale, a unei lumi extraterestre alcătuită din trei și, respectiv, șapte ceruri (primul cer ar fi „tăria” - sălașul îngerilor răzvrătiți; al doilea cer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
În noile condiții, rolul profetului scade, iar valoarea inspirației este socotită îndoielnică și arbitrară. Urcarea la cer a lui Isaia este o zvâcnire de durere, nostalgie și orgoliu. Trăsături definitorii ale genului apocaliptic După cele șase prezentări, putem încerca o descriere fenomenologică a literaturii apocaliptice. Voi urma grosso modo excelenta introducere a lui P. Vielhauer la capitolul „Apocalipse” din ediția E. Hennecke, W. Schneemelcher, R. Wilson 128. Patru sunt caracterele formale, de compoziție ale genului: recurgerea la pseudonimie, importanța acordată viziunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
excelență, protector din oficiu al oamenilor și al creaturilor pământului înaintea lui Dumnezeu. Lui i se datorează recoltele îmbelșugate, întrucât dăruiește roua și ploaia, și tot lui, răgazul obținut de cei păcătoși în infern (a se vedea Apocalipsa lui Pavel). Descrierea spațiilor extramundane și a întâlnirilor cu locuitorii lor pleacă de la experiențe mistice concrete, transfigurate literar. Exemplul cel mai frapant îl găsim tot în 4Ezdra, unde ni se descrie o tehnică specială pentru obținerea viziunii (9,23-25): Ezdra trebuie să petreacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
asupra istoriei: fiecare eveniment de pe pământ depinde nemijlocit de o hotărâre divină; nimic nu se petrece „jos”, în lumea noastră, fără știrea și fără voia Celui de Sus. Vielhauer rezumă astfel tehnica „frauduloasă” (pia fraus) utilizată de apocaliptici: „Ei folosesc descrierea istoriei la timpul viitor pentru a spori încrederea în propriile lor preziceri ale viitorului. Dacă autorul imaginar a prevestit cu atâta precizie trecutul, care poate fi verificat din punctul de vedere al cititorului, atunci înseamnă că și viitorul se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe drumul bun a urmașilor autorului fictiv. În această bătălie pentru stimularea virtuții, viziunile joacă rolul „artileriei grele” sau, ca să folosim o formulă modernă, al „armei disuasive”: de vei călca strâmb, iată locul unde vei poposi pentru vecie (și urmează descrierea amănunțită a iadului). Dar ele nu au numai caracter disuasiv; elementul persuasiv mi se pare tot atât de subtil și eficient pus în joc: descrierea peisajelor supramundane atrag ca un magnet, iar discursurile parenetice își capătă, alături de aceste descrieri extrem de realiste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
modernă, al „armei disuasive”: de vei călca strâmb, iată locul unde vei poposi pentru vecie (și urmează descrierea amănunțită a iadului). Dar ele nu au numai caracter disuasiv; elementul persuasiv mi se pare tot atât de subtil și eficient pus în joc: descrierea peisajelor supramundane atrag ca un magnet, iar discursurile parenetice își capătă, alături de aceste descrieri extrem de realiste și de plastice, adevăratul sens și adevărata valoare. Pentru exemplificare, mă voi referi pe scurt la Testamentul lui Levi, inclus în lista lui Rowland
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vecie (și urmează descrierea amănunțită a iadului). Dar ele nu au numai caracter disuasiv; elementul persuasiv mi se pare tot atât de subtil și eficient pus în joc: descrierea peisajelor supramundane atrag ca un magnet, iar discursurile parenetice își capătă, alături de aceste descrieri extrem de realiste și de plastice, adevăratul sens și adevărata valoare. Pentru exemplificare, mă voi referi pe scurt la Testamentul lui Levi, inclus în lista lui Rowland, dar ocolit în analiza mea anterioară. Înainte de a muri, Levi își adună în jurul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vor fi nimiciți” (4Ezdra 7,30-31). Pesimismul față de lumea prezentă este accentuat, stimulat în sens negativ de optimismul utopic stârnit de lumea de dincolo. La urma urmei, în ce rezidă capacitatea de atracție a scrierilor apocaliptice, dacă nu tocmai în descrierile amănunțite ale lumii de apoi („vremea viitoare”), pe care vizionarii vor fi avut privilegiul să o viziteze de pe-acum? Sub privirile lor pământești, transfigurate însă, se perindă tot felul de peisaje stranii: locurile de beatitudine fără sfârșit, precum și sălașuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
determinată de faptul că aceeași perioadă eshatologică apare prevestită de trei ori: într-o formă sumară, prin viziunea celor șapte peceți (6,1-8,1); prin sugestie, fragmentar (8,2-14,20); într-o formă finală și completă (15,1-22,5). Sumara descriere din 6,1-8,1 trebuie înțeleasă ca o listă - vizibilă pe partea din afară a sulului pecetluit - a conținutului textului pecetluit (pe dinăuntru), care va fi dezvăluit abia după ruperea celei de-a șaptea peceți (secțiunea 8,2-22,5)139
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de tip gnostic, imanentistă. * O altă trăsătură specifică a literaturii apocaliptice este reactivarea unei mitologii sincretice și, implicit, recosmizarea imaginarului religios. Profeții accentuaseră caracterul sacru al istoriei; apocalipticii operează o întoarcere cu 180 de grade: cosmosul e reintegrat planului divinității. Descrierile așa-zise „meteorologice” se întind pe zeci de pagini; fără ele, călătoriile vizionarilor ar fi treceri absurde „prin vid”. În intertestamentare, cosmosul devine peisaj multiform și policrom, sălaș al epifaniilor. E vorba însă despre un cosmos nemundan, mai precis, supramundan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
