3,122 matches
-
ca el să și modeleze ideile îndrăznețe pentru a se încadra în gândirea curentă a grupului, suportând în acest sens și presiunile colegilor mai puțin imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale Ele le reflectă pe cele sociale și sunt în mare măsură determinate de acestea. Există totuși importante blocaje produse "intraapsihic", așa cum sunt cunoscutele blocaje produse de dezechilibrul dintre activitatea psihică generală și cea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a elitelor românești din Ardeal, Începuturile procesului de sustragere de sub fascinația puterii imperiale. Mentalitatea feminină, ilustrată adeseori chiar de soțiile sau de fiicele acestor lideri intransigenți, va cunoaște și ea o evoluție În aceeași direcție. Mitul bunului Împărat se va destrăma de acum Înainte, În mod treptat, iar către finele veacului imaginea Îmbătrânită a monarhului de la Viena va acumula tot mai multe conotații negative. Pentru sensibilitatea feminină țărănească, așa cum transpare ea la nivelul producțiilor folclorice, Împăratul va reprezenta tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oameni foarte bine echipați intelectual. Rice este profesor de științe politice, Wolfowitz e profesor de doctrine strategice și științe politice, Powell este expert În probleme militare. Același lucru Îl putem spune despre think tank-urile din interiorul partidelor. PNȚCD s-a destrămat, cred, atât din lipsă de program, de unitate a principalelor sale figuri, de asumare a unui mandat istoric de către principalele personalități, precum și din cauza prezenței unor orgolii exacerbate. Toate aceste elemente pot fi găsite, probabil, și În PSD. Diferența este că
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
paralel de putere În PDSR. Au fost chiar câteva „meciuri” Între cele două palate, dacă e să folosim un limbaj mai puțin politologic. Ion Iliescu a fost și rămâne figura ce a ținut laolaltă partidul, care probabil s-ar fi destrămat fără el. Ce mă face să cred acest lucru? Pentru partidul-stat care a fost PDSR și este PSD, Ion Iliescu a reprezentat un atu extraordinar. Pe scurt spus, dacă nu exista Ion Iliescu, el ar fi trebuit inventat. Este un
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a acesteia. Dezordinea socială este mai degrabă un reflex al dezordinii mentale, haosul axiologic, conducănd la unul social în toate detaliile acestuia: precaritate instituțională, cădere economică, primitivism al moravurilor, dezinhibiția în fața autorității în genere. Individul se insularizează, țesătura socială se destramă, soluțiile de viață devin strict individuale, în condițiile unei colectivități ce încet, încet, agonizează, spre un sfărșit previzibil. Înstrăinarea se întronează, starea de spirit dominantă este cea a unei disperări surde, viața este văzută ca o luptă, avănd la bază
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
secole, de când s-au hotărât pentru prima dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica poziția remarcabilă a personajului providențial în cultura istorico-politică românească. Într-o lume fluidă, unde structurile se destramă și se recompun fără încetare, "părintele nației" apare drept singurul reper ferm, invocat cu mult mai multă convingere decât un anume sistem politic sau principii abstracte prea vagi și nesigure. Până și ideologia liberală a secolului al XIX-lea a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din 1939 până în prezent, în care satira înlocuiește mitologia, povestire în ramă care rescrie însăși istoria conceptului de super-erou, și în care acesta își declară propria inutilitate). Toate personajele sunt consumatorii "propriilor lor ficțiuni" și nimeni nu este privilegiat, lumea destrămându-se fără ca ei să-și dea seama. Se simte o condamnare a super-eroului la o "paradă a violenței", limitele sale fiind trasate chiar de către cerințele publicului. cf. Richard Reynolds, op. cit., pp. 114-118. 684 După imaginea depreciativă pe care o avea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un pumn care nu e strîns, dar mîna este aceeași și în orice moment se poate strînge din nou" (Aleksandr Gelman, citat în Shin, 1994: 142). Cînd un regim se prăbușește și altul nou se formează, structura puterii politice este destrămată. Totuși, moștenirea trecutului politic rămîne. Teoriile culturii politice subliniază că trecutul nu dispare atunci cînd o constituție este înlocuită cu alta; el persistă în valorile și credințele politicienilor și ale cetățenilor socializați să accepte normele culturale ale regimului anterior. Într-
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
