6,256 matches
-
ebraice. Capitolul 6tc " Capitolul 6" PERSPECTIVA CATEGORIILOR DE CONȚINUTTC "PERSPECTIVA CATEGORIILOR DE CONȚINUT" În capitolul de față, materialele narative vor fi procesate analitic, mai exact, prin fragmentarea textului în segmente relativ mici, care vor fi apoi supuse fie unei analize descriptive, fie uneiastatistice. Această tehnică este în general cunoscută sub numele de „analiză de conținut”, care este, de fapt, metoda clasică de cercetare a materialelor narative în psihologie, sociologie și științele educației (Manning și Cullum-Swan, 1994; Riessman, 1993). Vor fi prezentate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
baza rezultatelor. Frazele din fiecare categorie pot fi numărate, catalogate și ordonate în funcție de frecvență ori pot fi supuse diverselor proceduri statistice - toate, în funcție de scopurile studiului și de întrebările și/saupreferințele cercetătorului. Succesiv, conținuturile incluse în fiecare categorie pot fi folosite descriptiv pentru a forma o imagine generală a universului de conținut în anumite grupuri de oameni sau culturi. În cazul în care cercetătorii au formulat anumite tipuri de ipoteze, ele ar putea fi testate pe parcursul acestei etape. Deși această procedură poate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
compară fragmente din secțiuni diferite? 2. Cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau bazate pe impresii în procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite? 3. Elementele analizate vor fi procesate cantitativ ori într-o manieră mai liberă, mai descriptivă? Deși metodele mai exacte și mai obiective de analiză a conținutului, care au fost prezentate în prima parte a capitolului sunt mai ușor de comentat, de reprodus și de criticat, am arătat că multe dintre deciziile luate în acest proces
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
descrieri, evaluări și critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere nu e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și totuși dimensiuni evaluative într-un anumit context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa întâi în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, ș...ț se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa întâi în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, ș...ț se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne iubea foarte mult pare a fi descriptivă, faptul că învățătoarea ceda sentimentelor ei față de copii introduce niște conotații negative legate de o implicare afectivă excesivă. Avem, astfel, motive să speculăm pe marginea acestui enunț, arătând că a fost totuși o afirmație evaluativă, dacă nu chiar critică, iar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
atitudine critică poate fi ori pozitivă, ori negativă, vorbitorii nu fac eforturi să-și explice opiniile atunci când sunt pozitive. Doar criticile negative sunt prezentate ca fiind opinii, pe câtă vreme evaluările pozitive sunt livrate pur și simplu fără explicații și prezentate ca descriptive, așa că nu pot fi utilizate în măsurarea gândirii responsabile în termenii în care am definit-o mai devreme. Apare și o întrebare, anume dacă diferențele dintre tipurile de critică sunt sau nu relevante pentru o evaluare a capacității de gândire
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de a include ca scale numai conceptele similare celor găsite, folositoare pentru teoria și cercetarea din educație, și conceptele care intuitiv păreau relevante pentru clasele testate. Versiunea finală a LEI conține un total de 105 puncte (7 puncte pe scală) descriptive pentru clasele școlii de masă. Răspunsul exprimă gradul acordului și al dezacordului fiecărui punct pe scala cu 4 puncte, care conține răspunsuri alternative ca: Dezacord Puternic, Dezacord, Acord și Acord Puternic. Itemii obișnuiți conținuți în LEI sunt: „Toți elevii se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
disperare. - Ritmul vorbirii trebuie să fie și el variat, pentru a „sparge” monotonia. Este bine să se vorbească mai rar când se subliniază ideile principale, să se mărească ritmul la pasajele de tranziție și să se mențină alert la pasajele descriptive și la cele familiare clasei. Este recomandabil să se evite vorbirea „împiedicată” (ruperi prea dese de ritm), care afectează atât înțelegerea problemei, cât și discursul. Ritmul poate fi corectat prin mișcări corporale adecvate. Pauzele în vorbire își au rolul lor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra atributelor energizante, dinamice, totuși inventarierea făcută până aici într-o manieră analitică, descriptivă a morfologiei structurale s-a realizat mai mult în urma