2,549 matches
-
Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București: Editura "Cultura Națională". Șincai, G. (1886). Chronica Românilor și a maĭ multor némuri în cât Aŭ fost ĭale așa de amestecate cu Româniĭ, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înțeles
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ea îi ajută pe oamenii de știință să-și definească mai clar multe dintre problemele fundamentale, să-și ghideze analizele în funcție de conceptele de bază, să se orienteze către tematici percepute ca semnificative în teoria politică clasică. Orientarea cursului spre înțelegerea dialecticii profunde a raportului dintre empiric și teoretic, spre surprinderea căutărilor în vederea analizei clasice combinate cu preocupările de actualitate, conferă lucrării (cursului) profesorului Pasquino, în întregul ei, o notă aparte de originalitate. Autorul oferindu-ne, de fapt, aici, conținutul unei puternice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
eforturile, tensiunea participării politice n-ar putea fi anulată întru totul. Demobilizarea nu reușește să aibă definitiv cîștig de cauză, în era participării. 4. UN PROCES CU MAI MULTE FAZE Politizare și receptivitate Odată stabilită tendința către participarea politică prin dialectica dintre sporirea drepturilor și resurselor cetățenilor și extinderea rolului aparatului politico-administrativ, acest proces complex nu poate fi focalizat exclusiv pe participare, ci trebuie extins, astfel încît să cu-prindă fazele politizării, de dinainte de participarea politică, și ale receptivității, de după participare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cîmpul acțiunii sociale. " Conflictul face adversarul să iasă la lumină, formează conștiința actorilor în cauză" [ibidem, 397]: acesta este principiul opoziției. În fine, "principiul totalității nu e altul decît sistemul de acțiune istorică asupra căruia adversarii, situați într-o dublă dialectică a claselor, își dispută dominația" [ibidem, 416]. Cu cît sînt mai importante mișcările sociale, cu atîta va fi mai valabil principiul totalității. Mișcare și societate În cadrul teoriei sale structurale a acțiunii sociale, Touraine schimbă radical explicația dată de Smelser în legătură cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
interpretativă întreținută atît de politicieni, cît și de cercetători. Nu este cazul să insistăm asupra eventualelor diferențe conceptuale legate de terminologie, conform căreia parlamentele ar fi locurile unde se vorbește, adică locuri de dialog, de dezbatere, de discuție și de dialectică între reprezentanți și conducătorii partidelor, în timp ce adunările legislative ar fi locurile unde se realizează elaborarea, redactarea și aprobarea legilor. În realitate, cei doi termeni, parlament și adunare legislativă, sînt interschimbabili și cele două activități, dezbaterea și legiferarea, merg aproape împreună
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de masă pentru progresul social"; 2. "Umanismul artei socialiste. Arta și cultura nouă, bun al întregului popor" (pentru membrii instituțiilor de spectacole); 3. "Arta și societatea. Funcția estetică a operei de artă" (pentru tinerii critici, scriitori și artiști plastici); 4. "Dialectica luptei dintre vechi și nou în viața socială și în creația spirituală - factor activ al progresului" (pentru creatorii de artă); 5. "Condiționarea artei în socialism. Idealul social-politic și idealul estetic al artistului" (cu membrii instituțiilor de spectacole). 6. "Democrația universitară
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tehnică, proces fundamental al dezvoltării forțelor de producție în societatea contemporană. - Previziunea științifică. Conducerea previzionară și prospectarea în munca de partid (răspunde Bujor Emilian). Pentru aparatul Comitetului județean de partid: - Optimul economic în dezvoltarea forțelor de producție (răspunde Moraru Constantin). - Dialectica sistemului de interese generate de proprietatea socialistă (răspunde Bujor Emilian). Expuneri pentru diferite categorii de oameni ai muncii: - Creșterea eficienței economice - obiectiv central al politicii partidului și statului nostru (pentru întreprinderi). - Calitatea producției - factor de progres economic și social. - Integrarea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cult protestant. A avut de suferit profesorul Vacaru și pe această problemă de dosar. S.B.: Despre educația ateistă se discuta și în mediul academic. Într-o ședință din 17 martie 1988, Mihai Nistor a prezentat comunicarea "Importanța disciplinei Educație materialist dialectică și umanist-revoluționară pentru viitorii profesori de științe sociale"75, invocând lucrări ale lui Octavian Paler, Septimiu Chelcea, Dostoievski, Kant, Hegel. Bourceanu