s-a liberalizat, iar în Polonia divergențele dintre grupurile proși antisovietice erau publice. Deceniile de conducere totalitară au însemnat că era mai puțin necesară menținerea pîrghiilor de control totalitare, din moment ce, în fapt, toate sursele de opoziție organizată față de regim fuseseră destrămate, cooptate sau îngrădite și nu mai puteau amenința regimul. Trecerea la post-totalitarism este cîteodată descrisă ca liberalizare. Un termen mai apropiat ar fi decompresare, o relaxare a presiunilor represive ale regimu-lui totalitar. Deși a variat de la țară la țară, procesul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
vot (White, Rose și McAllister, 1997: 73 ș.u.). Șase republici Armenia, Georgia, Moldova și cele trei state baltice au refuzat să organizeze această consultare, convocînd în schimb referendumuri în sprijinul propriilor revendicări de independență națională. Uniunea Sovietică s-a destrămat în toamna lui 1991. În Cehoslovacia, sfîrșitul dominației sovietice a fost aprobat cu ușurință atît de cehi cît și de slovaci, dar acordul pentru o constituție federală care să definească relațiile dintre cele două naționalități s-a dovedit a fi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din punct de vedere demografic, regiuni diferite. A urmat un război civil sîngeros în Balcani, armistițiul fiind ne-gociat la Dayton, Ohio, în 1995. Tabelul 3.3 Căi alternative de ieșire din comunism PUNCTUL DE PORNIRE: PRĂBUȘIRE Rămîne intact STATUL Se destramă Putere externă Bulgaria Ungaria Polonia Cehoslovacia Germania de Est* Putere internă România Uniunea Sovietică Iugoslavia *Reunificată cu Republica Federală Germania Drumurile țărilor din Europa Centrală și de Est s-au deosebit radical de abordarea democratizării în Europa de Vest (vezi tabelele 3
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
stabilită prin convenția militară de la Belgrad, de-a lungul cursului superior al Someșului și al Mureșului: această măsură ce a făcut ca toată Transilvania de Sud și Țara Secuilor să ajungă sub ocupație militară (dar nu administrativă!). Ordinea publică se destrămase mai devreme, aproape în toată Transilvania: puhoiul de militari care reveneau de pe front furau și, nu rareori, săvârșeau crime; administrația ungară și membri elitei locale au fugit din multe locuri, încă de la mijlocul lunii noiembrie. În nenumărate localități, pentru menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
români, la Deva garda națională maghiară a împușcat 20 de persoane de naționalitate română. În alte numeroase cazuri, garda națională română a omorât maghiari. Situația era complicată de retragerea din România a armatei germane conduse de generalul Mackensen și se destrămaseră ordinea și disciplina, membrii acesteia nedându-se în lături de la folosirea armelor dacă se vedeau nevoiți să-și completeze proviziile puține de care dispuneau; artileria grea și-au vândut-o pur și simplu armatei regale române. În această situație Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de fum Taie-n lung pădurea toată A trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere Scade-n depărtare Piere..." ( G.Topârceanu) Ritmul reprezintă cadența sau armonia poetică obișnuită prin succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate.O unitate de ritm alcătuită din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de care am vorbit deja. Pentru el, cosmosul nu se află sub stăpânirea diavolului, ci a lui Dumnezeu, cel ce rânduiește împărații și supraveghează îndeaproape acțiunile lor. Răul se strecoară totuși furiș în trama divină și, dacă nu o poate destrăma complet, poate cel puțin să‑i încurce ițele. El își atribuie titlul de „stăpân al lumii” în fiecare dintre cele trei momente menționate. La rândul său, Anticristul, „purtând în sine toată puterea diavolului (omnem suscipiens diaboli uirtutem), va veni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tiranic din țările de la miazănoapte; 3) Apariția unor cataclisme cosmice; 4) Venirea profetului eshatologic; 5) Venirea Anticristului (regele din Siria); 6) Înfrângerea Anticristului de către ultimul împărat, Cristos; 7) Venirea lui Cristos. Așadar, într‑o primă fază, Imperiul Roman se va destrăma în zece părți trecute sub autoritatea a zece regi, incompetenți, desigur, de vreme ce orbem terrae non ad regendum, sed ad consumendum partiantur (7, 16). Misiunea lor nu va fi de a administra, ci de a favoriza declanșarea catastrofei finale. Această confederație
