43,048 matches
-
Roxana Covrig Europarlamentarul independent Mircea Diaconu a ținut primul discurs în Parlamentul European. "Mircea Diaconu a primit dreptul de a vorbi un minut în cadrul dezbaterii despre ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Există 14,3 milioane de europeni, cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani care nu
Mircea Diaconu, primul discurs în Parlamentul European, despre ȘOMAJ- VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28308_a_29633]
-
rândul tinerilor. Există 14,3 milioane de europeni, cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani care nu au un loc de muncă. Se discutase înainte și despre problema imigranților", este mesajul postat pe pagina Pentru Mircea Diaconu. Iată discursul europarlamentarului Mircea Diaconu:
Mircea Diaconu, primul discurs în Parlamentul European, despre ȘOMAJ- VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28308_a_29633]
-
va fi posibil. Povestea prezintă o conspirație care amenință însăși existența democrației. Maiorul Bennett Marco nu poate dormi noaptea și, de fapt, nici nu ar vrea să doarmă, deoarece somnul îi aduce întotdeauna coșmaruri teribile. Marco își petrece zilele compunând discursuri foarte inspirate despre operațiunile plutonului său în Kuweit și despre eroica misiune a sergentului Raymond Shaw, cel care a salvat echipa lui Marco și a fost decorat cu Medalia de Onoare. Dar noaptea, visele lui Marco despre operațiunile din Deșert
Agenda2004-47-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283083_a_284412]
-
din Irak, în vederea adoptării unei poziții comune pentru recuperarea datoriilor. l Noul comisar european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că speră ca negocierile de aderare cu România să fie încheiate până la următorul summit european, din 17 decembrie. l În discursul său anual din Camera Lorzilor, regina Elisabeta II a Marii Britanii a deschis lucrările Parlamentului și a prezentat principalele măsuri ale Guvernului Tony Blair pentru perioada următoare. l În declarația finală a conferinței de la Sharm el-Sheikh, dedicată situației din Irak, s-
Agenda2004-48-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283105_a_284434]
-
interesat de situația și inițiativele ecumenice din România, exprimându-și dorința de a vizita Dieceza romano-catolică de Timișoara în toamna anului în curs. Vizita în România a Suveranului Pontif, întâlnirile Sanctității Sale cu Patriarhul Teoctist, pre- cum și recentul său discurs în fața Conferinței Episcopilor Catolici din România prezintă un mare interes pentru toată lumea și dau speranță ideii de unificare a creștinilor. Merită să fie reținută declarația Sanctității Sale din 1 martie, la încheierea vizitei „ad Limina Apostolorum“: „Mă rog Domnului să
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
viața, și dorul, egoismul, visul, optimismul, ura“ și că această emisiune se vrea un semn de iubire! În forma de zile mari care o caracterizează, actrița a știut să ajungă la sufletul spectatorilor și al telespectatorilor, dovedind naturalețe și un discurs scenic coerent, rostit pe un ton ușor glumeț, s-a făcut trecerea de la prezentarea juriului, la invitarea în scenă a primilor artiști, și anume trupa timișoreană Genius, care a revenit în forță pe scena muzicii românești. După cele câteva melodii
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
însă, că totul se întîmplă aici la nivelul limbajului. Poemele pot fi citite numai pentru poantele fonetice și distracția e asigurată, insă intenția poetului merge mai departe. Există cel puțin trei tipuri de poeme: unele care surprind un fragment din discursul unui personaj care vorbește așa (1 femeie bătînccu unghiile întrun geam); altele descriu instantanee potrivite cu acest tip de limbaj neglijent (Sub vraja); o a treia categorie sînt monologuri ale poetului care gîndește în această formă lucruri grave ( Cugetări). Este
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
sugerează prezenta psihiatriei, a psihanalizei (cărțile din acest domeniu au invadat după 1990 piața culturală românească, cu toate că e greu uneori de diferențiat textele serioase și autentice de simple apocrife sau mai știu eu ce compilații bizare) și a psihologiei în discursul contemporan, asadar între aceste discipline psi și felul în care definim identitatea personală. Legătură e oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
