4,704 matches
-
Vasile DOSPINESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2007 Prefață Descrierea, această secvență textuală de suprafață, care se numără printre forme discursive atît de diverse precum inventarul sau lista, ghidul de călătorie, dar și romanul, și care este în mod curent opusă altor unități discursive atît de familiare oricărui cititor cum sînt povestirea, dialogul sau tabloul, a rămas puțin studiată în comparație, de exemplu, cu povestirea sau conversația cărora, în cadrul lingvisticii discursului, li s-au consacrat peste tot, în Europa sau peste Ocean, numeroase și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai vechi timpuri pînă nu demult, dacă e să-l credem pe P. Hamon (1991)1, deși termenul a circulat în limbajul uzual, moștenire școlară impusă în Franța de manualele de retorică clasică și de cele de predare a formelor discursive. Denigrată pentru că nu ar ajunge la esența lucrurilor și a ființelor, vizînd doar ceea ce se manifestă accidental sau singular în acestea, considerată ca o copie mediocră, nesatisfăcătoare a lumii reale, minată de clișee și numeroase locuri comune, imposibil de controlat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe teoreticienii text-discursului. Pe la sfîrșitul anilor '70, în literatura de specialitate din Franța, mai precis în Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, A. J. Greimas și J. Courtés, recunoscînd criticii literare meritul că făcuse mult caz de existența unor unități discursive ca "dialogul, descrierea, povestirea, discursul indirect liber etc"., consemnau lipsa "vreunui efort de teoretizare... pentru a dota aceste unități cu definiții adecvate și pentru a le da locul cuvenit în cadrul general al unei descrieri a discursurilor". Philippe Hamon, dintr-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și simplu structurarea logică și semantică a acțiunilor, ci mai degrabă activarea de cîmpuri semantice legate de lexemele federatoare. Philippe Hamon are meritul de a pune bazele unei cercetări istorice și semiotice care definește o categorie a descriptivului ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate) sau povestirile de explorare zoologică sau etnografică (prozopografiile, descrieri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de punere în relație prin analogie (asimilare comparativă sau metaforică a obiectului cu alte obiecte) și operația de reformulare prin care obiectul de discurs (în întregul său sau în părțile sale) poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de metodă", ne oferă aplicații practice de verificare a gradului de asimilare a multiplelor aspecte teoretice, uneori aride, pe care le comportă semiotica descrierii, cît și creative exerciții de lectură și producere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și producere de texte descriptive. Traducerea celei de-a doua ediții a lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu, în ciuda unor reale dificultăți generate de eterogenitatea discursivă a originalului francez, care alternează un discurs științific, construit pe un metalimbaj încă flotant, cu fragmente importante de discurs beletristic din epoci diferite sau aparținînd altor genuri, reușește să se impună prin limpezime și acuratețe și vine, deși cu o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vreme. La fel notau, acum vreo zece ani, A. J. Greimas și J. Courtès, în primul volum al Dicționarului metodic de teorie a limbajului (Dictionnaire raisonné de la théorie du langage) (1979, p. 93): Numim de asemenea descriere, la nivelul organizării discursive, o secvență de suprafață pe care o deosebim de dialog, povestire, tablou etc., postulînd implicit că diversele sale calități formale îi permit să fie supusă unei analize calificative. În acest caz, trebuie să considerăm descriere denumirea provizorie a unui obiect
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestire, tablou etc., postulînd implicit că diversele sale calități formale îi permit să fie supusă unei analize calificative. În acest caz, trebuie să considerăm descriere denumirea provizorie a unui obiect ce urmează a fi definit. Idee reluată la rubrica "Unități discursive": Critica literară a recunoscut de mult timp, în mod intuitiv, existența unor astfel de unități discursive, făcînd distincția, de exemplu, între dialog, descriere, povestire, discurs indirect liber etc. Din cîte cunoaștem, încă nu a fost întreprins nici un demers de teoretizare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
analize calificative. În acest caz, trebuie să considerăm descriere denumirea provizorie a unui obiect ce urmează a fi definit. Idee reluată la rubrica "Unități discursive": Critica literară a recunoscut de mult timp, în mod intuitiv, existența unor astfel de unități discursive, făcînd distincția, de exemplu, între dialog, descriere, povestire, discurs indirect liber etc. Din cîte cunoaștem, încă nu a fost întreprins nici un demers de teoretizare pentru a defini corespunzător aceste unități și pentru a le situa în cadrul general al unei descrieri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
altor tipuri de descrieri, repertoriate în amănunțime de tradiția retorică. Așa cum subliniază P. Ricoeur, "actul poetic este o invenție de fabulă-intrigă și actul retoric o elaborare de argumente" (1986, p. 148), iar cele două vechi discipline au drept obiect utilizarea discursivă a limbajului. Prin urmare, se știe totuși că retorica figurilor o abordare foarte precisă a faptelor de discurs, centrată pe cuvînt și frază a lăsat în plan secund retorica părților. Cel mai bun exemplu în acest sens este cu siguranță
