1,754 matches
-
zonelor rurale; Școala sociologică de la București a fost, simultan, o abordare teoretică și o mișcare socială amplă de reformare social-economică, culturală, administrativă, juridică a vieții sociale rurale pe baza cunoașterii sale științifice; b) sistemul psihosociologiei focalizat pe rolul individului În determinismul social, formulat de D. Drăghicescu, printr-o tratare inedită a premiselor sociologice franceze; c) integralismul sociologic, elaborat de P. Andrei, ca sinteză a orientărilor teoretice din sociologia europeană și nord-americană; d) sociologia comparată (N. Petrescu), concepută ca o sinteză originală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Cernâșevski ș.a.), dar și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.). Textele „critice” ale lui M. sunt ilustrative în cel mai înalt grad pentru discursul ideologizat, marxist-leninist-stalinist, al primilor ani de regim comunist: un determinism grosier, fără nuanțe, manipulat pentru a servi „luptei de clasă”, o încercare abuzivă de desfigurare a literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
pe acest principiu de analogie : prin profesiunea, locul, vocația sa particulară, fiecare persoană avea suportul concret și mijloacele de a-și realiza statura metafizică deplină Iar pentru a răspunde la obiecțiile modernilor față de ceea ce li se poate părea doar un determinism social înghețat, e de amintit observația lui Georges Dumézil referitoare la distincția dintre principiul care orientează o societate tradițională și funcționarea ei concretă. Principiul specializării umane în cetatea una îi oferă acesteia ordinea ideală, structura după care ea judecă lumea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altă stare de ființă, mai apropiată de libertatea totală a persoanei, a muri subit, fără a conștientiza separarea de varianta ta muritoare, însemna să rămîi întrucîtva captiv în legăturile lumii de aici, să nu te fi despovărat cu totul de determinismul ei, să mergi așadar îngreunat pe drumul lung al propriului destin. Ca și tatăl lui Hamlet, cavalerul Gaheris piere otrăvit, iar regele Arthur și toți cei de la curtea sa au fost atît de întristați de o moarte așa de urîtă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
marketing politic, nici articularea unei poziții pragmatice și ocolirea conflictelor partizane nu sunt specifice populismului. Cea de a treia și ultima abordare este una discursivă, al cărui exponent principal este Ernesto Laclau (1977, 2005a, 2005b). Pornind de la o critică a determinismului economic prezent în mai toate interpretările marxiste, Laclau dezvoltă o teorie a populismului, acesta fiind înțeles drept o logică politică specifică și nu ca o alianță între clase. Pe scurt, Laclau afirmă că această logică politică este caracterizată de confruntarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
LIT, 326-43. Tännsjö, T., (1992), Populist Democracy: A Defense, Londra: Routledge. Tanaka, M., (1998), Los Espejismos de la Democracia: El colapso del sistema de partidos en el Perú, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. ------ (2005), "Peru 1980-2000: Chronicle of a Death Foretold? Determinism, Political Decisions, and Open Outcomes", în F. Hagopian și S. P. Mainwaring (eds), The Third Wave of Democratization in Latin America. Advances and Setbacks, New York: Cambridge University Press, 261-288. Thijssen, P. și S.L. de Lange, (2005), "Explaining the Varying Electoral
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
luarea în considerație a unor factori cum ar fi schemele cognitive subiacente sau personalitatea, aceasta fiind definită ca ansamblul repertoriilor comportamentale, cognitive, emoționale și fiziologice de care dispune subiectul într-un anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
model, terapeutul se raportează când la o perspectivă când la alta, când la un model teoretic când la altul. Pornind de la o analiză critică a relației dintre terapiile și teoriile cognitiviste, unele lucrări recente dezvoltă o a treia perspectivă, subliniind determinismul variabilelor contextuale asupra evenimentelor psihologice interne. Ele propun schimbarea nu a cognițiilor ci a funcției lor. Această perspectivă se inspiră din teoria contextualistă a cogniției, care se distanțează de abordarea dominantă care afirmă faptul că mecanismele cognitive interne sunt, în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sediului este necesară stabilirea cu precizie a etiologiei, ceea ce impune următoarele categorii de explorări: - imagistice: tehnici de ecografie, CT, RMN, scintigramă, urografie intravenoasă, cistoscopie (în funcție de cauză) - imunologice - puncție-biopsie renală. 5. Investigații imunologice Sunt necesare deoarece există multiple afecțiuni renale cu determinism imunologic. Investigațiile urmăresc determinarea: - imunoglobulinelor (Ig) serice (tip de imunoglobuline - IgA, IgM, IgG și concentrație serică) - necesară pentru diagnosticul anumitor nefropatii glomerulare (ex. nefropatia cu IgA) sau a gamapatiilor monoclonale adresate nefrologului în contextul afectării renale asociate. Crioglobulinele sunt Ig
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de factori psihologici și sociali, prin factori genetici sau congenitali. 5. Clasificarea în funcție de prezența simptomatologiei și/sau comorbidități, recent propusă a fi introdusă în practica clinică, sugerează de fapt stadializarea obezității și posibilitățile terapeutice gradat, în funcție de severitate (Tabelul 23). Etiopatogenie Determinismul excesului ponderal este complex și multifactorial, fenomenul care stă la baza apariției obezității fiind reprezentat de dezechilibrul energetic cronic dintre aportul caloric crescut și/sau consum energetic scăzut. Acest lucru va duce, în timp, la o balanță energetică pozitivă, cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al XIX-lea și cea a lui Ed. Husserl (1859-1938) de la începutul secolului al XX-lea. D. Gusti a descoperit în filosofia germană o teorie a subiectivității, opusă „determinismelor” exterioare, populare în epocă, ce susținea că ordinea colectivă, „sensul realității”, sensul structurii” sunt construite cu ajutorul intenției și al experienței