4,059 matches
-
așadar, "fața" cu care apar prezentate, în literatura de specialitate, comunicarea, discursul și teatrul, în general, respectiv tehnicile discursive și teatrale, în special, "fața" pe care aceleași realități o pot primi în comunicarea interpersonală, în general, și în comunicarea educațională/didactică, în particular, precum și "rolul" ("fața") pe care mi-l asum, ca autoare, prin raportare preponderent personală la planul comunicării interumane (în diversele ei reprezentări) și prin raportare preponderent profesională la elementele de specificitate ale actualizării acestor tehnici în comunicarea școlarilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină doar informația necesară, nu mai mult, nu mai puțin); (b) regula calității (informațiile transmise trebuie să fie corecte); (c) regula
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dosarul roșu de pe birou! zâmbet privire directă gesturi deschise ton cald intensitate medie/scăzută a vocii etc. Importantă este, după cum reiese și din exemplele de mai sus, valorificarea contextualizată, adaptată la multiplele valențe ale unei situații de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională, a strategiilor politeții pozitive/negative. Nu există, așadar, o cheie general valabilă de comunicare, de transmitere optimă a intenției comunicative a locutorului și de relaționare optimă cu interlocutorul, există particularizări și soluții particulare. I.1.3. Comunicarea didactică/educațională
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar în fața elevilor). I.2. Discurs În accepțiunea (aici) de formă de concretizare a mesajului reperabil/actualizat (construit, transmis, decodat, interpretat) într-o anumită situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/ educațională, discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan în literatura de specialitate, cât și cu deschidere către problematica strategiilor discursive (anticipate, de altfel, prin trimiterile din subcapitolele anterioare). I.2
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea didactică/educațională, mesajul/discursul optim implică: (a) redundanțe motivate (repetăm, de exemplu, cuvintele-cheie ale mesajului: cuvinte care punctează un anumit reper "mâine va fi întâlnirea... mâine, joi" sau concepte care vor constitui baza dezvoltării ulterioare a mesajului științific: "pronumele ține locul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actului comunicativ. II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ De cele mai multe ori, un act comunicativ începe cu o întrebare, fie ea și implicită, nespusă/neadresată interlocutorului. În derularea efectivă a schimbului informațional dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională, sunt reperabile (cf. R. G. Powell & L. Powell, 2010, p. 217; Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 472; Fine, 2008, pp. 70-71; Gurlui, 2008, p. 51; Pease & Garner, 2007, pp. 43-45; Myhill, 2006, pp. 25-27; Collett, 2005, pp. 88-107; Dickson
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întrebarea (Pease & Garner, 2007, pp. 47-49), formularea întrebării și ignorarea răspunsului (Erickson, 2009, p. 153), "întrebări înlănțuite" (Watzke-Otte, 2009): Cum te cheamă și câți ani ai? Ești din Iași? etc. Pentru optimizarea reacțiilor interlocutorului în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională la întrebările adresate de locutor (optimizare în direcția dorită de acesta, desigur), se recomandă folosirea unor tehnici (cf. Felecan & Manu Magda, 2010, pp. 265-267; Vasilescu, 2010, p. 200; Cooper, 2008; Pease & Garner, 2007; Nuță, 2004; Șoitu, 1996; Leroy, 1974
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru a nu-i deranja pe ceilalți; inițial, copilul continuă să vorbească tare; în momentul în care adultul i s-a adresat acestuia în șoaptă, copilul a preluat maniera de comunicare cu intensitate redusă; în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională, această "potrivire" cu interlocutorul se exersează, pentru a optimiza astfel relaționarea cu acesta și derularea actului comunicativ, în general; * plasarea locutorului în ipostaza de a oferi feedback pozitiv/ constructiv interlocutorului de exemplu, când un elev citește compunerea pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative (comune sau subordonate lumii teatrului); * actualizarea, adaptată, a anumitor tehnici teatrale în situații de comunicare date sau (re)create. III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța locutorială este reprezentată, în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională, prin "comunicator" cel care construiește și transmite un mesaj interlocutorului/ interlocutorilor, într-un anumit context comunicativ; în această ipostază, locutorul poate actualiza tehnici teatrale subsumate, cu precădere, poziției dramaturgului și a regizorului (în condițiile în care locutorul poate lucra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2 etc. Se poate