unei secțiuni transversale de natură statică. În realitate, așa cum noi am mai amintit, toate aceste elemente formează o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să citească, dar al căror vocabular se construiește totuși în mare viteză; situația este similară în privința ascultării conversațiilor, a radioului sau a televizorului. Cu toate acestea, efectul diferitelor medii este diferit, în funcție de vârstă. În cazul copiilor, atunci când un material este descriptiv sau narativ (o poveste cu urși, de exemplu), televiziunea este un instrument educativ mai eficient decât lectura. Dar atunci când copiii sunt mai mari (12 ani) sau în cazul adulților, lectura permite o mai bună înțelegere decât televiziunea. Principalul motiv este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
un calmant natural. De altfel, tranchilizantele sau medicamentele hipnotice, cum ar fi benzodiazepinele (de exemplu, Valiumul), stimulează producerea acestui neurotransmițător. Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Méthodes d’évaluation de la personnalité, Dunod, Paris, 1998. Borkenau, P.; Ostendorf, F., „Descriptive Consistency and Social Desirability in Self and Peer Reports”, European Journal of Personality, nr. 3, 1989, pp. 31-45. Huteau, M., Psychologie différentielle. Cours et exercices, ediția a III-a, Dunod, Paris, 2006. Johnson, J.A., „Clarification of Factor Five with
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
referință”, din Metafora vie105, unde remarca, printre altele că „suspendarea referinței reale este condiția accesului la referință la modul virtual”106. Cu alte cuvinte, că operele poetice s-ar raporta la lumea reală după un regim referențial propriu, abolind referința descriptivă (și mizând, într-o primă etapă, pe autoreflexivitatea limbajului), doar pentru a permite într-o etapă mai avansată, revelarea unor aspecte ale modului nostru de-a-fi-în-lume. Pentru Ricoeur, lumea este, așadar, ansamblul referințelor deschise de către toate felurile de texte (descriptive sau
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
referința descriptivă (și mizând, într-o primă etapă, pe autoreflexivitatea limbajului), doar pentru a permite într-o etapă mai avansată, revelarea unor aspecte ale modului nostru de-a-fi-în-lume. Pentru Ricoeur, lumea este, așadar, ansamblul referințelor deschise de către toate felurile de texte (descriptive sau poetice), pe care le-am citit și interpretat, care au îmbogățit orizontul existenței noastre: A înțelege aceste texte șdescriptive sau poetice, n.n.ț, echivalează cu o interpolare printre predicatele situației noastre a tuturor acelor semnificații care transformă propriul mediu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de cele ce țin de sfera referinței, conceptul de tranzitivitate lasă, într-un anume sens, loc ambiguităților. În mod paradoxal, fereastra deschisă către lume, în transparența căreia privirea întâlnește (fie și prin medierea conceptelor) lucrurile, trimite, în cazul celei mai descriptive poezii, ca și în cazul celei mai intranzitive, la o lume de gradul al doilea. Referentul rămâne, până la urmă, o categorie „hantologică”, liminară, căci „întotdeauna peisajele, universul sau conținutul poemului sunt separate printr-o ruptură de ordin ontologic de peisajele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mult prea mult, fie mult prea puțin, după cum observa și Italo Calvino undeva. Meritul lui Ponge rămâne, indiscutabil, acela că a reușit să câștige acest pariu (sau această „bătălie”) cu mijloace extrem de sărace, menținându-se în limitele unei obstinate onestități descriptive. În plus, nu putem ignora împrejurarea că demersul său antipoetic este tot timpul dublat de o luciditate exacerbată care îl făcea pe Philippe Jaccottet să descopere în versurile din Parti pris des choses o îndrăzneală estetică mai profundă decât aceea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
urmărește să spună mai mult decât ceea ce spune, ea își dezvăluie resursele halucinatorii, spectrale. Mai mult decât atât, elementul care favorizează evaziunea în ficțiune și stârnește verva imaginativă pare a fi tocmai această asumată (jucată?) literalitate. Pe scurt, tocmai onestitatea descriptivă cu care este înfățișat obiectul îl situează, în ultimă instanță, la granița dintre două teritorii: lumea scrisă și lumea nescrisă. Din această cauză, despre portocala din fragmentul abia citat putem spune, împrumutând o formulare foarte frumoasă (valabilă, de altfel pentru
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
