3,344 matches
-
originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcționale, adică sunt creative. Pentru o înțelegere corectă a creativității copilului, trebuie să distingem creativitatea de inteligență și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
majorității cadrelor didactice vis - avis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți (dar conformiști) decât pe cei foarte creativi (dar nonconformiști). A lăsa “potențialul creator” al persoanelor să se manifeste spontan este ineficient. V.V., Feier
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ateliere bine dotate, a unor cercuri tehnico - științifice și literar artistice conduse de profesori creativi; asigurarea unui mediu școlar creativ, concretizat în folosirea metodelor și a procedeelor euristice de descoperire și învățare și a exercițiilor creative, bazate pe dezvoltarea gândirii divergente și combinatorii. Mulți autori consideră factorii nonintelectuali, precum motivația și atitudinile creative, ca fiind cel puțin la fel de importante ca imaginația creatoare și gândirea divergentă. S-au elaborat chestionare specifice pentru atitudinile creative și se folosesc scalele unor inventare de personalitate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și a procedeelor euristice de descoperire și învățare și a exercițiilor creative, bazate pe dezvoltarea gândirii divergente și combinatorii. Mulți autori consideră factorii nonintelectuali, precum motivația și atitudinile creative, ca fiind cel puțin la fel de importante ca imaginația creatoare și gândirea divergentă. S-au elaborat chestionare specifice pentru atitudinile creative și se folosesc scalele unor inventare de personalitate cunoscute pentru evaluarea factorilor nonintelectuali. Literatura de specialitate prezintă ideea că teoria și metodologia învățării umane, în genere, cât și teoria și metodologia învățării
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
în completarea studiului factorilor creativității, orice cadru didactic care dorește să construiască o strategie de asistență a elevilor înalt creativi trebuind să cunoască date referitoare la ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire: convergentă și divergentă, tipuri care, îmbinate armonios, furnizează cel mai mare număr de creativi. Capitolul 2 ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE - CADRU ADECVAT DEZVOLTĂRII COMPORTAMENTULUI CREATIV 2.1. LOCUL ȘI ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Învățământul primar asigură elementele fundamentale ale cunoașterii, având un rol
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
încă destul de puțin de cultivarea imaginației și a creativității. În acest sens, ar trebui implementate în învățământ unele specificații, ca: Stimularea imaginației să reprezinte un obiectiv de bază, alături de educarea gândirii, pentru a forma capacități superioare de gândire critică și divergentă, care să i ajute pe elevi să utilizeze cunoștințele și competențele dobândite în rezolvarea creativă a problemelor; Conținuturile să fie în așa fel stabilite, încât să determine dezvoltarea creativității, motivându-i pe elevi să răspundă adecvat la schimbare, ca premisă
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
În aceste activități a fost solicitată utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme, elaborarea unor modele de acțiune și de luare a deciziilor adecvate în diverse situații, formarea și utilizarea unor deprinderi ale gândirii divergente, folosirea unor tehnici variate de argumentare, demonstrarea capacității de a lucra individual și în echipă, respectând opiniile fiecăruia. Temele propuse pentru activitățile extracurriculare au respectat particularitățile de vârstă ale elevilor și au avut un caracter formativ educativ pronunțat. Au fost
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
La începutul secolului, o serie de pedagogi și filozofi au criticat concepția tradițională a școlii: J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly au arătat slaba legătură a școlii cu viața, cu practica, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a dimensiunii creative, a gândirii divergente. S-au pronunțat împotriva rigidității planurilor, programelor, a metodelor verbale, a mediului creat în clasă. Practica școlară ignoră de cele mai multe ori dimensiunea formativă a învățării, cea care generează competențe operaționale, mobiluri interioare, atitudini active de explorare și investigare creativă. Dezvoltarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Creativitatea, disponibilitatea subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
