23,181 matches
-
1974. Restabilirea libertăților după lunga perioadă de dictatură comunistă a trecut printr-o întreagă serie de măsuri simbolice, de la retransmiterea, prin intermediul televiziunii, a slujbei religioase de la miezul nopții pe 25 decembrie 1987, pînă la desființarea Biroului Afacerilor Ecleziastice în 1989, dizolvarea în același an a Mișcării Preoților pentru Pace sau votul din 24 ianuarie 1990 privind legea libertății de conștiință 23. Printre partidele reconstituite în martie 1990, figura și un Partid Popular Creștin-Democrat Maghiar (KDNP). Acesta dorea să reia tradiția partidului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
distincția dintre formularea unor întrebări cu caracter principial, la care răspunsurile pot fi calificate drept „descoperiri filozofice“, și clarificarea împinsă cât mai departe a folosirii pe care o primesc expresiile limbajului în diferite contexte. O asemenea clarificare poate duce la dizolvarea multor întrebări și dileme care i-au chinuit pe filozofi. Cu greu s-ar putea susține că trecerea de la un mod de a gândi la celălalt nu constituie o ruptură. 4. Ce se schimbă în modul cum este privit limbajul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
monetar, englezii joacă de mult cartea independenței, făcînd rău monedei europene, în colaborare cu Unchiul Sam. Ani de zile, UE a cheltuit circa o treime din bugetul său pe politica regională și de coeziune, în scopul eliminării disparităților și a dizolvării vechilor conflicte de frontieră, prin înființarea euroregiunilor. Rezultatul este că disparitățile au crescut, iar regiunile au devenit tot mai independente. Mai ales cele bogate (Catalunia, Țara Bascilor, Flandra, Tirolul de Sud, Scoția ș.a.). Acum se pune problema Europei federale, în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
al escrocheriei și al traficului ilegal 30. Neîndoielnic, mizeria se adâncește pe fondul șomajului de masă și al declinului vechilor culturi populare și politice, dar aceste fenomene nu pot fi separate de avântul culturii consumatoriste care a contribuit masiv la dizolvarea conștiinței de clasă și a autorității familiale, pe de o parte, și la instalarea unei noi intoleranțe la frustrări, pe de altă parte. Ceea ce se află la originea deculpabilizării și a banalizării delincvenței din zonele sociale ale excluderii este tocmai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Obiectivul urmărit este de a extinde asupra tuturor preocuparea pentru sănătate, de a anticipa viitorul, de a alarma oamenii chiar înainte ca simptomele să apară. Nu grija eliberării de sine, ci îngrijirea permanentă a corpului, a sănătății, a formei; nu dizolvarea în comunități, ci schimbarea comportamentelor cu scopul de a întârzia efectele vârstei și de a preveni bolile; nu să-ți „trăiești” viața, ci să depistezi factorii de risc, să faci gimnastică de întreținere, să-ți supraveghezi alimentația. Nu delectarea lui
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sporite instituțiilor administrației locale de la toate cele trei niveluri: districtul, comuna și satul. Câteva caracteristici importante ale documentului, în forma sa actuală, sunt următoarele: • alegerile pentru constituirea organismelor administrative locale trebuie organizate din cinci în cinci ani. În caz de dizolvare, trebuie organizate alegeri în decurs de șase luni; • la toate cele trei niveluri, locurile vor fi ocupate prin alegeri directe; • la fiecare dintre cele trei niveluri, cel puțin o treime din locuri vor fi rezervate femeilor. O treime dintre posturile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
al Comerțului - la 31 martie 2014. footnote>, dintre care menționăm: înmatricularea: reprezintă înregistrarea investitorului în registrul comerțului prin care acesta dobândește statutul de persoană juridică; mențiunea: reprezintă înregistrarea unor modificări în statutul societății, cum ar fi: schimbarea adresei, fuziunea, lichidarea, dizolvarea sau modificarea capitalului social; radierea: reprezintă ștergerea firmei cu investitor străin din registrul comerțului, care, pe cale de consecință, duce la dizolvarea și lichidarea societății; operațiuni efectuate în registrul comerțului, care se referă la înmatriculări, mențiuni și radieri. În ceea ce privește investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
statutul de persoană juridică; mențiunea: reprezintă înregistrarea unor modificări în statutul societății, cum ar fi: schimbarea adresei, fuziunea, lichidarea, dizolvarea sau modificarea capitalului social; radierea: reprezintă ștergerea firmei cu investitor străin din registrul comerțului, care, pe cale de consecință, duce la dizolvarea și lichidarea societății; operațiuni efectuate în registrul comerțului, care se referă la înmatriculări, mențiuni și radieri. În ceea ce privește investițiile străine directe, există o bogată literatură de specialitate care cercetează motivele care determină companiile transnaționale să investească în străinătate în diferite sectoare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
active sau prin achiziția de acțiuni. A) Operațiunea de fuziune presupune contopirea patrimoniilor și punerea În comun a ansamblului de active și pasive ale societăților implicate. Fuziunea reprezintă crearea unei noi societăți din două sau mai multe societăți distincte, prin dizolvarea sau lichidarea lor În acest scop sau absorbirea activului și pasivului unei societăți, de societatea absorbantă (Încorporantă) (Gaughan, 2011, p. 12). O operațiune de fuziune poate implica două sau mai multe societăți, fără să existe constrângeri pe plan juridic. În
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
numeroase comparativ cu fuziunile. În ultimele decenii foarte multe firme, indiferent de dimensiunea lor, au făcut apel la această strategie pentru a-și extinde activitatea, pentru a pătrunde pe noi piețe, pentru a capta resurse specifice etc. C) Sciziunea presupune dizolvarea unei societăți și transmiterea patrimoniului către alte societăți (Tort, 2010, p. 55), atribuind asociaților Întreprinderii scindate părți sau acțiuni ale societăților rezultate În urma sciziunii. Sciziunile preced sau Însoțesc adeseori operațiunile de fuziuni și achiziții deoarece restructurările și regrupările de firme
