2,278 matches
-
După 1948, din motive ideologice accentul se pune pe actualitate: la scurt timp după apariția romanului tezist al lui M. Sadoveanu, Mitrea Cocor este publicat și la Bratislava, în limba slovacă. De un ecou mai favorabil se bucură însă romanul Desculț de Z. Stancu (tradus cu măiestrie de J. Hu�ková), în care cititorii slovaci apreciază expresivitatea realistă mereu confruntată cu incantații lirice - tendință existentă și în proza slovacă din anii de după război. Începând din 1953, politica editorială se orientează mai
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
îi ținea companie mama lui, așezată într-un fotoliu, brodînd sau croșetînd, cu ochii ei cenușii înguști și buzele subțiri, strînse, care-i dădeau o înfățișare severă, îmbufnată. Yoel, îmbrăcat în șort, se întindea pe canapeaua din living-room, cu picioarele desculțe cocoțate pe rezemătoare și capul pe o movilă de perne. Uneori, cînd se transmiteau știrile, li se alătura și soacra lui, Avigail, deși aceasta respecta cu strictețe perioada de doliu, în pofida faptului că fața ei de țărancă slavă radia o
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și (a) desculța < lat. discalciare sau disculciare. Surprinzătoare este moștenirea lui (a) însura „a pingeli“ < lat. *insolare < lat. sola (pluralul lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
neașteptat suficient pentru fiecare. Nici o recoltă nu se pierdea, nici o mină nu era epuizată, nici o mașină nu se strica, dar creatura a aruncat munți de mîncare în ocean pentru că flămînzii nu puteau plăti un preț profitabil, iar copiii cizmarului mergeau desculți pentru că tatăl lor făcuse prea mulți pantofi. Și producătorii au acceptat asta, de parcă s-ar fi produs un cutremur! Au refuzat să vadă că pot face tot ce au nevoie și la naiba cu profitul. Și-ar fi dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în zilele de 24, 25 și 26 iunie expirat. 180 {EminescuOpXIII 181} "Luptătorul" mai înșiră o mulțime de alte fapte gingașe de felul acesta, căci pomelnicul e lung și fericirea sătenilor desăvârșită. Desculți ne-a făcut Dumnezeu; se pare că desculți voiește să ne lase și d. Brătianu. Zicem desculți prin eufemism, căci în realitate e vorba de o adevărată despuiare. De altminteri, căutând bine, aceste procedări sumare ale perceptorilor regimului fac parte dintr-un întreg sistem de guvernământ. Daca ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
180 {EminescuOpXIII 181} "Luptătorul" mai înșiră o mulțime de alte fapte gingașe de felul acesta, căci pomelnicul e lung și fericirea sătenilor desăvârșită. Desculți ne-a făcut Dumnezeu; se pare că desculți voiește să ne lase și d. Brătianu. Zicem desculți prin eufemism, căci în realitate e vorba de o adevărată despuiare. De altminteri, căutând bine, aceste procedări sumare ale perceptorilor regimului fac parte dintr-un întreg sistem de guvernământ. Daca ar fi izolate, am fi dispuși să credem că ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
D. Grădișteanu nu era încă roșu; s-a făcut mai pe urmă, mai ales de când a început a-i trebui foarte mulți bani. Spiritualul domn a publicat atunci în "Scrînciobul" o caricatură în care întreg partidul său actual era reprezentat desculț, cu părul ieșit prin căciulă, în frunte cu Papiu mergând să ia Transilvania. Ideea uniunii politice poate fi periculoasă pentru poporul întreg, poate fi inoportună, nepractică, superfluă chiar, ea poate fi politicește indiferentă. Dar atât de grozav de ridicolă precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că viața ta s-a înțepenit în Biserica Alambicului. Te încăpățînezi să retrăiești la infinit momentul acela în care fiecare am avut ceva de pierdut, rosti Abatele pe un ton trist. Radoslav se ridică cu greutate și-și așeză picioarele desculțe pe pardoseală. Răcoarea îi făcu bine. - Am să vă încredințez astăzi ultimul dintre secretele Abației. N-aș fi făcut-o dacă nu m-aș fi simțit obligat. Și bolnav... Ceea ce a trebuit să faceți cu Vassur pentru ordinul augustinian a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci amintirea acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : - Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața apei, noi copiii prezenți la ceremonie, invocam paparudele: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleată nouă, Dă Doamne să plouă.” În folclorul nostru regional, paparudele sunt de fapt fete desculțe, cu părul despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci amintirea acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat fac o juxtapunere a ceea ce-mi spunea și cerea bunica : Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața apei, noi copiii prezenți la ceremonie, invocam paparudele: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleată nouă, Dă Doamne să plouă.” În folclorul nostru regional, paparudele sunt de fapt fete desculțe, cu părul despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în beton” și îl simți în moalele capului, alteori atingi norii și radiezi de fericire, iar experiența ia amploare, făcând ca lucrurile să fie mai clare(dorințe realizabile și modul sigur de îndeplinire a lor). Uneori, este bine să mergem desculț prin urzici pentru a afla că acestea într-adevar înțeapă. -BÂRFAExistă persoane care-și hrănesc frustrările denigrând (bârfind) alți oameni. Însă, o femeie înțeleaptă va ști că i se pune la încercare integritatea când va fi atacată de frustrați, și