umană să se perceapă într-un fel particular pe șine însăși, precum și pe cei din jur. Acest tip de cunoaștere este numit, cu un termen care în varianta românească nu sună inspirat, pentru că vocabularul foucauldian nu a pătruns încă în discursul cultural la noi, tehnologie intelectuală: modul în care anumite trăsături ale omului devin vizibile și inteligibile, împreună cu relațiile acestuia cu alte persoane, ori comportamentul pe care il manifestă. Pentru Foulcault, cunoașterea este ancorată în contingent, în așa-numitul joc al
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
celui analizat, nu îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am aștepta, într-o astfel de carte, la o istorie critică a grupării psi, la detalii legate de apariția și evoluția discursurilor acestor discipline. Roșe promite la început o istorie critică, insistînd asupra cuvîntului critic, dar datele concrete pe care le furnizează sînt puține. Analiza lui nu are, din păcate, nimic din fascinația anecdotica a istoriei ideilor, ci e mai degrabă sec-teoretică
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Rodica Zafiu Discursul publicistic actual se dezvoltă adesea în jurul unor teme la modă, pe care le repeta insistent, epuizîndu-le prin exces de artificii retorice și lingvistice. La schimbarea temei, din tot ceea ce s-a scris sau spus rămîne un mic depozit de clișee
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
eclipsei a focalizat energiile retorice ale jurnaliștilor și - într-o măsură mai redusă - ale autorilor de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație. Discursul de tip științific (descrierea astronomica) și cel de tip politic (insatisfacția față de rezultatele propagandei turistice) și-au limitat inventivitatea la variația perifrazelor, a formulelor de desemnare - dintre care unele sînt extrem de lungi și de complicate: "extraordinar de mediatizata ultima eclipsă
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
va organiza cel mai tare concurs" (EZ 2165, 1999, 7). În fine, merita atenție și avertismentele medicale din presă, individualizate prin tonul lor deloc eufemistic, ba chiar plin de certitudini pesimiste: "Absența durerii va încuraja nechibzuința" ("Libertatea", 2740, 1999, 8). Discursul medical se adaptează publicistic, combinîndu-se cu umorul negru caracteristic jurnalismului autohton de senzație, sărind de pildă de la descrierea simptomelor la anunțarea consecințelor asupra unuia dintre cei care anunța că nu-și vor lua măsuri de protecție: După cîteva minute, pe
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
vine la timp - / de Moș Nicolae, în dar, telefonul tău, / asemeni unei femei frumoase - // mai tulbure, măi obosit, măi despuiat /îți înțeleg umorul: / cîtă iubire-atîta verandă!" (Domnită Maria). Umorul e un frig moral, care apare prin modalitatea indirectă a desprinderii discursului de emoție, prin abandonarea lui în automatismul suprarealist, avînd, în acest context sensibil, o încărcătură revendicativa. Prin absurdul pur, poetul ajunge la o impersonalitate caricaturala, deci paradoxal tendențioasa: " copilul meu are o mie de porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
cuvîntului, nu e incapabilă a îmbrățișa doar universul, ci și incapabilă a-și epuiza propriile virtualități. Limitativ, prin natura să, scriptorul se simte frustrat și în zona de posibilități, teoretic nelimitată, a poemului, "interzis" de infinitul potențial al propriului său discurs: "pe caldarîm pășesc gol / că o trompeta în biblioteca; / o serbare cît pergamentul așteaptă aplauze - sînt singur, / și, / îmi ronțăi discret / floarea de interdicție..." (Filă cu fragi). Din care motiv se străduiește a cîștiga în intensitate ceea ce se pierde în
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
concentrează/ în călcai. Suntem atrași de acest fruct,/ demult căzut, ca de-o bulboana cosmică./ Nu frumusețea formei ne absoarbe,/ ci pofta iminentei mușcături./ Bărbatul se târaște în urmă femeii/ că șarpele boa prin paradis." Cu toata aparentă să de discurs dezinvolt, poemul are un dramatism sfâșietor, "rusesc", evocând dependența iremediabila și umilitoare a bărbatului de femeie. Esență femeii se concentrează nu în cap, nu în viscere și nici măcar în sex, cum și-ar fi imaginat un poet minor, ci în