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat, potrivit alineatului (3). 8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. F) Dizolvarea parlamentului Conflictul dintre parlament și guvern este un conflict între prerogativele constituționale ale celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301. footnote>. În conformitate cu art. 89 din Constituția României, președintele poate să dizolve parlamentul, după ce se consultă cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
o răspundere politică, el putând fi sancționat, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: înaltă trădare, violarea Constituției și a legilor; prerogativele constituționale conferite executivului ca, în anumite condiții prevăzute expres și limitativ în legea fundamentală, să dizolve parlamentul. Dizolvarea parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict între parlament și guvern. Regimul semiprezidențial Se caracterizează prin alegerea șefului statului prin vot universal direct și prin răspunderea politică a guvernului față de parlament. Regimul politic consacrat prin Constituția României este caracterizat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. 2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului. 3) Parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. 4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în conformitate cu voința acestuia. În condițiile în care Constituția României consacră două Camere parlamentare egal legitime, este normal ca durata mandatului acestora să fie identică. Mai mult, de aici derivă o importantă consecință: niciuna dintre Camere nu poate fi dizolvată fără dizolvarea celeilalte, în condițiile prevăzute de art. 89 din Constituție (1. După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
data întrunirii noului parlament. Articolul 63, alin. 2 precizează că noul parlament este ales în cel mult trei luni de la expirarea mandatului de patru ani. Cu toate acestea, este posibil ca mandatul parlamentului să înceteze înainte de termen, respectiv la data dizolvării parlamentului, dispozițiile privitoare la organizarea alegerilor în termen de trei luni fiind aplicabile și în acest caz. Sfârșitul mandatului parlamentului nu este însă obligatoriu legat de aceste două situații și de termenele pe care le presupun. Este posibil ca mandatul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de la alegeri. Legislatura Camerei Deputaților și a Senatului începe pe data întrunirii legale a noilor Camere. Termenul limită al mandatului este de patru ani și se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. Înainte de expirare, mandatul parlamentului poate înceta din cauza dizolvării acestuia, în condițiile prevăzute de art. 89 alin. 1 din Constituție 100. Într-o astfel de situație, deși parlamentul este dizolvat, legislatura fiind încheiată, mandatul se va prelungi până la întrunirea legală a celor două Camere nou-alese. Prelungirea mandatului parlamentului se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sesiunii extraordinare convocate la cerere, și anume, convocarea numai a uneia dintre Camere dacă ar urma să exercite o competență care nu implică și atribuțiile celeilalte Camere, cum ar fi modificarea regulamentului propriu, ridicarea imunității unui parlamentar etc. footnote> ; imposibilitatea dizolvării numai a uneia din Camere; necesitatea ca alegerile generale pentru cele două Camere să fie concomitente; convocarea noului parlament se face pentru cele două Camere la aceeași dată. În sistemul nostru constituțional, sesiunile pot fi ordinare și extraordinare. În același
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
consulte poporul prin referendum (art. 90 din Constituție). Președintele României, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național; g) consultarea prealabilă a președinților Camerelor legislative și a liderilor grupurilor parlamentare în privința dizolvării parlamentului. În cazurile de la lit. a)-f), parlamentul deliberează și decide prin vot. În cazurile de la lit. f) și g), punctul de vedere al parlamentului, respectiv al președinților Camerelor și al liderilor grupurilor parlamentare, este pur consultativ. Acordarea și retragerea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
exercitare implică conlucrarea directă a președintelui României cu alte autorități publice: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru; numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de parlament; revocarea și numirea, la propunerea primului-ministru, a unor membri ai guvernului; dizolvarea parlamentului; inițierea revizuirii Constituției. 2) Atribuții constituționale pentru exercitarea cărora președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice cere convocarea în sesiunea extraordinară a celor două Camere; adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii; promulgă legile votate de parlament
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ori dacă președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 (adresarea de mesaje, dizolvarea parlamentului și consultarea poporului prin referendum) din Constituție nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale. 4) Actele președintelui României În exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete, care sunt acte cu caracter juridic. Acestea pot avea caracter normativ
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat, potrivit alineatului (3). 8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. F) Dizolvarea parlamentului Conflictul dintre parlament și guvern este un conflict între prerogativele constituționale ale celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301. footnote>. În conformitate cu art. 89 din Constituția României, președintele poate să dizolve parlamentul, după ce se consultă cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]