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cf. P. Brown, op. cit., p. 308. . Cf., de asemenea, S. Lancel, Actes de la Conférence de Carthage en 411, Paris, 1972‑75, SCh 194, 195, 224. . Atitudinea lui Augustin se schimbă de la o epocă la alta. Optimismul său din 404 se destramă puțin câte puțin, lăsând locul unui pesimism monoton și deziluzionat, după 411. Intoleranța sa față de donatiști atinge punctul maxim în tratatul Contra Gaudentium (421‑422). . Com. Mt. ser. 33. Cf. capitolul despre Origen al prezentei lucrări. Origen avea de înfruntat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând intens versurile, colorându-le cu toată biografia lor. Diferența specifică Ș. o marchează printr-o cerebralitate ce strânge, la propriu și la figurat, poemul, împiedicându-l să devină un „sandwich de realitate”. Marea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Spectator, au un stil în mare parte discursiv și doar ocazional narativ. E adevărat că firele modelelor informativ și de "story" se împletesc adeseori cu ușurință, chiar și atunci când trag în direcții diferite. Însă această relație a început să se destrame în secolul al XVIII-lea, odată cu apariția eseului politicos al lui Addison pe de-o parte și a formelor narative ale lui Daniel Defoe pe de alta. Atunci când Addison scrie într-o formă narativă se complace în crearea unor personaje
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a refuzat propria sa moștenire literară. Pattee activa ca scriitor într-o perioadă în care ordinea anterioară a ideilor combinate, a locului "omului" în istoria cu caracter romantic, fie că este oglindită în elanul poil-ului și spuma Imperiului Habsburgic, se destrăma sub presiunea conflagrației în Europa. Una dintre consecințele războiului a fost modestia perspectivei critice, care, pe de o parte, a fost oglindită în doctrina existențialismului, studii ale puterii și influenței subiectivității umane, iar pe de altă parte, a fost reflectată
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
to nightmare by a rocking cradle,/And what rough beast, its hour come round at last,/ Slouches towards Bethlehem to be born? - În spirala tot mai largă, rotindu-se, rotindu-se,/ Vulturul nu-și mai poate auzi Stăpânul,/ Lucrurile se destramă; centrul nu rezistă;/ Ploaia anarhiei se prăvale peste lume,/Apusul sângelui își rupe strânsoarea, și pretutindeni/ Ceremonia inocenței e pusă pe goană,/Cei Buni n-au convingeri, în timp ce Răii/ Sunt plini de vigoarea pasiunii/ Iată Revelația!/ Iată, A doua venire
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
muzicalitate, apelul la nuanțele mai sumbre ale valorilor plastice anunță un contrapunct necesar. Lirismul dobândește dimensiunea meditației, vizibilă în distanțarea ironică; în spațiul edenului miniatural își face apariția un „loc rănit”: „Soldatul din tine e mort / Artistul, singur / Poezia se destramă ca micul dejun / În aburul de cicoare. / Un morman de istorioare ticăloase / Mucegăiesc pe rafturi / Pledând pentru această infirmitate biografică” (Biografică). În volumele Haina de cânepă (1983) și Phantasticonul și alte poeme (1987), gama de atitudini și stări poetice se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate, o otravă care nimicește sănătatea trupului și a sufletului, și constă în nesocotirea legilor morale puse de Dumnezeu în om. Această nesocotirea a legilor morale aduce cu sine dezordine în ființa făptuitorului, destramă sănătatea lui morală și pricinuiește tulburări în mediul înconjurător în care trăiește. Din cauza păcatului, viața omului urmează un alt drum decât cel orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare. Ori, ființa umană
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și fatalitate”), în vreme ce în Epigonii sentimentul dominant este al disoluției lucrurilor, al unui timp trecând inexorabil. Progresiv, poetul „a răsturnat perspectiva timpului, întorcând ochii (de la viitor) spre trecut, unde a stabilit plenitudinea lucrurilor cari în prezent trec, se duc, se destramă și mor”. G. a tradus o selecție din poezia lui Ion Caraion, apărută sub titlul Lacrime perpendicolari (1994). A publicat remarcabile studii despre poeți italieni: Linguaggio di Ungaretti (1959), La mess’in scena in Montale (1959) și Il tempo mitico
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
serviciul din nou la Suceava. Regretele oficialităților locale după 1989, că mă pierduseră, erau tardive. O istorie a Complexului muzeal Fălticeni scrisă obiectiv, va trebui să descrie această zdrobire a unui destin cultural, soldate cu grave pierderi pentru oraș. Se destrăma rețeaua de relații culturale locale cu țara, scădea ritmul de lucru, setea de căutare și se instaura o „liniște” vecină cu adormirea. Despre „Herz” ul (muncă asiduă, entuziastă) de care ne vorbea Vasile Ciurea la liceu, nu auzise nimeni în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]