3,808 matches
-
-lea d.C., notate cu alfabet vechi runic. Limba veche nordică, cu un pronunțat caracter arhaic, durează pînă în sec. VIII-IX d.C. În sec. al IX-lea (epoca vikingilor) nordică comună s-a scindat în două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul germanic de vest este mult mai puțin unitar. Se crede 258 că cele trei ramuri dialectale componente (germană de la Weser-Rin sau germană de sus, germană de pe Elba sau germană de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
saxona, vechea engleză) nu au format niciodată o unitate lingvistică. Ele ar fi căpătat o serie de caracteristici comune prin contact secundar, ca efect al constituirii unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două variante: lusaciana superioară și lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi; - grupul lehitic (nordic): polona (40 mîl.), cașuba (300.000; considerată mult timp un dialect al limbii polone, se vorbește în zona Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean: sîrbo-croată (sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive politice, în patru limbi distincte: sîrbă, croată, bosniacă și muntenegreană), slovenă (2 mîl.), etnolectul slav molisan (se vorbește pe coasta estică a Italiei de către 1.000
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
babiloniana), eblaită, l. m. și sureth (neo-arameică orientala) - ramură de nord-vest: arameica veche, l.m. (cu variantele samariteana, palestiniană, nabateeană, palmyreană), neo-arameică, ebraică, ugaritică (l.m.), feniciana (l.m.), punica (l.m.), moabită (l.m.), vechea cananeeană (l.m.), siriacă - ramură de sud: arabă propriu-zisă (literară, dialecte magrebiene, dialecte din Orientul Apropiat, malteza, arabă siciliana, arabă andaluza, siculo-arabă), sud-arabica, aflată la originea limbilor semitice din Cornul Africii (sud-arabica epigrafica l.m., șase limbi din Yemen aflate pe cale de dispariție - mehri, harsusi, sheri, socotri etc.), limbi etio-semitice din Etiopia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
l. m. și sureth (neo-arameică orientala) - ramură de nord-vest: arameica veche, l.m. (cu variantele samariteana, palestiniană, nabateeană, palmyreană), neo-arameică, ebraică, ugaritică (l.m.), feniciana (l.m.), punica (l.m.), moabită (l.m.), vechea cananeeană (l.m.), siriacă - ramură de sud: arabă propriu-zisă (literară, dialecte magrebiene, dialecte din Orientul Apropiat, malteza, arabă siciliana, arabă andaluza, siculo-arabă), sud-arabica, aflată la originea limbilor semitice din Cornul Africii (sud-arabica epigrafica l.m., șase limbi din Yemen aflate pe cale de dispariție - mehri, harsusi, sheri, socotri etc.), limbi etio-semitice din Etiopia și Eritreea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tigré, tigrinya) Astăzi se vorbesc 78 de limbi semitice (Ethnologue), cel mai mare număr de vorbitori avînd arabă (aproape 500 de milioane), amharica (27 de milioane), ebraica (8 milioane), tigrinya (7 milioane), siriaca - pe care unii lingviști o considera și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și neo-arameica occidentală (1-2 milioane). Malteza (dialect arab, limba semitica de sine stătătoare sau limba mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori avînd arabă (aproape 500 de milioane), amharica (27 de milioane), ebraica (8 milioane), tigrinya (7 milioane), siriaca - pe care unii lingviști o considera și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și neo-arameica occidentală (1-2 milioane). Malteza (dialect arab, limba semitica de sine stătătoare sau limba mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este o limbă moartă vorbită din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul hieroglifelor. Stă la originea limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet în secolul al XIX-lea). Dialectul bohairic al limbii copte a supraviețuit pînă astăzi că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bisericii creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară a berberei este tamazight, o ramură care cuprinde 26 de limbi și dialecte afro-asiatice (Ethnologue) provenind din berbera veche (proto-berbera), vorbite de aproximativ 50 de milioane de oameni. Posedă o scriere proprie tuaregilor, tifinagh. Există cîteva varietăți mai importante: tashelhit (shilha), kabyle, atlas tamazight, riff, shawi (chaouïa), tuareg (tamasheq), shenwa (chenoua), tamahaq, zenaga
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard, dar a supraviețuit în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mator (motor, dispărută în secolul al XIX-lea), taigi, karagas - ramură de nord: nganasan (samoeda tavgi), enet (samoeda de pe fluviul Enisei, aproape stinsa, cu două varientăți: enet de pădure și enet de tundra), neneț (iurak). Cinci limbi cu sute de dialecte. Limbile samoede, dintre care doar două sînt scrise: neneț și selkup, au sute de dialecte. 6.5.1.3. Grupul yukaghir Aproximativ 200 de vorbitori, în regiunea Kolîmski (Kolîma) din Siberia (Extremul Orient rusesc). Două limbi/dialecte principale: - yukaghir de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tavgi), enet (samoeda de pe fluviul Enisei, aproape stinsa, cu două varientăți: enet de pădure și enet de tundra), neneț (iurak). Cinci limbi cu sute de dialecte. Limbile samoede, dintre care doar două sînt scrise: neneț și selkup, au sute de dialecte. 