1,762 matches
-
se conturează încă de la început, iar cartea este publicată în "Mesagerul rus" în porții periodice între februarie 1879 și noiembrie 1880. Prin "Frații Karamazov", romanul unei familii, Dostoievski vrea să creeze imaginea răsturnată a seriei "Les Rougon-Macquart" de Émile Zola. Determinismului zolian bazat pe ereditate Dostoievski îi opune credința în libertatea nestrămutată a individului, a personalității umane. Romanul plasează în centru o suită de personaje fascinante: moșierul hedonist și vulgar Feodor Karamazov, precum și fiii săi — nestatornicul și impetuosul Dmitri, inocentul și
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
realitate să fie subjugați de o autoritate precum Biserica: Omul din subterană, dimpotrivă, preamărește libertatea ca pe o trăsătură esențială a umanității; libertatea este privilegiul omului de a se îndrepta spre rău și dezastru, de a sfida rațiunea și legile determinismului: Așa cum observă Kenneth Lantz, la Dostoievski libertatea trebuie întotdeauna înțeleasă prin intermediul lui Dumnezeu, căci altfel conduce la autodistrugere. Svidrigailov și Raskolnikov sfârșesc tragic, deoarece își interpretează greșit, cu mult egoism, libertatea, ca pe un drept de a se autoimpune cu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
în funcție de care își modelează atitudini, comportamente, reacții unii față de ceilalți și față de provocările mediului natural, social sau politic. Într-un cuvânt, paradigma mentală specifică unui anumit timp istoric. a inaugurat o perspectivă dinamică asupra trecutului, încercând să evite capcanele unui determinism rigid, care merge direct de la cauză la efect. Spiritul pluridisciplinar prin care se caracterizează noua viziune istorică (psihologie socială, geografie umană, demografie istorică, lexicologie, semantică, etc.) este unul ditre principalele atribute ale noului tip de discurs. În centrul investigației este
Istoria mentalităților () [Corola-website/Science/299438_a_300767]
-
cu "Itaca", pentru că ultimul capitol, "Penelopa" nu are început sau sfârșit, este un text ciclic. Structurat în opt propoziții excesiv de lungi, lipsite de punctuație, monologul lui Molly Bloom din "Penelopa" constituie, după Wolfgang Iser, o eradicare completă a teleologiei sau determinismului și o perpetuă reactualizare a trecutului, ca sursă regeneratoare nesecată. Conform lui Harry Levin, "Ulise" „ignoră formalitățile unei narațiuni și ne invită să împărtășim un flux al experienței nediferențiate, eludând distincția dintre obiectele descrise și cuvintele folosite pentru a le
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
tânărului pescar Kubo Shinji și a scufundătoarei Miyata Hatsue. Două elemente sunt de semnalat pentru frumusețea lor pe această insulă: templul shinto Yashiro al zeului mării Watatsumi-no-Mikado și farul, care parcă tronând atmosfera liniștită a acestei insule, influențează printr-un determinism arhaic, viața sătenilor. Shinji, terminând școala, devine pescar pe vasul Taihei-maru al maistrului pescar Oyama Jukichi. Shinji era un băiat simplu, unicul vis al său fiind să aibă într-o zi o ambarcațiune cu motor cu care să facă cabotaj
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
progresului în istorie", există patru faze ale dezvoltării economice a societății: sclavia, feudalismul, capitalismul, socialismul, și, în final, comunismul. Această "concepție materialist-istorică" a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme (social, juridic, cultură). De asemeni dezvoltă "concepția determinismului", potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparține, și de aceea el trebuie "reeducat" în lumina "noii societăți comuniste". Acest concept determinist este cel
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
deoarece acestea se află pe o treaptă inferioară de evoluție, informându-ne astfel exact asupra modului în care arătam și noi, "civilizații", în zorii umanității. Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herbert Spencer ("organismul social"), Karl Marx ("determinismul social și evoluția umanității ca luptă între clase"), Morgan (periodizarea culturii și a etnicității), Tylor (definirea culturii). În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea se impune treptat metoda etnografică a cercetării vieții oamenilor
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
embrionului -(Cercetări de embriologie experimentală, Biologie medicală, Probleme de morfopatologie , Anatomia topografică a embrionului uman). A scris un „Curs biologie generală.” Cercetările sale, în mare parte efectuate pe embrion de găină, s-au centrat ,între altele, pe biologia heterogrefelor embrionare, determinismul cauzal al formării organelor axiale (somitogeneză), reproducerea experimentală a malformațiilor sistemului nervos central,cordului și membrelor. Menkes a fost, de asemenea, autorul unor cercetări originale și de pionierat în domeniul rolului morții celulare în morfogeneza normală și patologică și al
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