specialitate ca produs, ca proces, potențialitate și ca dimensiune sintetică a personalității (P. P. Neveanu, Al. Roșca, E. Landau, A. Stoica, M. Roco ș.a.). Unii psihologi asimilează creativitatea cu alte procese și fenomene psihice (capacități, aptitudini, dispoziții, inteligență, imaginație, gândire divergentă). Astfel, creativitatea a fost considerată stil de viață, formă de inteligență sau formă de gândire divergentă (Guilford), capacitate fluidă de asociații inedite (Mednick), atracție spre complexitate (Barron), aptitudine încărcată de energie mentală și proiectarea într-o activitate a acestei energii
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Roșca, E. Landau, A. Stoica, M. Roco ș.a.). Unii psihologi asimilează creativitatea cu alte procese și fenomene psihice (capacități, aptitudini, dispoziții, inteligență, imaginație, gândire divergentă). Astfel, creativitatea a fost considerată stil de viață, formă de inteligență sau formă de gândire divergentă (Guilford), capacitate fluidă de asociații inedite (Mednick), atracție spre complexitate (Barron), aptitudine încărcată de energie mentală și proiectarea într-o activitate a acestei energii (C.Rădulescu Motru), imagine creatoare (Th. Ribot și J. Piaget care au afirmat că „imaginația creatoare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
autori integrează în cadrul modelelor creativității și modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice, el a stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental), produsele activității intelectuale (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații) - Guilford construiește un sistem tridimensional al intelectului, cu o deosebită valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
contemporane asupra structurii creativității, considerată ca formațiune de personalitate. Prin cercetările lui Getzels și ale altora s-a dovedit că nu există proporționalitate între nivelul inteligenței și cel al creativității. S-a constatat că, producțiile creative presupun mai degrabă gândirea divergentă (Guillford) și mai ales fantezie (Barron). Considerându-se stricta dependență a activităților și orientărilor imaginativ - creatoare de motivație, s-a ajuns la relevarea rolului central în creație a motivelor și atitudinilor creative (Maslow). În aceste condiții, după teoria lui Paul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului de observație, al intuiției care implică actul de a prinde sensul, semnificația sau structura unei probleme fără o sprijinire explicită pe aparatul analitic corespunzător (Bruner). Referitor la rolul inteligenței s-au formulat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
făcea distincția între factorii subiectivi (însușiri ale persoanei - factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii nonintelectuali) și factori obiectivi - sociali (condiții obiective ale vieții). Discutând despre factorii intelectuali, autorul face o distincție clară între inteligență și creativitate. Gândirea creatoare este o gândire divergentă. În cadrul gândirii divergente se pot distinge mai multe componente: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea. Prin flexibilitate se înțelege modificarea rapidă a mersului gândirii, atunci când situația o cere, restructurarea ușoară a vechilor legături în conformitate cu cerințele noilor situații, ușurința cu care un individ poate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
factorii subiectivi (însușiri ale persoanei - factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii nonintelectuali) și factori obiectivi - sociali (condiții obiective ale vieții). Discutând despre factorii intelectuali, autorul face o distincție clară între inteligență și creativitate. Gândirea creatoare este o gândire divergentă. În cadrul gândirii divergente se pot distinge mai multe componente: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea. Prin flexibilitate se înțelege modificarea rapidă a mersului gândirii, atunci când situația o cere, restructurarea ușoară a vechilor legături în conformitate cu cerințele noilor situații, ușurința cu care un individ poate face asociații îndepărtate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stare pregătitoare a individului care mijlocește valorificarea potențialului creativ. Numeroase cercetări (G. Nicola, 1981, p. 16) au ajuns la concluzia că există un anumit stil cognitiv legat indisolubil de creativitate. Acest tip de stil include originalitatea abordării, flexibilitatea și perspectiva divergentă. Dat fiind că procesul de creație se întinde pe o perioadă lungă de timp și în calea oricărei activități creatoare pot apărea obstacole numeroase se consideră că atitudinea activă în fața dificultăților este o trăsătură de caracter de cea mai mare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