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
atâta ea poate ca să moară. ROMAN (rîde apart) Ei! nu spun eu... Ia spune, Bogdane, cu temei Cum s-a-ntîmplat în cale s-o vezi întîi și-ntîi. (apart) Acuma te aține, moșnege, să asculți De îngeri fără aripi, ori de drăcșori desculți. [BOGDAN] O, fericirea-mi, Roman, ține de mult... de-un an. Castelu-i singuratec, în codrii cei de brazi S-oglindă-adînc în lacul cu repede talaz; În vechea lui zidire mișcate tremur numai Perdelele în geamuri ce scânteie ca bruma... Străfulgeră în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
clădește din pietre și din bulgări, Din stînce năruite, la acel templu? [PRINȚUL] Da. [MAGUL] E un om neferice... C-o vorbă, soarta sa: Avu dorinți gigantici. Fiind născut sărac, Azi doarme-n pat de trențe, drept perină - un sac; Desculț îmblă pe uliți, de visuri, mintea-i plină; {EminescuOpVIII 307} Gândea că lumea-ntreagă la dânsul o să vină, Și-n lungile-i mizerii, ca-n mare cufundat, Visa de lumea-ntreagă c-a fi încoronat. În gândul lui avut-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stradei și cortegiul înaintă cu mare cuviință cătră biserică. Era alcătuit de câte o deputație din toate ordinele bogate și sărace: camaldulii, în haine albe ca zăpada, mergea în capul cortegiului, având înainte steagul sfântului lor fondator; carmii, încălțați și desculți, urma după dânșii; frații Milostivirei era înaintea confraților Patimii, cari era urmați de toate corporațiile meseriașe ale cetății și burgurilor din preajmă. Cavaleri de Malta scortau pe arhiepiscopul, care, călare pe un cal alb foarte bogat înțorțolat, avea alăturea cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se gîndește ascultînd trosniturile lemnului, încercînd să facă slalom printre mizeriile aruncate peste tot. Cît de tare m-oi fi îmbătat? începe să se întrebe ducîndu-și palmele la tîmple, simțind un țiuit în urechi, dîndu-și în sfîrșit seama că este desculț, ai dormit fără ciorapi, să vezi dacă n-ai să faci iar o criză de prostată. — Ia să vedem cum stăm, zice Dendé, răsucind robinetul chiuvetei, slobozind apă într-un ibric de tinichea, privind în direcția holului spre Roja care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
refulată potențează ardoarea trecută prin otrăvurile realului. Domnul apare, nu Întâmplător, uneori, ca un iubit, substituindu-se păgânului Domine: „Da. Ești unic. De-aceea mă supun? Nu știu bine. O, Ziua izgonirii din Grădină” (Cuplul). Prințesa dezmoștenită, aruncată fără zale, „desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă, doar verbul, egală astfel Demiurgului care, și el, tot de la și prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
rolul care Îl consacrase. „Rătăcitul”?... Neobișnuit, Încă, cu viața? Cu farsele ei confuze? Rătăcit, oricum, oriunde, oricând? În clipa când am deschis ușa clasei, am fost frapat de aspectul eteroclit, tipic american, al juvenilei asistențe. Nu puțini dintre studenți erau desculți... Efectul relaxant al superbei după-amieze de septembrie sau plăcerea de a contraria marțianul dresat, În bizara sa veche planetă natală, de rigide reguli și represalii? Dialogul cu clasa a devenit, curând, firesc. În ciuda unei anume inocențe culturale, majoritatea studenților erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mărite într-o familie bogată, unde nu va trebui să meargă pe jos, ci va fi purtată într-o lectică. Picoarele cât un lotus de șapte centimetri și jumătate sunt un simbol al prestigiului și clasei. Fata e curioasă. Stă desculță pe un taburet. Se joacă cu degetele de la picioare în grămada de cârpe, ia o fâșie, apoi îi dă drumul jos. Mama amestecă într-un borcan cu terci lipicios de orez. Fata află că terciul va fi folosit ca lipici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
draperiile sunt trase. Mao e în pijamale. Stă așezat cu fața spre ușă, în scaunul lui din ratan. Musafirul e o femeie. Stă cu spatele la Jiang Ching. Are o jachetă bleumarin în stilul Mao. Văzându-și soția, Mao își încrucișează picioarele desculțe pe un taburet și zice: Vulpea siberiană a venit să ia parte la primăvară cu noi. Musafira se întoarce și se ridică în picioare. Tovarășă Jiang Ching! Tovarășă Fairlynn! Ce mai faci? Mai bine ca niciodată! Doamna Mao își ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la pieptul tatei, plângând în hohote. Așa povestește tata și mai spune că făcusem niște ochi cât cepele. Mai târziu, simțeam o încordare ciudată ori de câte ori Rita, una din menajerele noastre, dădea drumul la televizor. Pentru asta trebuia să se urce desculță pe pat, să se ridice pe vârfuri și să se întindă puțin. Fusta scurtă îi aluneca în sus. Eu mă îndrăgostisem de pulpele și de picioarele ei goale. Iar dragostea mea mergea atât de departe, încât îi așteptam vizitele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de prin alte țări, când veneau în vizită la rude. La Veneția nu existau străzi și trotuare adevărate. La noi acasă, țigăncile ședeau pe marginea străzii și dădeau copilașilor să sugă. Praful li se lipea de tălpi, fiindcă țiganii umblă desculți. „Strada e sufrageria lor. De aceea fac atâta gălăgie, pentru că de fapt sunt la ei acasă”, mi-a explicat într-o zi tata. Când nu umblau de colo până colo, se așezau undeva și țineau mâna întinsă. Eu nu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]