intervine și spune că "trebuie să milităm pentru o conștientizare a ideii sectante, care realizează o izolare a individului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și istoric, condus de Valeriu Gherghel, la începutul anului 1984, reținem: "Conceptul integrator al marxismului asupra filosofiei" (invitat prof. dr. Tudor Ghideanu); "Filosofie și ideologie. Partinitatea filosofiei marxist-leniniste" (asist. Ștefan Afloroaei), "Marxismul și lupta de idei" (prof. dr. Dumitrescu Petre), "Dialectica contradicțiilor în viața socială. Perspectiva PCR, a tov. Nicolae Ceaușescu asupra contradicțiilor în societatea socialistă" (asist. Poede Gheorghe), "Cunoaștere și limbaj. Funcțiile de cunoaștere ale limbajului" (lect. Petru Ioan)12. Deci, era o combinație de filosofie și "filosofie oficială", dacă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Judecată și timp Fenomenologia judicativului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cum cunoști ce nu cunoști? Recunoscând. Constantin Noica Cuprins Notă asupra ediției / 11 Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă / 13 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului / 33 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale / 171 3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.2.4. Timpul ca termen mediu al tuturor judecăților sintetice a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este proprie gândirii, rostirii și făptuirii din logică, filosofie, știință, ideologie, așa cum acestea sunt păstrate în tradiția noastră istorică. Această posibilitate nu indică însă, până la urmă, decât un alt orizont natural-istoric, în care logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar dacă li se acordă, uneori, o anumită valabilitate "non-formală" (autonomă în chiar orizont judicativ-constitutiv) la planul de condiționări judicative, care constituie (în-ființează) tot ceea ce reprezintă fapt uman aparținând gândirii, rostirii, făptuirii. 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului Ce proveniență are "gândirea" care își promovează propriile forme, devenind "autonomă" și ce este ea, ca atare? Pe ce se sprijină funcția gândirii (într-un sens "logic"; "conștiință", într-un sens "fenomenologic"), socotită îndeobște "subiectivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și prelucrare, înseși formele despre care vorbeam mai sus, sunt condiționări (intervenții condiționante) ale unui fenomen pe care îl putem numi deocamdată, fără susținere suficientă dictatura judicativului (sau judicativ constitutiv), care funcționează prin două veritabile "instituții" (structuri normative), analitica și dialectica. Ideea din urmă constituie teza de lucru pentru cercetarea din lucrarea de față. Dictatura judicativului impune reguli discursului (termen care acoperă sensurile de gândire, rostire și făptuire 9), ceea ce înseamnă că acesta nu mai are o legătură altminteri, firească cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și Heidegger. Cele două discipline stabilesc toate regulile preluării și prelucrării oricărei teme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
devin semnificative anumite demersuri, înseși soluțiile problemelor puse sau formele de adâncire a aporiilor formulate, legăturile "teoriilor" cu "lucrurile însele". Tocmai o asemenea situație constituie însăși condiția unei "dictaturi". Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor faptul că adevărul, socotit "valoare" fundamentală pentru cunoaștere, instanța cea mai de preț pentru re-cunoașterea filosofică și una dintre valorile esențiale pentru ființarea omenească, este asociat, direct, doar cu judecata dintre formele gândirii evidențiate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomenologic, acte "subiectiv-obiectuale" pe mai multe trepte, în mai multe orizonturi), ceea ce înseamnă deschiderea unor perspective noi asupra lor, diferite de cea propriu-zis logică (formală și funcțională): perspectiva ontologică, etică, epistemologică, praxiologică etc.; în felul acesta este structurată și "realizată" dialectica. Prima resemnificare a structurii S P, cea proprie analiticii, rămâne, în esența sa, formală; cea de-a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cea propriu-zis logică (formală și funcțională): perspectiva ontologică, etică, epistemologică, praxiologică etc.; în felul acesta este structurată și "realizată" dialectica. Prima resemnificare a structurii S P, cea proprie analiticii, rămâne, în esența sa, formală; cea de-a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii, în vreme ce dialectica, "interpretând" termenii S și P, apare, înainte de toate, ca o aplicație a analiticii. Această situare a celor două
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]