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai ingenioase ale spiritului", el ajunge să definească "figurile de gîndire dezvoltate" și să consacre zeci de pagini "feluritelor tipuri de descriere" (p. 420). Situînd această a doua parte de reflecție lingvistică și textuală în cadrul unei "tipologii a uzajului propriu-zis discursiv, adică hiperfrastic, al discursului"1, credem că o trecere în revistă a istoricului ce urmărește modul în care retorica a tratat descrierea ar putea să ne ajute la o mai bună situare a cercetării noastre. 1. Originile descrierii: declamatio și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să ne ajute la o mai bună situare a cercetării noastre. 1. Originile descrierii: declamatio și ekphrasis Fie că este vorba de mari adunări (genul deliberativ), de tribunal (genul juridic) sau de adunări comemorative (genul epidictic), în cele trei situații discursive repertoriate de către retorica antică apare un exercițiu preponderent: declamatio sau improvizația pe o anumită temă. Așa cum amintea R. Barthes (1970), repetat aproape obsedant mai apoi, discursul se centrează pe o suită de secvențe esențiale. Iar cel mai cunoscut dintre acestea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Abordarea secvențială a textualității Lingvistica textuală se definește ca un domeniu de cercetare destul de strict și limitat cu bună-știință. Schema 1 (p. 92) conține, de bună seamă, o eroare prin faptul că dă impresia de separare a ceea ce, în practicile discursive, apare indisolubil legat. Însă această reprezentare are avantajul de a sublinia anumite limite ale demersului nostru. Pentru a aborda funcționarea textului descriptiv în general, am ales cu titlu de provizorat să nu ținem seama nici de dimensiunea discursivă (cu toate că menționăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în practicile discursive, apare indisolubil legat. Însă această reprezentare are avantajul de a sublinia anumite limite ale demersului nostru. Pentru a aborda funcționarea textului descriptiv în general, am ales cu titlu de provizorat să nu ținem seama nici de dimensiunea discursivă (cu toate că menționăm, în capitolul 3, originea jurnalistică, didactică sau literară a exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși rezultă sensul contextual al faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la un nivel de intricație a lingvisticului în extralingvistic pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea să fie luată în considerare la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la un nivel de intricație a lingvisticului în extralingvistic pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea să fie luată în considerare la modul general. Cel mult ele pot să abordeze problematica poeziei descriptive a unei epoci sau a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este necesar, cu alte cuvinte, ca discursul să manifeste un fel de redundanță. Concilierea acestor două cerințe pune problema asigurării redundanței necesare evitîndu-se vorbăria goală (1972, p. 87). Reflecțiile actuale despre memoria textuală (F. Corblin și F. Nef) și memoria discursivă (A. Berrendonner) ne permit să conturăm o primă definiție de tipul: Un text este o suită bine formată de unități (fraze, propoziții, acte de limbaj sau de enunțare) legate între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipul: Un text este o suită bine formată de unități (fraze, propoziții, acte de limbaj sau de enunțare) legate între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente de anafore. Noțiunea de "memorie discursivă" permite să adăugăm la aceasta faptul că propozițiile enunțate eventual anterior, cu altă ocazie, fac parte din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente de anafore. Noțiunea de "memorie discursivă" permite să adăugăm la aceasta faptul că propozițiile enunțate eventual anterior, cu altă ocazie, fac parte din memoria ce devine astfel un aspect al continuității textuale. Dar un enunț, în funcție de principiul pertinenței, este informativ doar dacă vehiculează mai multe date
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
decît deținea înainte inter-pretantul; iată un nou aspect al progresiei textuale și a dialecticii stabilitate (același)/diferență (altul). Se înțelege prin aceasta că un text este un dispozitiv atît mobil (progresie), cît și relativ stabil (continuitate). A spune că memoria discursivă este alimentată în permanență de evenimente co(n)textuale, înseamnă a insista pe caracterul progresiv și parțial al construirii reprezentărilor prin text. Așa cum vom vedea în capitolul următor, unitățile limbii, precum conectorii argumentativi de exemplu, constituie tot atîtea semnalări de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este indispensabil pentru analiza noastră să distingem: a) LA NIVEL MICROTEXTUAL: a1 o conexiune locală (morfosintactică mai ales); a2 o coeziune-progresie locală (între fraze: progresie tematică și dinamism comunicativ temă-remă; între micro-propoziții: asignarea valorilor de adevăr-validare în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe care destinatarul-interpretant va putea să și le reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
adică construirea unei reprezentări "descriere" în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]