6.5.1.3. Grupul yukaghir Aproximativ 200 de vorbitori, în regiunea Kolîmski (Kolîma) din Siberia (Extremul Orient rusesc). Două limbi/dialecte principale: - yukaghir de nord (yukaghir de tundra) - yukaghir de sud (yakaghir din Kolima). Este considerată fie o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu sute de dialecte. Limbile samoede, dintre care doar două sînt scrise: neneț și selkup, au sute de dialecte. 6.5.1.3. Grupul yukaghir Aproximativ 200 de vorbitori, în regiunea Kolîmski (Kolîma) din Siberia (Extremul Orient rusesc). Două limbi/dialecte principale: - yukaghir de nord (yukaghir de tundra) - yukaghir de sud (yakaghir din Kolima). Este considerată fie o limbă izolată, neafiliabilă, fie o limbă aparținînd unei ipotetice ramuri uralo-yukaghire a mării familii uralo-altaice. 6.5.2. FAMILIA ALTAICA Numele provine de la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara de Crimeea (300.000 în Uzbekistan, Ucraina și România) - karaim (100 de vorbitori în România, Bulgaria, Ucraina și Lituania) 3. Ramură sud-estică (uigură) - uzbeka (20 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iugură orientala - subramura oirat-khalka (Mongolia, China, Rusia) - buriat (330.000 de vorbitori în Mongolia, China și Rusia) - mongola sau khalka (6 mîl. în Mongolia, China și Rusia) - oirat-kalmîk-darkhat (500.000 în Mongolia, China, Rusia); kalmîka este considerată de unii lingviști dialect oirat, dar și limba separată de altii 2. Ramură occidentală - mogholi (200 de vorbitori în provincial Herat din Afganistan); limba aproape stinsa 6.5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) 12 limbi (Ethnologue) formînd un grup numit și tunguso-manciurian. Limbile tunguse
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind înlocuite de japoneză. Limbile ryukyu sînt considerate, oficial, dialecte ale limbii japoneze, desi numeroși lingviști le consideră limbi separate pentru că sînt reciproc neinteligibile cu japoneză. 6.5.2.5. Limba coreeană (80 mîl. în Peninsula Coreeană) este limba oficială în Republică Populară Democratică Coreeană și Coreea de Sud. Limba pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Poppe, Nicholas, Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Poppe, Nicholas, Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1960. Refsing, Kirsten, The Ainu Language. The Morphology and Syntax of the Shizunai Dialect, Aarhus University Press, Aarhus, 1986. Robbeets, Mărține Irma, Is Japanese Related to Korean, Tungusic, Mongolic and Turkic?, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2005. Ruhlen, Merritt, A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, CA, 1987
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Americas, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 2008. 6.6. MAREA FAMILIE CHINO-TIBETANĂ Este a doua familie ca număr de vorbitori, după cea indo-europeană. Cuprinde mai mult de 300 de limbi vorbite îndeosebi în Asia de Sud-Est, de o mare diversitate tipologica, de la dialectele izolante chinezești pînă la limbi fuzionante precum limbu. Cea mai frecventă clasificare a limbilor acestei mari familii cuprinde trei grupuri principale: grupul chinez, grupul tibeto-birman și grupul karen. Paul K. Benedict propune 282 nouă grupuri: 1) chinez (sinitic), 2) karen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa semantica în care se înscrie un cuvînt; predomina clasificarea SVO, dar există și structuri de tip SOV. Clasificarea tradițională cuprinde șapte limbi, reciproc neinteligibile, desi lingvistică chineză le numește dialecte: 1. mandarina (71,5% dintre chinezi, adică 850 milioane de vorbitori, cea mai vorbită limba de pe pămînt că limba maternă); mandarina standard este limba oficială nu doar în Republică Populară Chineză (inclusiv Taiwan), ci și în Singapore; subdialectul jin este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și sînt în pericol de extincție din cauza expansiunii chinezei han > taiwaneză (vorbită de 98% din populația insulei). O serie de limbi și grupuri de limbi au dispărut deja (ketagalan, basay, taokas, papora, hoanya, babuza, favorlang, taivoan, makatao, pazeh, siraya și dialectele sale etc.) și în cazul unora dintre ele se încearcă readucerea lor la viață, iar thao este în curs de dispariție. În ciuda numeroaselor controverse în privința clasificării limbilor formosane, următoarele limbi și grupuri de limbi apar în aproape toate clasificările existente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între familii înrudite. Deși numărul de foneme variază între 16 (mulurudji) și 34 (arabana), caracteristicile sistemului sînt aceleași: inventar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Autoglotonimul este runa șimi ("limba oamenilor"). După cucerirea spaniolă, cuvîntul runa "om" a ajuns să însemne "populație autohtonă" prin opoziție cu wiraqucha "străini, spanioli". Astăzi runa șimi înseamnă "limba populației indigene", față de mișu șimi, kastilla șimi "spaniolă". În cele două dialecte columbiene ale acestei limbi, quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
America, Cambridge University Press, Cambridge, 1999, 20012. 6.12. FAMILII ȘI LIMBI IZOLATE SAU NECLASIFICATE 6.12.1. Familia caucaziana Este o familie a cărei existența este controversată, cu 20 mîl. de vorbitori și o mare diversitate de limbi și dialecte (LL vorbește de un număr cuprins între 25 și 57 de limbi) vorbite în munții Caucaz. Ethnologue separă aceste limbi în două familii: 1. Kartveliană (limbi caucaziene de sud), care cuprinde cinci limbi: georgiana/gruzina (4 mîl.), iudeo-georgiana, svan, laz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]