extensiei textului și a apropierii de discursul compact. Pe bună dreptate, unii critici au văzut aici o încălcare intenționată a amintitului principiu modernist. „Tipică poezie narativă, tipică poezie cu personaje: procedeele ei cele mai evidente sunt, pe de o parte, descriptive, portretistice sau de prezentare a spațiilor de joc, pe de altă parte, epice, în sens deopotrivă comportamentist și analitic, introspectiv”361, afirma Ion Bogdan Lefter în legătură cu ciclul mopeteiana, adăugând apoi, cu îndreptățire, că memorabil este mai cu seamă protagonistul, mopete
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a vieții americane. Prozaice și lipsite de măreție, voit banale și programatic antilirice, ca și cele ale poetului american, textele lui Sorescu renunță în plus la orice umbră de sentimentalism facil, constituindu-se într-un repertoriu sui-generis de strategii narative, descriptive și portretistice, nemaiîntâlnit până la el în poezia românească. În aceste condiții, descumpănirea criticilor a fost, până la un punct, explicabilă, iar virulența denigratorilor, normală. Cum ar fi putut fi intuită just semnificația acestei inovații în contextul fenomenului poetic postbelic de la noi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Dizolvarea, prin cuvânt, a existentului, în banalitatea și viduitatea sa cotidiană, servesc însă, la un alt nivel, reconstrucției valorice a realității extratextuale. Pe de altă parte, nu putem ignora evidența că poemele lui Mircea Cărtărescu, apropiindu-se de epic și descriptiv, creează impresia de deschidere, de adecvare la stările lumii. Multe dintre ele au o mișcare amplă, de epopei în miniatură (Căderea, de pildă, începe parodic printr-o invocație către muză - „Lyră de aur, pulsează din aripi/până-mi închei acest
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
doar să le substituie prin simplul joc al simulacrelor, capătând prioritate împrejurarea că, prin asumarea „cadrului teatral” (și a regulilor aferente), ceva de ordin strict imaterial își face apariția în lume. Afirmația poate fi valabilă pentru toate cele patru categorii descriptive ale ludicului propuse de Roger Caillois (Agon, Alea, Ilinx și Mimicry). Cu precizarea că, mai cu seamă în cazul celei din urmă (Mimicry) - înrudită îndeaproape cu ficțiunea - potențialul iluzionistic al ludicului devine și mai evident. În aceste condiții, este aproape de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
punct de vedere instituțional - n.a.)”, nefiind Îngrădit de prevederi legale Într-o manieră similară relațiilor de muncă. Diferențele de presetări legale, sancțiuni și proceduri ce guvernează tranzacțiile comerciale și, respectiv, cele de muncă oferă o conotație prescriptivă, și nu doar descriptivă noțiunii de organizație. Totuși, concluzionează autorul, atât proprietatea privată, cât și organizația sunt susținute de reglementări legale. Prima reglementează raporturile negative Între actori În baza unei relații exclusive Între un anumit actor și bunurile pe care le deține, În timp ce, a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesele deținătorilor de capital sunt considerate alături de celelate interese prezente În organizație sau mediul acesteia. Pe de altă parte, economiștii neoclasicii, oponenți ai curentului managerialist, asumă unitatea proprietății și a controlului argumentând că, atât normativ - legal cât și din considerente descriptive echipa managerială acționează În sensul satisfacerii intereselor proprietarilor. Principiul legal este că managerii reprezintă interesele proprietarilor organizați În adunarea generală. În plus, se afirmă că există mecanisme legale, uzitate În mod curent de către proprietari, prin care managerilor le pot fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acțiunea intențională a actorilor. Responsabilitatea socială a organizațiilor Un exemplu de construcție culturală ce impune o concepție socială determinată asupra corporației și, la rândul său, legitimează anumite relații Între actorii constitutivi, este responsabilitatea socială a corporațiilor. Conceptul are conotații atât descriptive, cât și instrumentale, dar mai ales normative. Substanța noțiunii este de natură etică. Acest concept se impune În opinia publică schimbând modelul clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă ubicuitatea folosirii sale În cursurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ostilității față de lumea afacerilor, ci dimpotrivă, exprimă succesul recunoscut social al acestora. Carroll pretinde că acest concept, În patru dimensiuni, exprimă În primul rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea fiind, În acest sens, unul descriptiv. Pe de altă parte Însă, s-au făcut studii (Clarkson, 1995) care să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]