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea de a domina viziunea personajelor. Istoria e la fel de insolita că orice altă trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că noii orînduiri i se potrivesc temeinic alea, cum draci le zice? zodiile..." Istoria reală se regăsește în obsesia frontierei, deosebit de puternică pe malurile Mureșului, dar Occidentul este
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
în această carte de un concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
sexul majoritar a devenit minoritar" (p.3); Mariana Net: "Nici Dulcineea nu e chiar o donna angelicata" (p.4); Cecilia Ștefănescu: "Dragostea, cu toată recuzita ei, a devenit puțin cîte puțin necreditabilă" (p.4); Liviu Papadima: "un crîmpei din marele discurs amoros" (p. 5), la care se adaugă teribilele selecții pe tema făcute de Ion Manolescu și de Dan Stanciu la pagina 10. Iată o imagine a femeii (doamnelor, zîmbiți!) pe care Dan Stanciu o scoate din definițiile (diabolice) ale prozatorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
luni mai că-mi stă pe limbă să spun de-acum, dar prefer să înghit în sec și să cred că mai avem un strop de minte pentru a ne trezi în ceasul al doisprezecelea". Cronicarul a ascultat și el discursul confratelui nostru literar, premierul Radu Vasile, după ce s-a aflat că FMI-ul a acordat României prima tranșă a împrumutului. Discursul părea a pregăti o aromeala guvernamentală pe tocmai bine pregătită pernă a acestui acord. Astfel că neîncrederea ziariștilor față de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
mai avem un strop de minte pentru a ne trezi în ceasul al doisprezecelea". Cronicarul a ascultat și el discursul confratelui nostru literar, premierul Radu Vasile, după ce s-a aflat că FMI-ul a acordat României prima tranșă a împrumutului. Discursul părea a pregăti o aromeala guvernamentală pe tocmai bine pregătită pernă a acestui acord. Astfel că neîncrederea ziariștilor față de acest acord e destul de justificată. Dacă nici una dintre oficialitățile din țară nu s-a sesizat asupra faptului că proprietarul săptămînalului ATAC
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
problemă în discuție la zi. * În ziarele în care editorialiștii își iau în serios menirea, există un stil al editorialelor, dar, din pricina că cei care scriu, pe rînd, aceste editoriale sînt de valori inegale, rezultatul e de un soi de discurs tern, din care izbucnește, din cînd în cînd, cîte un text mai răsărit. * Ceea ce se poate observa, în ansamblu, e ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
de filosofie a acțiunii, Belaval - o altă de istorie a gîndirii raționale. Va fi ales Foucault, la al doilea tur de scrutin. Pe data de 2 decembrie 1970 Michel Foucault își susține la Collège de France prelegerea inaugurală, intitulată Ordinea discursului. Avem, iată, pentru prima dată tradusă în limba română această lucrare, scurtă, dar densă și totodată foarte limpede - de către Ciprian Tudor, la Eurosong & Book, 1998 (cu o notă a editorului, din care au fost spicuite datele de mai sus). Premisa
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
foarte limpede - de către Ciprian Tudor, la Eurosong & Book, 1998 (cu o notă a editorului, din care au fost spicuite datele de mai sus). Premisa de la care pleacă autorul este că în orice societate există un control multiplu exercitat asupra producerii discursului, cu scopul de "a-i conjura puterile și pericolele, de a-i stăpîni evenimentul aleator, de a evita copleșitoarea, redutabila ei materialitate." Se fac simțite, prin urmare, așa-numitele proceduri (sau sisteme) de excludere - și anume: interdicția, pe trei coordonate
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
sfîrșit, aceea despre care s-a vorbit cel mai puțin și despre care Foucault vorbește, tocmai din acest motiv, cel mai mult - opoziția dintre adevăr și fals. Sistemele de excludere reprezintă o modalitate exterioară de control și de delimitare a discursului, ce funcționează pe terenul puterii și al dorinței. Există însă o sumă de proceduri interne, de autocontrol al discursurilor: de pildă comentariul, asadar decalajul dintre un text prim și un text secund. Sau așa-zisul "principiu al disciplinei". Și mai
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]