vorbi, așadar, pentru comunicarea-teatru, despre o instanță locutorială coroborată sumă și, în același timp, interacțiune a instanțelor locutoriale individuale enumerate anterior. În ambele tipuri de contexte comunicative (1. comunicare, în general, aici cu accepțiunile: interpersonală, respectiv didactică/educațională; 2. comunicare-teatru) sunt reperabile și necesită exersare diverse tehnici comunicative verbale, nonverbale și paraverbale, care vor fi prezentate în continuare din perspectiva utilității lor pentru locutorul comun (parte a spectacolului comunicării cotidiene în general sau în particular), respectiv pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în scorbură, o maimuță jucăușă care face tumba 24, o persoană care se străduiește să prindă un fluture/un țânțar/o muscă/un porumbel/o găină 25 etc. III.1.3. Tehnici teatrale paraverbale Actualizate în comunicarea interpersonală, în cea didactică/ educațională (în ansamblul ei sau, particularizând, în secvențele de dramatizare, în lectura/recitarea model 26/expresivă a unui text etc.) și în cea teatrală, tehnicile teatrale paraverbale 27 implică exersare din partea locutorilor de diferite vârste; de exemplu, prin: * exerciții centrate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în vizită; sau o persoană cu deficiențe de auz unui prieten etc.), exprimând bucurie reală sau, dimpotrivă, ironie, nemulțumire etc. III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța interlocutorială este concretizată, în comunicarea interpersonală, respectiv în cea didactică/educațională, în persoana căreia i se adresează locutorul interlocutorul asumându-și, în context, un anumit rol (de prieten, de fiu, de coleg, de profesor, de elev, de părinte etc.). În comunicarea-teatru, interlocutorul tip este spectatorul/publicul, însă, în cadrul comunicării intrascenice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de demers artistic; prezentarea propriei perspective asupra modalității de punere în scenă a textului respectiv (în cazul unei dramatizări, compararea cu textul epic și identificarea modificărilor apărute în varianta dramatizată) etc.; * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională: eventuala pregătire/ anticipare a ancorării într-un anumit context comunicativ prin coroborarea informațiilor (cunoscute sau aflate) despre locutor și despre variabilele situației de comunicare (repere spațio-temporale, date sociale, culturale, miza întâlnirii etc.); raportarea adecvată a interlocutorului la contextul comunicativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de Mihaela Preda. București: CD Press. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2008a). Comunicare și contextualizare repere semantico-pragmatice. Limba română. Chișinău, 7-8/XVIII, 116-128. Hobjilă, A. (2008b). Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității). Iași: Institutul European. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hogan, K., & Stubbs
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Medicină din București numirea lui Traian Nasta la catedra vacantă de Anatomie topografică și chirurgicală. Propunerea se bazează pe activitatea amplă desfășurată de dr. Traian Nasta, în domeniul chirurgiei în spital, didactic și științific. „Pe lângă activitatea de spital și cea didactică - se subliniază în referat - Domnul Agregat Nasta a dat dovada unei constante preocupări științifice, care se oglindește într-un număr important de publicații (peste 160) articole originale în reviste, comunicări la diferite Societăți științifice și Congrese Naționale și Străine”. Pentru
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
parte dintre membrii colectivului sunt afiliați Societății Române de Chirurgie, ARCE, Conf. Dr. Miron este membru Association Francaise de Chirurgie, iar Dr. Calu este membru World Society for Emergency Surgery. Începând cu anul universitar 2010-2011 în clinica se desfășoară activitate didactica cu o serie de studenți precum și cu asistente și moașe. În procesul formativ de profil chirurgical al studenților concepția clinicii este de a facilita un contact cât mai direct cu activitatea chirurgicală stimulând prezența interactivă în sala de opera-ție și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de asistență medico-/neuro-recuperatorie, a început să se desfășoare și o activitate academică, onorându -și astfel, cu prisosință, statutul de Centru Național de Referință. Concret, de atunci în Clinica de RNM a SCUBA au început sau s-au dezvoltat activitățile: didactică, de cercetare științifică, granturi câștigate la competiții pentru proiecte ale Autorității Naționale de profil din cadrul Ministerului Educației și Cercetării - cu obținerea, totodată, de premii naționale și internaționale -, participări la numeroase congrese, conferințe, simpozioane, cursuri de pregătire universitară și suprauniver-sitară etc.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prima grupă fac parte specializările: Fizica plasmei, Spectroscopie și autoorganizare, Biofizica și Fizica medicală, Materiale avansate și Nanotehnologii, Modelare și simulare. Cea de a doua grupă cuprinde masteratele: Fizica și protecția mediului, Kinetoterapie și recuperare medicală prin metode fizice și Didactica fizicii. Toate aceste masterate au avut o mare audiență nu numai pentru absolvenții primului ciclu (licență) de la Facultatea de Fizică, dar și de la alte facultăți: Matematică, Informatică, Medicină, Educație Fizică, Inginerie. Aici se adauga și profesorii de fizică, chimie și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