sale științifice s-a numărat și elaborarea conceptului mecanismului patogenetic asociat al afecțiunilor cardiace. A inițiat primele cercetări epidemiologice de mare anvergură în România pentru bolile cronice netransmisibile. A studiat sindromul postangios al infecției streptococice, rolul factorilor de microclimat în determinismul patogen și evolutiv al bolii reumatismale, mecanismele de constituire a hipertensiunii la tineri, distribuția valorilor tensiunii arteriale și a nivelului lipidelor serice în variate colectivități. S-a interesat de aspectele medico-sociale ale cardiopatiilor, militând pentru organizarea dispensarizării, în vederea asigurării unei
Aurel Moga (medic) () [Corola-website/Science/308016_a_309345]
-
De fapt, o analiză detaliată arată că imprecizia este dată corect de relația lui Heisenberg. Termenul "interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice" a fost adesea folosit ca sinonim pentru Principiul Incertitudinii al lui Heisenberg de către cei care credeau în destin și determinism și vedeau trăsăturile teoriei Bohr-Heisenberg ca o amenințare. În cadrul interpretării Copenhaga, acceptată pe scară largă (dar nu universal) a mecanicii cuantice (nu a fost acceptată de Einstein și alți fizicieni ca Alfred Lande), principiul incertitudinii este înțeles astfel: la nivel
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
continuare, concepția sa despre pluralismul filosofic, explorând relația dintre individ și realitate, precum și teme filosofice accesibile publicului larg, cum ar fi: sensul vieții, iubirea, moartea, credința. Philosophical Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State, and Utopia (1974/2001
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
pe tot parcursul vieții adulte. Scad la bătrânețe, dar nu dispar. Este încă incertă calea prin care un organism care nu a luat niciodată contact cu antigenele de grup AB0 ajunge să sintetizeze acești anticorpi. Trei alele sunt implicate în determinismul genetic al sistemului AB0: I (sau A), I (sau B) și i. Relațiile funcționale dintre ele sunt următoarele: Alela i mai este notată și I sau 0. Ea este nefuncțională, adică nu codifică sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul ii corespunde grupei
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
sociologismului constă în exagerarea nepermisă a punctului de vedere sociologic, pentru a constitui din sociologie „o enciclopedie a științelor sociale particulare”. Pasul hotărâtor pentru constituirea sociologiei îl face universalismul, dar această paradigmă lasă nedefinită „natura totalității sociale, încercând să înlăture determinismul cauzal din știință”. Integralismul comite eroarea de a considera societatea ca o realitate ce îi ignoră pe indivizi. Astfel, că problema raportului individ-societate apare ca insuficient aprofundată atât de individualism, cât și de universalism. Noologismul, prin intermediul culturii, vizează deopotrivă individul
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
oficială a ordinului Franciscan. Printr-o serie de conferințe intitulate " Despre cele zece precepte" (1267) și "Despre cele șapte daruri ale Sfântului Spirit" (1268) se va implica personal în cearta pariziană, combătând ideea unității intelectului, a eternității lumii și a determinismului astral. Conferințele sale nu vor viza numai pe Siger din Brabant ci și pe Toma din Aquino și pe Albert cel Mare, prin respingerea idealului de recuperare a tradiției peripatetice. Cele două serii de conferințe, alături de tratatele "Despre unitatea intelectului
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
ale geografiei asupra omului în general și asupra omului istoric în particular. Răspunsurile sunt nuanțate și subtile trecând sistematic în revistă datele geografice ce interferează cu istoria: climatul, peisajele geografice, frontierele, axele de comunicații, timpurile de viață. Lucrarea pledează împotriva determinismului, dar pentru un “predeterminism”, pentru “posibilități” care lasă omului relativa autonomie. În 1928 prin lucrarea "Martin Luther" pune problema “raporturilor dintre individ și colectivitate” considerată a fi o problemă “capitală a istoriei”. În același spirit al istoriei mentalităților este gândită
Lucien Febvre () [Corola-website/Science/302905_a_304234]
-
511) a scris "Memorii" (de la domnia lui Ludovic al IX-lea la Carol al VIII-lea, în 13 cărți) despre politicile vremii, refuzul moralei și importanța rezultatelor în politică. Jean Bodin (1530-1596) a scris i"Șase cărți asupra Republicii", despre determinismul climatic și cheia diferitelor forme de guvernare (geografia și clima), considerându-i pe cei de la sud ca fiind cei mai supuși, pe nordici ca fiind cei mai greu de stăpânit și pe cei din mediul temperat ca fiind cei mai
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
considerând comuna primitivă ca punctul de pornire al istoriei și că omenirea se va reîntoarce prin intermediul comunismului. Marxismul caută să guverneze mersul omenirii, fiind un curent anticapitalist. Această ideologie, îmbinată cu știința, punea accent pe elementul economic, marxismul fiind un determinism economic, care explica unitar istoria atotcuprinzătoare în mentalitatea secolului XIX, ca știința realității sociale. Marx a văzut lupta de clasă ca fiind motorul istoriei. În acest mod el pune bazele istoriei moderne, problematizate. Teoria marxistă este unitară, însă nu practică