individului; în viziunea fenomenologică, percepția individului, puterea conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legi asupra fundamentării conceptului de explicație sociologică integralistă (Larionescu, 1996, 22). Deși fiecare factor constitutiv al societății este esențial autonom, Tr. Herseni (1934, 107)precizează totuși, la fel ca și Gusti, că între ele sunt multiple corespondențe, corelații, interdependențe datorate determinismului comun al societății. Tipul social din care fac parte diferitele activități nu se realizează contradictoriu, ci odată cu anumite forme economice apar și o serie de forme spirituale, sau invers. Cauza, observă D. Gusti, o deține întregul care-și armonizează părțile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viața socială, majoritatea acțiunilor și conduitelor umane, exceptându-le pe cele ce caracterizează indivizii asociali, bolnavii psihic, de exemplu, care se autoexclud ori sunt excluși din cadrul normalității sociale, sunt reglementate și orientate în mod normativ. Aceasta nu înseamnă postularea unui determinism normativ absolut care exclude orice acțiune umană. Pentru a fi rațională și mai ales eficientă, trebuie să fie în același timp normală, adică bazată pe reguli. În acest sens, acțiunii respective îi sunt asociate norma și sancțiunea. În aceste situații
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de natura și proiectarea organizațiilor „post-industriale”, sesizând necesitatea unui model organizațional propriu noului tip de societate, ce îi succede celei industriale. Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe cunoaștere se regăsește în cadrul a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
teoriei științifice."57. "Întreaga arie vastă a activităților culturale foarte complicate și diferențiate, la nivele primitive și foarte dezvoltate, este legată mai mult sau mai puțin direct de secvențe vitale. Natura umană impune asupra tuturor formelor de comportament un anumit determinism, constând dintr-un număr de secvențe vitale, care trebuie încorporate în fiecare sistem tradițional de comportament organizat"58. "Pentru a produce bunurile necesare conservării lor, culturile umane nu trebuie să producă doar artefacte, ci și să dezvolte tehnici. Răspunsul cultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
caracterul lor maleabil. Rezultatele obținute de Huesmann și colegii săi sugerează posibilitatea prezicerii comportamentului agresiv la trei generații consecutive (Eron, Huesmann, DuBow, Romanoff și Yarmel, 1987; Huesmann et al., 1984 citați de Eron, 1994); fapt ce nu contravine ideii de determinism genetic. Autorii citați explică totuși fenomenul în termeni de procese de învățare și de preluare trans-generații a schemelor comportamentale comune. Personalitatea pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși răspunsuri satisfăcătoare. Definiția comportamentului agresiv fiind foarte complexă, nu permite soluții fără echivoc în ceea ce privește soluționarea problemei. Comportamentele agresive, chiar și în interiorul aceleași specii de animale, nu formează o singură unitate comportamentală sau biologică care să permită referirea la un determinism genetic simplu după cum sugerează formularea (Roubertoux et al., 1990). Teoria biologică a comportamentului agresiv stipulează că acesta ar fi rezultatul activării centrilor de control sau a substraturilor nervoase particulare însărcinate fiecare în parte cu diferite tipuri de comportament agresiv. Ținând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu condiția ca ea să înceapă înainte de nașterea copilului, pentru că ulterior individul va urmări comportamente agresive în timpul procesului său de dezvoltare până la vârsta maturității (Renfrew, 1997). Din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
migrate. Migrarea unei persoane dintr-o zonă cu risc scăzut de cancer într-o zonă cu risc crescut face ca riscul final să fie chiar mai mare decât riscul inițial, înalt, al regiunii în care se emigrează, acest lucru sugerând determinismul plurifactorial al cancerului pancreatic cu efect sumativ al factorilor de risc [11].. De exemplu, japonezii emigrați in America de Nord au o incidență a cancerului de pancreas mai mare decât a japonezilor născuți în America [12]. Alt exemplu este populația de culoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
sex-ratio 1,5-2), dar această diferență dispare cu vârsta (în 2012 incidența la bărbați a fost de 4,9/100.000 locuitori, iar la femei de 3,6/100.000) [2,15,23,24]. Factorii genetici Implicarea factorilor genetici în determinismul cancerului de pancreas este sugerată de faptul că 3 până la 16% din pacienții cu cancer pancreatic au un sindrom genetic cunoscut care predispune la apariția cancerului pancreatic sau o istorie familială semnificativă [25-27]. De asemenea, s-a observat că riscul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
CFTR gene). Majoritatea studiilor au arătat un risc crescut de cancer pancreatic al pacienților cu fibroză chistică (risc relativ 32) [59,60], însă există studii care n-au putut demonstra acest lucru (risc relativ 2,6) [61]. Alte boli cu determinism genetic asociate cu cancer pancreatic Cancerul ereditar non-polipos ereditar (Sindromul Lynch). Acest sindrom se asociază. pe lângă un risc crescut de cancer de colon, și cu un risc crescut de cancere extracolice, printre care și cancerul de pancreas. Unele studii indică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
luate, însă unul dificil de identificat și cuantificat. Într-o dictatură, precum cea a lui Hitler sau Stalin, deciziile se iau într-un anumit mod, în timp ce într-o democrație parlamentară sau prezidențială, deciziile se iau altfel, lanțul posibilelor influențe și determinisme individuale rămânând greu de detectat. Deciziile, indiferent de conținutul lor, sunt adoptate într-un anumit context social, în numele și pentru o societate cu un anumit istoric și anumite valori și interese de politică externă. Toți acești factori, care exercită un
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan internațional, le modelează, dar, în mod cert, determinismul este reciproc. La fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]