baza căruia vom putea oferi un diagnostic. Pentru divergențele dintre LXX și TM folosesc excelentul capitol IV, redactat de Olivier Munnich, din La Bible grecque des Septante. Sfârșitul cărții Exodului. În LXX, instituțiile cultice sunt descrise de două ori. Prima descriere (cap. 25-31) concordă în mare cu descrierea din TM. Pentru a doua descriere, TM are însă foarte multe elemente suplimentare față de LXX. Capitolul 36, 8-34 oferă în greacă o formă abreviată. Cum „rezolvă” traducătorii Bibliei în românește această situație? Pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Pentru divergențele dintre LXX și TM folosesc excelentul capitol IV, redactat de Olivier Munnich, din La Bible grecque des Septante. Sfârșitul cărții Exodului. În LXX, instituțiile cultice sunt descrise de două ori. Prima descriere (cap. 25-31) concordă în mare cu descrierea din TM. Pentru a doua descriere, TM are însă foarte multe elemente suplimentare față de LXX. Capitolul 36, 8-34 oferă în greacă o formă abreviată. Cum „rezolvă” traducătorii Bibliei în românește această situație? Pur și simplu aleg varianta TM, nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
folosesc excelentul capitol IV, redactat de Olivier Munnich, din La Bible grecque des Septante. Sfârșitul cărții Exodului. În LXX, instituțiile cultice sunt descrise de două ori. Prima descriere (cap. 25-31) concordă în mare cu descrierea din TM. Pentru a doua descriere, TM are însă foarte multe elemente suplimentare față de LXX. Capitolul 36, 8-34 oferă în greacă o formă abreviată. Cum „rezolvă” traducătorii Bibliei în românește această situație? Pur și simplu aleg varianta TM, nu pentru că ar urma un principiu metodologic coerent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
le „întoarcă” spre El, ca să le umple de darurile bunătății Lui. Cei ce au văzut în aceste scrieri un caracter panteist au confundat aceste două feluri de acte sau de ieșiri ale lui Dumnezeu 207. În realitate, Stăniloae oferă o descriere perfect normală a sistemului dionisian, având pretenții de originalitate. Pentru că funcționarea triadei lui Proclus nu poate fi înțeleasă în alt fel decât așa cum este prezentată aici de către teologul român și nu admite panteismul. Motivele pentru care Stăniloae apără, împotriva tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
printre picioarele celor care erau înghesuiți pe bănci. Cel de Sus ne-a ajutat să facem această călătorie spre infern în tovărășia unei familii de țărani ortodoxi-prevoslavnici ucrainieni, oameni respectuoși, cu credință în Dumnezeu și resemnați în fața destinului. Stărui în descrierea acestei familii din care o parte a devenit familia noastră cu care am împărțit bune și mai ales rele. De necrezut, cei opt adulți erau de fapt patru cupluri din trei generații iar împreună cu copiii, formau o familie care număra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
puși de-o parte în tren și să ne refacem, de bine de rău, forțele. Dora a rămas iar pe gânduri : "Știu, am citit despre Gulag... Cele povestite de Teodora par desprinse din paginile cărții lui Soljenițîn... Numai că ascultarea descrierii grozăviilor trăite, direct din gura cuiva care le-a suportat, dă frisoane mai ceva decât cititul. Avea dreptate Teodora că mărturia supraviețuitorilor Gulagului, dintre care probabil că ea este printre ultimii, are o neprețuită valoare." Ziua a patra După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Emanoil REI Povestiri alese Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României REI, EMANOIL Povestiri alese / Emanoil Rei. Iași : Junimea, 2016 ISBN 97897337-1944-1 821.135.1-32 Redactor asociat: Liviu PAPUC Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactare: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
1 RAREȘ TIRON ISTORISIRI NESĂNĂTOASE FERICIRII 2 Rareș Tiron 3 RAREȘ TIRON ISTORISIRI NESĂNĂTOASE FERICIRII Prefață de Theodor CODREANU Postfață de Luminița SĂNDULACHE Iași, Editura , 2013 PIM 4 Rareș Tiron Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României TIRON, RAREȘ Istorisiri nesănătoase fericirii / Rareș Tiron. Iași : PIM, 2013 ISBN 978-606-13-1572-7 821.135.1-32 Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât de bine era ea confirmată de realitate atunci. Silvestru, însă, cu toate că focul dragostei îl cuprinsese și îl înviorase pe deplin, se simțea cu totul înspăimântat; vârsta copilei îl înspăimânta. De fapt, cei zece ani ai acesteia nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
odată și de a-și lua mai repede grija de pe cap 62 Rareș Tiron și apăsarea grea din suflet. Despre ezitare, nici măcar nu putea fi vorba. Și iată că ajunse la destinația mult-dorită. Nu voi insista prea mult, însă, asupra descrierii grozavului omor, nu trebuie. Imaginile care zdruncină prea tare inima omului este mai bine să nu fie ilustrate vreodată nici cu penelul, nici cu condeiul. Voi spune doar că, fără mare greutate, Silvestru, știind că ușa de la intrare nu se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ea își relua numaidecât treaba din locul în care o lăsase, căci parcă fiecare lucru din jurul ei îi șoptea continuu, ca să-i amintească de datoria ce o avea de împlinit... Iar astfel, ei bine, iată că am sfârșit și cu descrierea ghișeului 1 și a angajatei ce-l sfințea. Altceva notabil, judecând strict după aparențe, nu s-ar mai putea spune. Și totuși, acesta este doar începutul prezentării Adrianei, căci, dacă un trup și o înfățișare de om sunt lesne de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]