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
având tendințe naționaliste. În a doua jumătate a secolului XIX, s-au evidențiat istorici ruși că Soloviov și Klychevsky. Mihail Nicolaevici Pekrovski a scris "Istoria Rusiei din cele mai vechi timpuri", "Scurtă istorie a Rusiei" având ca idei principale marxismul, determinismul economic, negând rolul personalităților în istorie. A abandonat viziunile naționaliste, rupând legătura cu tradițiile istoriografiei naționaliste rusești, având o perspectiva internaționalistă, acceptând rolul vikingilor în formarea statului rus, nu a criticat cucerirea mongolă și a prezentat Imperiul Țarist ca o
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
prezentat Imperiul Țarist ca o închisoare a popoarelor. A fost criticat de Stalin În anii '30, direcția generală a istoriografiei sovietice s-a schimbat, punând accent pe lauda acțiunilor lui Lenin și Stalin, ale Partidului Bolșevic și ale Statului Sovietic. Determinismul economic și internaționalismul au fost abandonate, susținând conceptul de dragostea față de patria sovietică. În Italia, regimul totalitar fascist s-a instalat în 1922, temele principale fiind glorificarea fascismului, a patriei, liderului fascist, punând accent pe istoria glorioasă a Italiei, de la
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
înțelesurilor proprii. Psihoterapia umanistă a apărut ca reacție la behaviorism și psihanaliză și este ca urmare cunoscută sub numele de A Treia Forță în dezvoltarea psihologiei. Psihoterapia umanistă se ocupă de contextul uman al dezvoltării individului subliniind înțelesul subiectiv, respingând determinismul și preocupându-se de creșterea pozitivă mai degrabă decât de patologie. Scopul acestei psihoterapii este de a crea un mediu relațional în care persoana să poată prospera. Psihoterapia de scurtă durată este un termen generic pentru o varietate de abordări
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
între Nord și Sud. Printre alte cauze ale războiului se numără secționalismul (cauzat de creșterea sclaviei în Sud, în timp ce ea a dispărut încet în Nord) și diferențele economice între Nord și Sud, deși majoritatea istoricilor moderni sunt în dezacord cu determinismul economic extrem al istoricului Charles Beard și afirmă că economiile Nordului și Sudului erau în mare parte complementare. Efectul polarizant al sclaviei și controversele cauzate de cruzimile sclaviei (biciuiri, mutilări și despărțirea familiilor) au împărțit și marile culte religioase (bisericile
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
genă sferei culturale, care poate juca rolul unui replicator. Richard Dawkins face aceasta presupunere pornind de la ipoteza omului ca subiect al colonizării de către replicatori. Din acest punct de vedere, memele sunt necesare pentru eliberarea speciei umane de o formă de determinism biologic. Trebuie să fim atenți, totuși, să nu amestecăm biologicul cu culturalul. Dacă vorbim despre evoluție culturală atunci vorbim despre simboluri și interacțiuni, în vreme ce dacă vorbim despre evoluție biologică atunci vorbim despre gene. Unii critici au repudiat teoria memelor încă
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
interior, că atunci când ți se dă ceva trebuie ca asta să antreneze reciprocitatea. Dacă un bun este deja obținut, trebuie să mulțumim donatorului, altfel beneficiul ar putea fi retras", căci "dacă o regulă este încălcată, cineva trebuie să plătească". Acest determinism incită ființa umană să caute în spatele actelor naturale un "donator" căruia să-i mulțumească sau să-i ceară. Ritualul religios adresat ființelor supranaturale, ca rugăciunea, este o cerere de ajutor și este produsul mecanismelor noastre de tranzacție socială întoarse spre
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
baza genetică este esențială pentru ca diferitele componente ale religiozității (devoțiune, antropomorifsm, comportament ritual, relații sociale) să poată exista, dar și "variația în profilul genetic" care suportă "variația în expresia acestor componente" este mai mare decât influența socială! Falsa problemă a determinismului În același timp, studiile asupra eritabilității pun în evidență că determinismul genetic nu este singurul factor responsabil de manifestarea unui comportament sau a unei abilități. Dacă este necesar să fim dotați cu instrumente psihocomportamentale necesare tipului de relații sociale tipice
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
comportament ritual, relații sociale) să poată exista, dar și "variația în profilul genetic" care suportă "variația în expresia acestor componente" este mai mare decât influența socială! Falsa problemă a determinismului În același timp, studiile asupra eritabilității pun în evidență că determinismul genetic nu este singurul factor responsabil de manifestarea unui comportament sau a unei abilități. Dacă este necesar să fim dotați cu instrumente psihocomportamentale necesare tipului de relații sociale tipice speciei noastre pentru a produce antropomorfism și credință religioasă, este evident
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]