diferențe pentru activitatea de învățare din școală. Cunoașterea de către dascăl a unor dificultăți din interiorul familiei poate constitui cadrul de referință pentru inițierea unor măsuri compensatorii. Școala oferă condiții și situații care conduc la dezvoltarea spiritului de investigație, a gândirii divergente, a atitudinii creative, prin încurajarea elevilor să pună întrebări, să discute, să dezbată unele probleme, să facă față criticii constructive, prin încurajarea comunicării și acceptarea unui risc rezonabil. Cercurile din cadrul școlii și cluburile copiilor oferă acestora posibilitatea de a intra
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității: - Factori structurali, interiori creativității (inteligența, motivația intrinsecă, interes cognitiv și științific, curiozitate epistemică, atitudini creative, gândire divergentă, tenacitate, perseverență, etc.); - Factori de climat general, socio-culturali, în dezvoltarea și afirmarea personalității elevilor (mediu social și cultural, contextul familial, economic, etc.); - Factori de ambianță psihosocială, de climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea climatului favorabil și atmosfera psihosociale optime care să angajeze, să stimuleze independența și spontaneitatea creatoare a elevilor. Această ambianța relațională înseamnă: tratarea cu respect a întrebărilor sau problemelor formulate de elevi, a ideilor sau opiniilor acestora, caracterizate prin inventivitate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
structurare logică posibilă a unor materiale, date, imagini, simboluri; - analiza critică și interpretarea obiectivă a lucrărilor independent realizate de elevi sau cadre didactice; - organizarea și desfășurarea diferitelor jocuri didactice sau activități constructive care să antreneze și să dezvolte gândirea creativă, divergentă, imaginația creatoare, interesul cognitiv; analiza diferitelor modalități de îmbunătățire a conținutului obiectelor de învățământ, enumerarea consecințelor multiple a unor fenomene (fizice, chimice, sociale) și a soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
să dezvolte gândirea creativă, divergentă, imaginația creatoare, interesul cognitiv; analiza diferitelor modalități de îmbunătățire a conținutului obiectelor de învățământ, enumerarea consecințelor multiple a unor fenomene (fizice, chimice, sociale) și a soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
povestiri; găsirea a cât mai multe căi și soluții la diferite probleme formulate de ei sau de profesor; formarea sistemului de noțiuni științifice, de concepte și operații logice adecvate conținutului informațional; dezvoltarea interesului cognitiv - epistemic și a atitudinilor creative, critice, divergente, antirutinieră; - pentru cultivarea fluidității verbale și de asociere elevii pot fi solicitați să răspundă prin cât mai multe cuvinte, plecând de la un cuvânt - inductor dat, sau să enumere cât mai multe obiecte care aparțin unor anumite clase; - probele diagnostice de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
râs, tendința de a se descuraja rapid, graba de a accepta prima idee. Torrance identifică șase blocaje ale creativității: - orientarea asupra succesului; orientarea după colegii de aceeași vârstă; - interdicția de a pune întrebări; - sublinierea rolului apartenenței la sex; considerarea indivizilor divergenți ca fiind anormali; - dihotomia muncă - joc. Practica educațională și cercetările în domeniu evidențiază și alți factori care blochează manifestările creative ale elevilor: - modul de gândire tradițional, stilul de lucru în clasă cristalizat de învățământul tradițional (mentalitate învechită în ceea ce privește metodele de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Roemer consideră că partidele nu sunt actori unitari, ci entități compuse din facțiuni aflate în conflict între ele. Deseori, membrii facțiunilor nu se ghidează după deciziile politice de la centru, comportamentul lor fiind influențat de interesele anumitor grupuri care pot fi divergente de cele de la nivel central. Roemer (2006) identifică trei tipuri de membri cu stimulente diferite, și anume reformiștii, oportuniștii și militanții. Oportuniștii sunt cei interesați de câștigarea alegerilor și de funcțiile atașate, reformiștii sunt interesați de implementarea politicilor propuse în
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]