altor facultăți (Chimie, Matematică, Biologie, Medicină) să urmeze un masterat la Facultatea de Fizică, oferta academică pentru ciclul de masterat a fost completată cu 4 masterate profesionale: Metode fizice aplicate în kinetoterapie și recuperare medicală, Fizica și protecția mediului, Fizică didactică și științe. Ultimele două specializări sunt dedicate în principal absolvenților care intenționează să profeseze în învățământ sau celor care, fiind deja încadrați în învățământ, doresc să-și îmbunătățească pregătirea profesională. Grija pentru pregătirea pedagogică a viitoarelor cadre didactice din învățământul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de bază și specifice din primul ciclu. Aceste specializări sunt: Fizica plasmei, optică și structura materiei, Știința materialelor și nanoștiințe, Biofizică și fizică medicală, Fizică teoretică, Fizică tehnologică/ Tehnologia materialelor, Kinetoterapie și recuperare prin mijloace fizice, Fizica și protecția mediului, Didactica fizicii. Absolvenții ciclului al II-lea de studiu, cu diplomă de masterat, pot opta pentru o carieră academică sau pentru una vocațională în diferite domenii sociale, economice, culturale. Ei își pot perfecționa pregătirea prin doctorat care reprezintă ciclul al III
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
specializări, atât de licență, cât și la masterat, care să conducă la o pregătire a absolvenților în domenii comune: Fizică informatică, Fizică medicală, Biofizică, Fizică tehnologică (ingineri fizicieni), Kinetoterapie și recuperare medicală, Protecția mediului, Materiale avansate, Nanotehnologi, Modelare și simulare, Didactica fizicii. Parcurgând această paletă de specializări, ne dăm seama ușor că un absolvent al Facultății de Fizică își poate găsi un loc de muncă, în primul rând în țară, unde aceste domenii capătă, în ultimul timp, o dezvoltare din ce în ce mai accentuată
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Interdisciplinaritatea este un concept complex, care poate avea contextualizări diferite. Aceea la care ne vom referi în continuare vizează interdisciplinaritatea în contextul didacticii. Vom urmări în ce mod se realizează legătura între domenii, în cazul nostru, literatura și celelalte arte, la nivelul metodelor, al tehnicilor de lucru, al strategiilor folosite în procesul de predareînvățareevaluare. Ne propunem să analizăm cazul particular al posterului, inițial
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
tehnicilor de lucru, al strategiilor folosite în procesul de predareînvățareevaluare. Ne propunem să analizăm cazul particular al posterului, inițial disputat de arta plastică și publicitate, apoi integrat în contextul mai larg al artelor vizuale, care a devenit un bun al didacticii, odată cu inovarea presupusă de modificarea programelor, a manualelor, de multiplicarea metodelor de evaluare alternative și, nu în ultimul rând, de experimentarea lucrului în echipă. Delimitări terminologice. Orice abordare științifică trebuie să pornească de la clarificarea conceptelor cu care se lucrează. Ne
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
Expoziția universală din 1937 se organizează un pavilion dedicat publicității prin poster. După 1970, devine un fenomen cultural și posterul trece granița dinspre publicitate spre artă. Actualmente se folosește și în cadrul manifestărilor științifice sub forma sesiunilor de postere. Aplicații în didactica limbii și a literaturii române Urmărind evoluția, pătrunderea posterului în didactică pare firească. După cum vom arăta, posterul poate fi folosit în activități foarte variate. El poate fi suport al unor activități de comunicare orală, de interpretare de text literar, de
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
poster. După 1970, devine un fenomen cultural și posterul trece granița dinspre publicitate spre artă. Actualmente se folosește și în cadrul manifestărilor științifice sub forma sesiunilor de postere. Aplicații în didactica limbii și a literaturii române Urmărind evoluția, pătrunderea posterului în didactică pare firească. După cum vom arăta, posterul poate fi folosit în activități foarte variate. El poate fi suport al unor activități de comunicare orală, de interpretare de text literar, de sistematizare și recapitulare sau de ilustrare a unor teme. De asemenea
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]